15,254 matches
-
un început de alarmă când îi văzu silueta înaltă ștergându-se prin dreptul geamurilor și dispărând. Știa bine că așa era. Un val de mândrie îi umflă pieptul. N-avea rost să se prefacă. Toate câte le plănuiește și le potrivește viața (dacă n-ar fi fost spaima cu rănitul pe câmp, n-ar fi fost întâlnirea lor de-acuma!) sunt plăcute și bune, lăsându-te în voia înțelesului tainic pe care-l are orice-ți aduce întâmplarea-n cale. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
sânge, am zis că-i dau eu. Când mi-a luat sânge cu acul și-am ieșit să rămână ele, acolo, fetele acelea, îmbrăcate-n alb, două blondurii taman ca-n visul meu, să facă analiza, să constate dacă se potrivește cu sângele lui, pe culoar am dat ochii cu tine. Atuncea mi-a ieșit negreața din suflet pe față. Irina, fata asta, m-a văzut și-a sărit să mă prindă, că mă duceam în jos, cădeam pe ciment. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ridicară cu grijă, și-l așezară pe scăunelul de lângă pian. Ultima monedă a fost abia aruncată. Foxtrotul își continuă cadența. Doi din cei noi veniți se căznesc să-l așeze pe patron care alunecă mereu. Domnul cu mitraliera și-a potrivit distanța. Nu are nici o importanță faptul că domnul Goodman e gata să alunece din nou. Primele gloanțe țiuie și izbesc în pian. Strunele pocnesc într-un zumzet strident. Sticla zăngănește. Într-un colț stau perechile aflate la petrecere. Nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
trei nopți, câinii ciobănești și zăvozii din sat aveau să-i dea târcoale, mârâitori și pofticioși, zburlindu-și spinarea ca la lup, și ea să se lupte cu fiecare-n parte, și numai cu cine avea să simtă că se potrivește la putere să fugă-n pădure, până sub stejarul de lângă bulboană în poaiana de lângă stejar și cedru, și să facă dragoste jumătate de zi sau jumătate de noapte, sub ochii cerbului, prietenul ei din celălalt neam. După cum venea în dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
din piele de lup (cu al cărei miros trebui să treacă două ierni să se învețe și să obișnuiască animalele), îmbrăcă șuba croită din pielea altor patru Seco, cu guler lat de-o palmă, căptușită cu blăniță de ied; își potrivi cochet, puțin lăsată pe-o sprânceană, căciula cu urechi și cozoroc de șapcă, croite din spinarea negrie a lupului bătrân și bolnav, hărtănit și sfâșiat în luptă dreaptă de Tudora, în ajunul Crăciunului din anul când Miluță venise s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a adevărurilor mistice - aceasta pe lungimea a trei pagini mari și exclusiv cu instrumentele filozofului. Reaua credință a Martei Petreu se vădește din nou în calificativul de „volubilitate“ pe care îl aplică aici argumentării naeionesciene, când el s-ar fi potrivit de fapt, în mod perfect, întregii cărți a Evelynei Underhill. Această nouă injurie gratuită e menită să anuleze dintr-un condei una dintre instanțele în care „oglinda“ e vădit superioară „modelului“. Apoi, afirmația că ideea relativei conaturalități a limbajului mistic
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de altă religie sunt unși cu negru sau sunt altfel decât noi ? Da, sar putea să fie chiar mai buni decât noi, asta e adevărat. Aș înțelege dacă toți reprezentanții bisericii ar fi clarvăzători și ar vedea că nu se potrivesc culorile spirituale ale nașilor cu ale finului, dar așa?! Numai Dumnezeu poate hotărî și judeca, noi mai avem mult până să înțelegem măcar. De ce religia ține cu dinții de o dogmă învechită și nu acceptă omul care vrea să închine
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
timp, e adevărat, dar suficient încât să-mi dau seama că îi plăceau nu chestiile prețioase, ci lucrurile unicat, în special lucrate manual. După o dimineață petrecută prin magazine, am reușit să găsesc ceva foarte fin, care să i se potrivească perfect, o broșă, nu confecționată de fabrică, ci filigranată de o mână dibace, sub forma unei flori: o crizantemă. Eram bucuroasă și sigură de alegerea făcută. Țineam să nu dau greș și să-i fac o bucurie, oferindu-i ceva
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
de clasa întâi și întregul șir al obiceiurilor ei minunate. Săracii se adună atunci în fața unei astfel de case și privesc pe săturate. Moartea lor, bineînțeles, e banală, fără toate dichisurile. Sunt fericiți dacă găsesc una care să li se potrivească cât de cât. Ce înseamnă a te deghiza dacă nu... a muri puțin? Cel care acceptă să poarte o mască învață, de fapt, să moară. Este un exercițiu de tristețe și, uneori, de promiscuitate. Dar Rilke demonstrează că oamenii își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
