2,007 matches
-
unor prestigioase personalități politice europene. Astfel, Agenția „Reuter” califica dictatul de la Viena ca o „nouă și uriașă înșelăciune nazistă” și arăta că cea dintâi reacție a opinie publice față de capitularea României a fost stupefacția generală pentru felul cum a fost prădată această țară. Cunoscutul cotidian „New York Herald Tribune” aprecia în acele zile: „Dictatele impuse de dictatori au avut întotdeauna soarta făuritorilor lor. Nimic nu se poate clădi pe violență, după cum nimic nu se poate clădi pe nisip, nici dictaturi, nici dictate
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
curând, (cred că i-o dau ș-acuma), și poate chiar vor râde la un pahar de șampanie, aducându-și aminte afacerea: "Frumoasă lovitură, inteligentă lovitură! A dracului Coca!..." Și-n vremea asta poate vor plânge de foame copiii celor prădați cu nerușinare. Exemplul lui Coca Miclescu a început a fi imitat. Un alt proprietar, Român nou, unul din frații Costiner, a trecut averea fratelui său, și pe numele nevestei și a dat și el faliment. Operația aceasta începe a deveni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rău crescuți și obraznici, și un popă tânăr, răgușit, care joacă biliard. Drum cu un om de treabă, care mă duce cu căruța. Într-un loc și pe drum luându-ne de vorbă de hoți, îi vorbesc de haiduci care prădau numai pe cei avuți. "E adevărat, zice el, și eu în viața mea n-am făcut fapta asta, să iau de la cei săraci. Când am văzut că are Românul doi boi, l-am lăsat în pace. Dacă am văzut că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Clopotele dela mănăstire... Pădurea de stejar... Romanii... Eri, am văzut pe părintele Cernăuțanu. Pe colonelul Georgescu un om de ispravă, la care toți oamenii vin să se plângă pentru feluritele lor năcazuri... Dorogan Dorogan morarul. Murafa pe care l-au prădat hoții... Masa și ceaiurile. 22 Iulie. Cotigeni Cuhurești Ciornița Văscăuți (Ciripcău) Soloneț și Cremene Stoicani. În Soloneț Cremene și Stoicani răzeși. Soroca și Nistru. Adunarea învățătorilor. 23 Iulie. Cetatea Sorocei Nistru Harki (Pagliacio Ernest Ernestovici) Mișa Spillag maior Ionaș familie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iulie. Judecățile d-rului Georgescu la Cotigenii Mari Hindichi = șanț de despărțire Poiana mănăstirii... Cușalăuca. Povestiri de vânătoare în Slobozia 29 Iulie. Spre Căprești. Nistru. Neculai Platon moldovan! Aproape nu știe rusește. Spune că Mercuri în pădure la Dobrușa, hoții au prădat 5 oameni și 3 jidovi. Dela Căprești la Telenești trecem prin Prodăneștii Noi. La Prodăneștii Vechi răzeși e satul de naștere a lui Alecu Donici. La Căprești Ovrei foastă colonie agricolă. Astăzi trăește obișnuit, din vechile [expediente.] Prodăneștii Noi, sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înflorirea codrului și a câmpiei... Oști Bătrânul Boldur și Leul Moldovei Bogdan tânărul și Maria Doamna Hrăman... El a iubit pe domnița Leșilor Elisabeta Pentru dragostea și ura ei a dat o bucată de țară, a ars cetăți și a prădat Lehia. Și n-a nădăjduit niciodată în dragostea unei femei totuși l-a iubit o zână și el n-a știut decât după ce ea a murit ori în ceasul morții ei A iubit O domniță de departe Dar de ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zvon cumcă... 1472 Basarab cel Bătrân Laiotă, omul lui Ștefan, crescut la Unguri fiul lui Dan II = domnise puțin în 1453 Stătuse în Sighișoara cu Țepeluș spus Basarab c. Tânăr în 1473 gânduri de încuscrire între Corvin și Cazimir Tătarii pradă părțile Chievului. Gem fiul cel mai mic a lui Mahomet în acest timp e guvernator al Traciei Soliman Beg Hadimbul Ali bei, fiul lui Mihaloglu guvernator al olatului Dunării se duce să se războiască în Tracia. 26 Iulie 1472 lupta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la o cetățuie. Xenodochion "odaia" din afară de mănăstire unde dorm cei care ajung după ce s-a ridicat puntea. Un călugăr veghează acolo și primește și ospătează pe întârziații în munte. psihiphisa = mozaic Zice Nikitos că la 6712 (1204) cruciații au prădat sfintele mănăstiri, au rupt scoarțele de aur ale evangheliilor și sfintele cruci bătute în pietre scumpe... La kiliandri (porți), în vremea luptelor religioase ale bizantinilor, au fost măcelăriți o mie de monahi (pentru unirea cu papa dela... contra unirii cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
