3,033 matches
-
la fel de puternică precum neputința de-a mai transfera emoția în text. Atunci când renunță să gloseze, prea puțin convingător, pe marginea fiorului prethanatic, așa cum o face spre exemplu într-un poem cu un titlu total neinspirat, Spaimă cu garnitură de cartofi prăjiți (replică probabilă la remarcabilul poem în care Dan Laurențiu corporalizează o neliniște garnisită cu salată de spaimă), Adi Cristi dovedește însă că poate textualiza erosul într-o poezie cel puțin onorabilă. Referințe critice (selectiv): Eugen Barbu, în "Săptămâna", nr. 2
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care face apologia valorilor suprasensibile, eterne, spirituale. Descrieri de mese îmbelșugate așezate în culori și aglomerări flamande ocupă pagini întregi. Cu "saramură de plătică și de obleț, rasol de raci, ciulama de lin, crap umplut cu nuci, șalău și somn prăjit", "ciorbă de somn, cu vestitul borș călugăresc", "friptură de miel" sunt ispitiți trimișii episcopiei din O ancheta (1964, 3-36); pentru a obține râvnita semnătură, starețul Procopie din Păcăința starețului își momește frații întru călugărie cu "icre de crap decorate cu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
produse similare 2 Alimente cu conținut mare de grăsimi peste 20 g grăsimi /100 g produs, din care, cumulativ: grăsimi saturate peste 5 g/ 100 g produs, acizi grași trans peste 1g/100g produs hamburgeri, pizza, produse tip patiserie, cartofi prăjiți alte alimente preparate prin prăjire, maioneze, margarină brânză topită, brânzeturi tartinabile cu conținut de grăsime peste 20% mezeluri grase alte produse similare 3 Alimente cu conținut mare de sare peste 1,5 g sare/100 g produs (sau peste 0
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
capacitatea de memorare Începând cu 19.30, apoi între jurnalul de la ora 20.00 și programele de seară, ecranul televizorului este suprasaturat de reclamele pentru produsele alimentare: pizza semipreparată, tortillas sau sandvișuri de încălzit, cremă de brânză, chipsuri sau cartofi prăjiți... Care este interesul unui astfel de bombardament? Este ora mesei, iar dumneavoastră muriți de foame. Pai, atunci ce caută reclamele astea tocmai atunci? Fără îndoială v-ați gândit deja ce veți mânca și doar nu o să ieșiți să faceți cumpărături
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
copiilor. Un experiment l-a evaluat. Medicul Thomas Robinson de la Universitatea Stanford, California, a dat să guste unor copii cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani tipuri de mâncare și de băutură (un hamburger, un nugget de pui, cartofi prăjiți, doi morcovi cruzi și un pahar de lapte aromatizat) prezentate în două tipuri de ambalaje. Pe de o parte, un ambalaj fără marcă, pe de alta un ambalaj purtând marca McDonald’s. În paralel, T. Robinson i-a întrebat pe
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
arătat că 59% dintre copii preferă nuggets de pui marca McDonald’s față de 18% pentru nuggets anonime (restul nu s-au pronunțat, chiar dacă nuggets erau aceleași). 48% preferau hamburgerul McDonald’s față de 36% pentru versiunea anonimă. 76% au preferat cartofii prăjiți McDonald’s cartofilor anonimi, 61% laptele McDonald’s, față de 21% pentru laptele anonim etc. T. Robinson a constatat că gradul de preferință gustativă pentru produsele marca McDonald’s era legat de numărul de televizoare din casă. Altfel spus, frecvența imaginilor
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Poate amândouă în același timp. În general televiziunea (și revistele) abundă în prezentări nerealiste ale femeii, promovând manechinele foarte slabe, siluetele zvelte și eterice. Dar, în același mod, incită la mâncare și nu întotdeauna la mâncăruri ușoare: fast-food, ciocolată, cartofi prăjiți congelați sau chipsuri etc. Cum poate reacționa mintea omului la injuncții atât de contradictorii ca a mânca și a slăbi? Mai multe experimente au favorizat înțelegerea mecanismului care se activează inconștient la telespectatori (mai ales la telespectatoare): mai întâi imaginile
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
