16,810 matches
-
celui care ne plictisește (dar nu chiar atât de mult pentru a-l urî)? Ce relevă plictiseala raportat la ceilalți și la noi? O dispoziție afectivă în care lumea nu ne mai spune nimic sau noi nu mai avem raportul potrivit față de lume? Apare plictiseala doar ca un moment necesar între momentele de trăiri intense? Ce mă plictisesc aceste întrebări! Nostalgia după anumite locuri. Există orașe de care ne legăm afectiv, fie și doar vizitându-le. Sunt construite în armonie cu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ceea ce simțim; lipsa conceptelor ne poate menține în ambiguitate în privința unor aspecte esențiale ale vieții noastre. Putem vedea, spre exemplu, ce amalgam de stări, sentimente, gânduri, ascunde cuvântul iubire: pentru mai mult de jumătate din acestea altele ar fi cuvintele potrivite; și atunci n-am mai fi atât de ușor convinși că iubim, acționând în funcție de aceste convingeri. Un pic de realism, determinat de "cuvintele potrivite", ar sparge nebunia hormonală pe care deseori o "acoperim" în mod reflex cu cuvântul "iubire"; acest
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sentimente, gânduri, ascunde cuvântul iubire: pentru mai mult de jumătate din acestea altele ar fi cuvintele potrivite; și atunci n-am mai fi atât de ușor convinși că iubim, acționând în funcție de aceste convingeri. Un pic de realism, determinat de "cuvintele potrivite", ar sparge nebunia hormonală pe care deseori o "acoperim" în mod reflex cu cuvântul "iubire"; acest reflex ne-a fost creat de romanele de dragoste, de filmele de "love story" americane etc., care, toate, creează "nevoia de a ști că
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
una de cădere. Conținutul extrem de eterogen acoperit de acest cuvânt este determinat atât de o "lene de a semnifica", alegând cuvântul iubire ca un fel de etichetă generală, cât și de o proastă relație cu limbajul, lipsindu-ne deseori cuvintele potrivite. Abuzul de acest termen este datorat și "desacralizării" lui (ca de altfel și atenuării rolului sacrului în general: nu poți să spui că-L iubești pe Dumnezeu fără să fii mult mai atent la sensul acestui cuvânt), a uitării sensului
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
parte a "dispoziției cunoscătoare" ce e mai mult decât voință: e orientare. Ceea ce mă conduce la ideea întemeierii faptului-de-a-cunoaște pe prolegomene. Nu este îndeajuns să vrei să cunoști, ci trebuie să și poți; iar a putea pleacă de la o orientare potrivită pentru a putea cunoaște; orientare care e în fond tot un a cunoaște (fie și în varianta limitativă, la modul negativ, ca "știu că nu știu ceva"). De aici și întemeierea criticii cunoașterii. Gândirea noastră e în bună măsură o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
asta deoarece orice act reflexiv intră în constituția Eu-lui, fiind deci egoist. Aceeași tendință de a asigura creșterea Ego-ului intervine și atunci când îi caracterizăm pe ceilalți încercând să vedem nu atât ceea ce ei sunt cât care ar fi cea mai potrivită imagine (o potrivire ce are două capete) ce ar face din ei un context favorabil pentru apariția Eu-lui nostru într-o lumină cât mai favorabilă. Altfel spus, avem tendința (conștientă, cel mai adesea; sau cel puțin conștientizabilă) de a-i
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
felul acesta înțeleg să-mi cer iertare pentru gândurile "prea de suprafață". Mi-am petrecut întreaga viață de până acum pentru a afla cine sunt. Abia de curând am înțeles că esențial pentru acest demers este să-mi pun întrebări potrivite. Or, pentru a descoperi întrebările ce pot să mă dezvăluie mie însumi am nevoie să știu tot mai multe despre alții. M-am convins în felul acesta că drumul către sine trece inevitabil prin Ceilalți. Mi-a rămas de deslușit
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
să asigure celebrarea regulată a Jocurilor Olimpice; d) să participe în acțiuni care să promoveze pacea, actele de protejare a drepturilor membrilor Mișcării Olimpice și actele împotriva oricărei forme de discriminare ce afectează Mișcarea Olimpică; e) să încurajeze puternic, prin măsuri potrivite, promovarea femeilor în sport la toate nivelele și în toate structurile, în particular în corpurile executive ale organizațiilor sportive naționale și internaționale cu privire asupra aplicării stricte a principiilor egalității dintre femei și bărbați; f) să sprijine și să încurajeze
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
le explică pricina pentru care s-au adunat aici așa de dimineață. Regele avea nevoie de un sfetnic la tron, un sfetnic bun, corect, răbdător cu norodul, nu avea nevoie de un trădător.Cine credea că este puternic, curajos și potrivit pentru acel post, să facă un pas În față căci cei care doreau postul de sfetnic, trebuia să treacă de proba cinstei. După un moment de liniște, singurul animal care făcu câțiva pași În față fu ghepardul. Leul, văzând că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