pământului a conviețuit în deplină confuzie cu Codul civil, acaparatorul local putând manevra în așa fel lucrurile, încât să ia din obiceiul pământului ceea ce îi convenea, adică dreptul de a închide din izlaz, și, din Codul civil, ceea ce i se potrivea, adică dreptul de a se considera proprietar deplin.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 181-183) Țăranii contestau terenurile îngrădite și se adunau noaptea pentru a dărâma gardurile. Când lemnul a devenit marfă, cei care aveau resurse să facă tăieri masive au
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
devălmășie absolută care să coexiste cu o autoritate externă suficient de consolidată, element esențial dacă suntem în căutarea unor exemple de guvernare a bunurilor care să fie aplicabile României de azi. Nu afirm că soluția guvernării în comun nu este potrivită pentru România, ci că, dacă vrem să pledăm pentru această soluție, nu o putem face invocând exemplul satelor devălmașe. În acest sens, analiza de față constituie doar un început care, dacă ar continua cu o analiză a perioadei capitaliste și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cârciumar Într-un caiet al lui. Restul de bani Îi dădea nevestei lui să ia pentru copii de mâncare. Cu hainele se mai descurcau ei, primeau cele rămase mici de la copiii vecinilor care erau mai mari, dar lor li se potriveau. Capul familiei ajuta și pe la Înmormântări și mai primea și de acolo câte ceva de pomană, ba o haină, un pantalon, o pereche de pantofi rămași de la răposatul respectiv. Fiind o vară toridă și strugurii se copseseră devreme, așa că pe tatăl
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
spre camera lor În hotel. Seara se Încheiase fără nimic spectaculos, iar ele trebuiau să se culce mai devreme pentru a se scula cu noaptea În cap a doua zi. Ceasul deșteptător suna la ora trei și jumatate, cum Îl potrivise mama Încă de seara. Andreea se Întorsese pe cealaltă parte și nu se Îndura să se scoale. Nu mai mergem...mi-e somn... Și mie ...dar de mers...vom merge, hai sus că nu avem timp, spusese mama În timp ce Începuse
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
apare vreodată un om ca tine. Hai să dansăm și noi. S-au amestecat printre perechile ce se legănau În ritmul muzicii. Iată că au luat o decizie Îi șoptise Silviu la ureche Andreei, acum dansează. Vezi ce bine se potrivesc? Încă de la barieră mi-a fulgerat prin mine că dacă voi sunteți singure și noi singuri... poate că putem schimba această stare de lucruri. Ce nebun ești și ce idei trăznite ai. Ce a vrut să Însemne, apasă pe accelerație
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
gustul epocii, să înțeleg poezia să caut versurile ce dansau pe un portativ suspendat între cer și pământ. O notă deșteptată din somn părea un domn echilibrat, tânăr și viu; știu că va alege frumoasa cu părul argintiu, i se potrivea rochia neagră de catifea. Și povești mărunte înlănțuiau mărgele de pietre scumpe. Erau tristețile marilor depărtări peste mări de Marmara; te chemau femeile voluptoase cărora nu le mai păsa că timpul trecea. Iele și îngeri, șerpi și vipere, cetăți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
smarald din inel, o minciună și el. În rotundul lui a rămas un gol, ce plictis, după atâta ocol! N-a înțeles nici fata mea. Ce modele să caut în cărțile pe care le tot laud? Ele nu se mai potrivesc, nu încap în sunetul nostru buimac. Am pierdut și credința în Dumnezeu, în biserica clădită pe sfinții acoperiți de norii fierbinți, din care ne privesc bătrânii părinți. Ce-o să mai fie? Suntem surzi și orbi într-o lume de neghiobi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
vrea, căzu cu toată greutatea și împinse ușa, care se închise cu un zgomot asurzitor, iar Shelley se trezi cu clanța veche, de lemn, în mână. Își frecă genunchii loviți și apoi încercă să deschidă ușa, dar nu reuși să potrivească clanța la loc. Încercă din nou. Degeaba. Speriată, se întoarse tremurând spre pivnița de piatră cu pereții plini de oase. − Nu cred în fantome, nu există fantome, își făcu ea curaj și leșină. Afară, ceilalți copii din grup mai aveau
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3078]