erau pline însă cu multe animale mici și cornute care se vând pe preț de nimic. * I. François de Pavie face drumul de la Cetatea-Albă la Iași prin locuri pustii cu frica de Cazaci, cari zice el se strâng cete și pradă țara. Trebuiau să facă focuri mari și să stea pe rând de strajă. Focurile le mai ajutau și împotriva frigului foarte mare și a brumei. * I. Un tovarăș al lui, Montallays, zice că era bolnav tare și slăbise de foame
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
însoțit de 150 călăreți și copii de casă pleacă înnainte spre Hotin. Deacolo voia să poată trece în Polonia. Pârcălabul îl respinge cu injurii. Petru apucă drumul înnapoi în lungul Nistrului, înconjurând pe dușmani, spre Transilvania. O parte din oameni, prădându-l îl părăsesc într-o noapte. A doua zi îl atacă hoții, prădându-l și cu greu îi respinge, ucigându-i și calul. Cu 25 de copii de casă, scapă la M-rea Bistriței. Amărât, se desparte și de copiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
voia să poată trece în Polonia. Pârcălabul îl respinge cu injurii. Petru apucă drumul înnapoi în lungul Nistrului, înconjurând pe dușmani, spre Transilvania. O parte din oameni, prădându-l îl părăsesc într-o noapte. A doua zi îl atacă hoții, prădându-l și cu greu îi respinge, ucigându-i și calul. Cu 25 de copii de casă, scapă la M-rea Bistriței. Amărât, se desparte și de copiii de casă, ca să rămâe singur. Cu doi cai din care unul al italianului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu se poate lipsi de idei; ideile nu se pot lipsi de talent, care le dă strălucire și viață. Dar ideile nu cer decât să fie corect exprimate: s-ar putea spune că cerșesc expresie. De aceea omul de talent pradă pe cel de spirit: ideea care scapă acestuia, fiind numai ingenioasă, devine proprietatea talentului care o valorifică. Omul își trece vremea, lăudând trecutul, plângându-se de prezent și temându-se de viitor. Mirabeau, pentru bani, e capabil să facă orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
învețe respectul față de nobili. Împrejurimile Dobrišului pădure de brad, pini, larice, mesteacăn, stejari bine întreținută. Vizitiul, slujbaș vechi al curții, deplânge schimbările din vremea nouă. Sluga ține cu stăpânul care-i dădea simbrie și mâncare și pe care îl și prăda puțin. Ultimul stăpân de aici, un Coloredo neînsemnat, a pierdut castelul și moșia prin confiscare și a murit la Paris. Alte două castele au rămas fraților lui. Au fost naționalizate și acelea. Se zice că scriitorii cehi au pus toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a dus cu el în sat la doi km. depărtare. Popa a văzut cânele și a cunoscut colacul din cămăruța unde punea el partea din daruri; s-a dat glas, a strigat gospodarii și i-a îndrumat împotriva hoților care pradă sfânta mănăstire. Așa oamenii au prins pe țigani, când coborau cu boccelele de la mănăstire. Te însori? Nu. Pentru care motiv? Mă tem să nu-mi puie nevasta coarne. De ce? Pentru că le-ași merita. De ce? Pentru că ași fi făcut prostia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și căsuțele triburilor supuse, apucă vite, doboară pe cei care se împotrivesc, și într-o clipă se întorc în sihlă. Plugarii sunt nevoiți să poarte cu ei armele la lucrările câmpului. La 1854 muntenii au atacat palatul cneazului David Ceavciavadze, prădându-l și dându-i foc, luînd cu cei douăzeci și unu de captivi, între care Ana cneaghina și sora ei cneaghina Varvara Orbelian, nepoată al lui Gheorghe XIII ultimul rege al Georgiei și damă de onoare a împărătesei. Cinci copii ai prințesei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a născut acea aversiune pentru adevăr care se observa la el. Nu îl respingea în calitatea lui de adevăr demonstrat; dimpotrivă, ca prostie, ca ceva incompatibil cu ceea ce credea el, personal, că este adevărul. A fost mult mai mult pradă iluziilor decât dedat minciunii; de aceea nu respingea pe cineva ca opozant, ci ca imbecil, iar gura îi era plină de expresii de desconsiderare și de dispreț. Își făcuse alte reguli de optică decât ale celorlalți oameni. Adăugați la aceste
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sau gură-cască, care se cred la un spectacol. De altfel, nu se vedea nici un șef comun căruia să pară a i se supune, era o gloată, nu o trupă organizată. Am văzut printre ei oameni beți, dar cei mai mulți păreau doar pradă unei excitații febrile stârnite de împinsăturile și strigătele de afară, de atmosfera sufocantă, de înghesuiala și de starea neplăcută dinăuntru; le curgeau șiroaie de sudoare, deși felul și starea veșmintelor nu cred că le făcea căldura greu suportabilă, pentru că mulți