rupt tăcerea. — Nu s-a întâmplat nimic, nu? Erau niște lemne care tot ardeau până la urmă. Mi-a venit inima la loc. Mi-am amintit o pildă din Biblie, pe care o auzisem în copilărie: „Un cuvânt spus la momentul potrivit este ca un măr de aur sculptat în argint“. Ce norocoasă sunt că am o mamă atât de bună! Le eram profund recunoscătoare zeilor pentru asta. Gata cu îngrijorarea pentru cele petrecute peste noapte! Am rămas în spatele mamei, cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
trecut prin cap să-i spun: — Am un iubit. — Știu. Hosoda, nu? Nu poți renunța la el? Am tăcut. Ori de câte ori ne ciondăneam, se ridica aceeași problemă. M-am gândit bine. Totul s-a terminat. Era ca și când n-ai cumpărat materialul potrivit pentru o rochie și odată tăiat, nu mai puteai să-l coși la loc. Într-un asemenea caz, era mai bine să arunci totul și să o iei de la capăt, cu alt material. Într-o noapte, soțul meu m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
am scris în grabă un bilet în care l-am informat că, deocamdată, nu inteționez să mă recăsătoresc. — Te superi dacă-l refuz? am întrebat-o pe mama. — Și eu m-am gândit că n-ar fi o partidă tocmai potrivită. I-am trimis artistului scrisoarea mea de refuz la vila sa din Karuizawa. După două zile și-a făcut, brusc, apariția. Nu-mi cunoștea încă intențiile, deoarece plecase înainte ca scrisoarea mea să-i parvină. Ne-a trimis vorbă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
simplifica, iată totuși cum am putea rezuma ideile incipiente care stau la baza employer brandingului: Piața muncii se supune acelorași exigențe ca oricare altă piață; de aceea, aplicarea tehnicilor de marketing și comunicare pentru a-i atrage pe cei mai potriviți angajați este o condiție sine qua non. Dacă tehnicile de marketing și comunicare s-au dovedit a fi de succes în cazul brandingului de produse și de servicii, atunci ele pot funcționa și în cazul angajatorilor. O piață înseamnă competiție
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
consistentă a vieții lor. Ca răspuns la acest profil, majoritatea companiilor de pe piața românească sunt motivate să descopere și să atragă persoane tinere, cu potențial și abilități reale pentru promovarea valorilor organizaționale. Din ce în ce mai mulți angajatori au început să caute oamenii potriviți printre studenți, preferând să investească în pregătirea acestora și să-i formeze în spiritul companiei. Deși interesul companiilor pentru brandul de angajator este în creștere, foarte puține știu despre beneficiile pe termen lung ale unui astfel de instrument. Este adevărat
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ideea în realitate; administrează mijloacele de comunicare necesare atingerii publicurilor-țintă, atât din interior cât și din exterior; dezvoltă o bună relație de muncă cu numeroșii manageri ale căror decizii vor trasa părțile componente ale mixului brandului de angajator; găsește măsurile potrivite și facilitează discuțiile managementului asupra lipsurilor de performanță rămase între brand-ul de angajator actual și cel dezirabil"57. În termeni financiari, aceste eforturi par destul de costisitoare. Dar scopul strategiei de branding de angajator este tocmai acela de a reduce
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
implicația atragerii, angajării și menținerii persoanelor potrivite cu organizația. În termeni simpli, această axă se referă la o recrutare reușită. O recrutare reușită nu înseamnă neapărat a-i atrage pe cei mai talentați de pe o piață, ci pe cei mai potriviți cu postul și compania (este adevărat că strategia de brand de angajator înseamnă să atragi și talente). Iată o poveste adevărată grăitoare în acest sens. O mare companie americană a scos la concurs un post de director de marketing. După
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
special, pentru a evidenția această interdependență vitală. O altă etapă de relief în branding constă în poziționarea și diferențierea produsului sau serviciului. A-l poziționa înseamnă a-l expune publicurilor-țintă, a ținti audiența adecvată prin mesajele și beneficiile cele mai potrivite. În același mod se procedează și în brandingul de angajator. Atragerea angajaților și potențialilor angajați urmează același principiu: transmiterea mesajelor și beneficiilor celor mai convingătoare făcând apel la personalitatea și imaginea brandului. Toți acești pași presupun un anumit tip de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