-
singură seară putem noi găsi ceva prin dulap. Începu căutatul. Una după alta rochiile, fustele și bluzele mamei zburau pe pat sau pe jos. După multă gândire, fiecare alese câte ceva. Lucy luă o rochie de mătase verde cu flori. − Se potrivește pentru serbarea primăverii, zise ea. Atâta doar că e cam largă. Nu-i nimic, o strâmtez eu imediat. − Ce zici, întrebă Shelley, ar fi frumos să mă îmbrac în chimonó? − Splendid, dar cred că încăpem amândouă în el. − O să-l
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3079]
-
Procedeul didactic reprezintă o secvență a metodei, un simplu detaliu, o tehnnică mai limitată de acțiune, o componentă, un aspect particular de de folosire a metodei. O metodă apare ca un ansamblu corelat de procedee considerate a fi cele mai potrivite pentru o situație dată de învățare. Calitatea, adecvarea și congruența procedeelor didactice asigură echilibru, suplețe în actul didactic, crează o stare de bună dispoziție. Există situații în care metoda devine procedeu, iar procedeul, metodă didactică. La disciplina istorie asemenea situații
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de altă parte astfel de ocupație nu mai poate susține un trai decent, ca urmare a prețurilor scăzute de pe piață, iar localnicii se îndreaptă tot mai mult spre ramuri specifice statutului de oraș, care le oferă poziție socială și profesională potrivită zilelor în care trăim. În concluzie, se observă în cazul orașului Breaza tendințe similare celor de la nivel național și în structura populației active. CAPITOLUL VI 26BASPECTE DE GEOGRAFIE URBANĂ 6. 1 CARACTERISTICILE SPAȚIULUI URBAN Prin geneză localitatea este mocănească. Funcția
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mm - B = 2 D pentru diametre ale tubului mai mari sau egale cu 500 mm. Partea de jos a șanțului este alcătuită din nisip selecționat astfel încât să se construiască un suport continuu pentru tubulatură. La distanțele prevăzute se pregătesc degajările potrivite pentru așezarea mufelor, astfel încât și acestea să fie bine sprijinite. În timpul efectuării acestei operații se verifică înclinarea tubulaturii. Patul de așezare (figura 2.60Ă nu trebuie construit înainte de întărirea părții de jos a șanțului. Materialul cel mai potrivit pentru patul
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
bine! pe viitor ai cu adevărat o datorie. Ține minte!” Iar el... el ce ar putea spune în urma acelei mărturisiri? Uneori încercase să-și imagineze trecutulei, fie dintr-o gelozie confuză, fie din dorința de a imagina soluții și moduri potrivite pentru a o face cu adevărat fericită. O dorință simplă, firească, pe care un bărbat matur o are în preajma femeii iubite. Gândul de a-i fi dăruit ceva ce nu a mai cunoscut îi creează lui însuși „o stare de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
încăt Aurora a întrebat dacă nu dorește un halat. Aurora: Ela, te rog un halat pentru oaspetele nostru. Imediat a intrat Ela cu un halat și l-a ajutat pe Evelin să-l îmbrace, Ela remarcănd că i s-a potrivit perfect. Aurora: Ela, ia costumul și du-l în camera de oaspeți unde va sta dl. Evelin. Ela: Am înțeles. Ia costumul și iese speriată de parcă s-ar afla la circ și a scăpat din gura unui crocodil. Evelin: încă
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
fericit decăt ea. Evelin: Domnul Darwin, vă cred, asta-i firea omenească, dar toate la un loc nu se compară cu miliardele de ani de sclavie pe care i-am trăit eu?! Darwin: Domnule profesor, extraterestrule, poate nu s-ar potrivi o întălnire nocturnă în cimitir cu persoana ciudată, dar aici, în laborator pot să invit la o întălnire căteva dintre marile personalități ale științei din toate timpurile? Profesorul: Aveți tot laboratorul la dispoziție. Evelin: De acord, chiar îmi face o
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
sau, poate, ar fi mai bine să le numim spectacole cu artificii și ninsori artificiale, cu pești zburători și Nep tuni niciodată deșucheați, ci, pur și simplu, ingenioși, desenați pe platouri din cozi de creveți. Alexandre nu deține tocmai garderoba potrivită pentru un asemenea loc și o simte din plin, dar așa e povestea, cu haine modeste, neasortate festinurilor grandioase. E nedormit de două zile, pentru că nu se îndură să doarmă. Din călătoria aceasta fantastică se va naște marele lui roman
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]