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
românilor». Lucrurile nu se liniștesc cu asta, iar regele vâzând că sașii nu se descurcă, plictisit probabil de problemă, dă Țara Făgărașului spre administrare boierului Udriște din Țara Românească. Pe de altă parte, încă la 1241 mânăstirea Cistercită a fost prădată și jefuită de tătari în marea invazie din acel an. Călugării papistași și-au luat atunci lumea în cap și împreună cu populația Cârței s-au refugiat pe Bâlea în sus, luând cu ei și bună parte din odoarele mânăstirii pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în veci. Dar, de parcă toate aceste lipitori, groful, administrația cetății, fiscul, armata austriacă n-ar fi fost deajuns mai cădeau pe capul bietului iobag și alți dușmani neogoiți precum «hoții de două țări», lotrii veniți de peste creastă, oameni răi ce prădau în forță turmele de oi, dar mai ales fiarele sălbatice, animalele de pradă, în deosebi ursul, lupul, vulturul etc., împotriva cărora ciobanul nu aveau dreptul să se apere. Iobagii s-au plâns nu odată că prădătorii le pustiesc turmele și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
români, angajați în luptă. Mergeau pînă acolo încît trăgeau în camarazii lor de arme, care veneau să-i înlocuiască și să ocupe pozițiile pe care ei le părăseau. Toate drumurile din Moldova sînt pline de bande de fugari ruși, care pradă și masacrează totul în trecerea lor, cu o furie sălbatică. Aceste hoarde iau trenurile cu asalt și forțează pe mecanici, punîndu-le revolverul la tîmplă, ca să ia drumul spre Rusia. Comitetele revoluționare de soldați și lucrători, invadează Iașul și încearcă să
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
dominau cu ajutorul trupelor sovietice. De la 23 august 1944 și pînă în martie 1945 momentul Vișinski -, timp de șase luni, pe tot cuprinsul nenorocitei noastre patrii, s-au dezlănțuit sinistrele saturnale roșii. Nu a fost casă care să nu fi fost prădată, mii de români care au încercat să-și apere copilele contra violurilor bestiilor roșii, au fost împușcați. Au fost șase luni de groază, pe care nu le vor uita nici acei care aveau numai cîțiva ani în 1944. Statul român
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
jaf. Acest odios personaj ajunsese, în ultimul timp, aici, la Paris, ce ironie, ambasadorul României, probabil datorită acestor isprăvi. Din toate părțile țării, știrile erau că agenții partidului comunist, sub ocrotirea armatelor sovietice, agitau și tulburau viața oamenilor și le prădau casele. Nimeni nu-și mai putea vedea de treabă. Satele, din cauza secetei și a pămînturilor nelucrate, nu mai aveau ce mînca, problema aprovizionării cu cereale devenise imperioasă. Tătărăscu a ridicat chestiunea în consiliul de miniștri, care a hotărît să se
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
se fi furat ceasul de la mînă. Era curent să vezi, la București, cum fiecare soldat rus avea înșirate pe amîndouă mînile ceasuri pînă la cot. Sau să vezi femei-soldați care, orbite de cămășile de damă de mătase din magazine, le prădau și le purtau pe deasupra uniformei militare, căci nu mai văzuseră așa ceva. Furturile și prădăciunile se țineau lanț, la București, în toate orașele și în țară. Automobilul prim-ministrului, generalul Sănătescu, a fost furat de soldații ruși de la poarta președinției consiliului
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Un nou mod de viață se născuse pentru unii oameni în lumea, fără clase, a comuniștilor. O răsturnare totală aruncase România în sclavie. Oamenii erau deposedați de tot avutul, nu mai era nici o casă românească care să nu fi fost prădată, nu mai era nici o familie, unde cel puțin un membru să nu fi cunoscut teroarea și nemaipomenita mizerie a închisorilor sovieto-comuniste, nici una unde doliul să nu fi făcut ravagii. Foametea și primejdia de moarte din tot momentul incita pe fiecare
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
țării este declarată fără valoare de pe o zi pe alta. Noua monedă, importată din Rusia, nu este distribuită decît cu o extremă zgîrcenie, dar din belșug, însă oamenilor și agenților, aleși pe sprînceană, a stăpînilor de moment, comuniști-sovietici. Bietul român, prădat de tot ce avea, se găsește sărac lipit pămîntului. Promiscuitatea fizică a devenit regulă și nimeni nu poate locui singur. Nu este numai o necesitate, ci o politică ca să înlesnească spionarea și să încurajeze delațiunea. Trei, patru, cinci familii, avînd
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]