s-ar întâmpla dacă s-ar întâlni cu toții la o petrecere. Descrie comportamentul lor. Cine s-ar înțelege cu cine? Cine ar dansa toată noaptea? Cine ar petrece toată noaptea vorbind în bu-cătărie? etc. Celebritate: Cine ar fi cea mai potrivită celebritate pentru a reprezenta compania așa cum ar dori să fie percepută? Dar așa cum este în realitate? Stereotipuri organizaționale: Cum ai descrie angajații tipi-ci ai organizației?"83. Este adevărat că nu sunt întrebări foarte ușoare și că ele reprezintă un autotest
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de muncă, ce tendințe se prefigurează, care ar fi potențialele crize etc. Ca să identifici apoi plaja de candidați adecvați, este firesc să știi ce vrei. O companie descoperă acest lucru în obiectivele asumate. Plecând de la ele, poate construi profilul candidatului potrivit, valorile, atitudinile, competențele și comportamentele de care are nevoie. Spre ei își va orienta eforturile de comunicare externă ale brandului, astfel încât să nu scape nici un moment din vedere că: "Talentele externe vor să vadă dovezile unei abordări consistente a experienței
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ideea în realitate; administrează mijloacele de comunicare necesare atingerii publicurilor-țintă, atât din interior, cât și din exterior; dezvoltă o bună relație de muncă cu numeroșii manageri ale căror decizii vor trasa părțile componente ale mixului brandului de angajator; găsește măsurătorile potrivite și facilitează discuțiile managementului asupra lipsurilor de performanță rămase între brandul de angajator actual și cel dezirabil"98. Toate acestea fără cheltuieli suplimentare, bineînțeles, în măsura în care eforturile pe partea de employer branding sunt grupate cu cele de branding în general. Să
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
companiei, dar se întâlnește destul de rar. Mediul instabil se caracterizează prin permanente modificări, care, în genere, sunt previzibile. Ele constituie baza anticipărilor. Acest tip de mediu imprimă o viziune prospectivă organizației, ceea ce îi dă posibilitatea să-și stabilească cele mai potrivite mijloace și forme în vederea confruntării cu ceilalți agenți economici. Este tipul obișnuit de mediu cu care se confruntă organizațiile în etapa actuală. Mediul turbulent este definit de schimbări foarte accentuate, frecvente, bruște, în direcții imprevizibile, adesea transformatoare, ceea ce supune organizația
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ale firmei, Ioan Ciobanu și Ruxandra Ciulu afirmă: Preocuparea fundamentală a societății românești în prezent este modernizarea stilului său cu privire la relațiile umane, modelele sale de autoritate, modalitățile de luare a deciziilor colective și de guvernare"129. Dincolo de identificarea celor mai potrivite modele și stiluri de conducere, de introducerea rețetelor de motivare a resurselor umane sau de încercarea de aplicare a unui tip de ma-nagement inovativ, constatăm că scopurile organizațiilor econo-mice românești sunt orientate (încă) doar spre profit. Profituri realizează doar organizațiile
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
va pocni ghina nu e lipsită de orice temei: criza n-o descurajează pe Fortuna să-i avantajeze mai departe pe cei îndrăzneți. Și astfel, specialiști în finanțe, economie, administrație, ghicit în cafea ne dau asigurări că un climat mai potrivit pentru îmbogățire decât criza nu s-ar putea afla. Nici n-ar fi de așteptat să treacă toiul: acum e momentul fericitei, maximei lovituri. Gândește-te: cu mia de roni cu care de-abia cumpărai un metru de teren, acum
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
școală lingvistică, de la pionierii "arbitrarului semnului lingvistic" la Gérard Genette și fabulosul său Mimologiques. Voyage en Cratylie, a fost fericită să le îmbrățișeze: Într-adevăr, eu cred că numele pe care-l dă cineva unui lucru, acela este și cel potrivit. Iar dacă îl schimbă apoi cu un altul și nu-l mai folosește pe cel vechi, următorul nu este mai puțin potrivit decât primul, în felul în care schimbăm numele sclavilor noștri, fără ca numele schimbat să pară mai puțin potrivit
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
potrivit. Iar dacă îl schimbă apoi cu un altul și nu-l mai folosește pe cel vechi, următorul nu este mai puțin potrivit decât primul, în felul în care schimbăm numele sclavilor noștri, fără ca numele schimbat să pară mai puțin potrivit decât cel dat înainte." În familia mea, botezul copiilor a fost întotdeauna o problemă spinoasă. Ardeleni fără simțul umorului, bunicii, unchii și, mai aproape de zilele noastre, verișorii și verișoarele mele aveau o singură obsesie: să facă în așa fel ca
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]