hidrați de carbon (mai ales paste sau cartofi). A constatat că cu cât participanții erau mai stresați, cu atât se simțeau mai liniștiți după masa pe bază de feculente, fie că este vorba de chipsuri, de biscuiți aperitiv, de cartofi prăjiți sau de orez. Astfel de alimente îi ajuta să își păstreze o stare de spirit aproximativ stabilă și să lupte împotriva tensiunii nervoase pe care o suportaseră. Orice formă de angoasă sau de stres este însoțită de un reflex alimentar
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
bine, de adevăr. Să trimiți SMS-uri devenise gestul universal. Semnul de recunoaștere a ființei umane. Revoluționarii de la '68 cîștigaseră: oamenii nu mai aveau nimic să-și spună, dar comunicau. Pe Facebook, găseai grupuri de discuție precum "Îmi plac cartofii prăjiți" și "Nu-mi plac evreii" și era aproape același lucru. Involuntar aproape, din (S)cufundarea (posibilă traducere în limba română a titlului) lui Ono-dit-Biot ajungem la o radicalizare a punctelor de fugă în perspectiva postmodernă în care viețuim. Avem, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
tip fast-food, comune în epoca noastră. Teoria conform căreia fast-food-ul are o "istorie" proprie implică o extindere a definiției termenului existent în dicționare. Potrivit dicționarului Webster, de exemplu, fast-food se referă la feluri de mâncare precum "hamburgeri, pizza și pui prăjit, care sunt pregătite și împărțite (în porții mari) după metode standardizate în restaurante fără pretenții, pentru a fi consumate pe loc sau în altă parte 156". Lista de feluri incluse în această categorie este mai lungă, dar esențial este faptul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
159. În Londra, localurile fast-food, publica coquina, care răspundeau cerințelor cavalerilor și călătorilor, bogați sau săraci, și erau pentru toate gusturile și buzunarele, se găseau pe malurile Tamisei încă din secolul al XII-lea. Aici se serveau "feluri calde, fripte, prăjite sau fierte, din carne, vânat, pește și pui160". O referire interesantă privind mâncarea de tip fast-food este făcută, de exemplu, de William Langland în prologul de la The Vision of Piers Plowman, scris în secolul al XIV-lea. ,,Bucătari și ucenici
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
umplutură din chiflă sunt aranjate în așa fel încât să dea pe dinafară, ca și cum chifla, și așa destul de mare, nu ar putea cuprinde porția "uriașă" din interior. Pe același principiu, pungile speciale (cu baza foarte mică n.a.) care conțin cartofii prăjiți dau impresia unor porții enorme. Pungile și cutiile par să se umfle la vârf, creând iluzia de cantitate mare care se revarsă. Interioarele cutiilor pentru cartofii McDonald's mari sunt goale ca să sporească iluzia". (Ritzer, 1996, 62) Și, într-adevăr
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de importantă mâncarea pentru olteni? Obiective: • Întrebarea poate fi pusă într-un context anume, de pildă, se poate face trimitere la nunți, unde se servește foarte multă mâncare • Poate fi menționat și situația grătarelor, unde, de asemenea, cantitățile de carne prăjite depășesc de cele mai multe ori nevoile de consum. 4.8.3. Cum explicați faptul că oltenii, craiovenii în special, cheltuie 85% din venituri pe cumpărături, cea mai mare parte din bani fiind folosită pentru mâncare? Datele sunt oferite de un studiu
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în minte o idee sau o imagine care combină și sintetizează cîțiva factori. Rezultatul poate fi o nouă idee de afaceri, precum a avut Ray Kroc atunci cand a observat metodele de producție în masă pentru pregătirea hamburgerilor și a cartofilor prăjiți, dezvoltate de frații McDonald din San Bernardino. Cu această idee a luat naștere corporația McDonalds, care acum are 30000 de restaurante. I.2.5. Managementul timpului de studiu Despre modul de utilizare a timpului dedicate studiului, orice elev trebuie să
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
la scurs, după care se presară cu sare și piper. Se rumenesc în unt, pe-o parte și pe alta, și se lasă la răcit. Stafidele se înmoaie în apă caldă și apoi se clătesc. În untul rămas de la carnea prăjită, se călesc usturoiul și ceapa, tocate mărunt, se adaugă stafidele peste care se toarnă vinul alb și se lasă la scăzut, adăugându-se pe rând supa, muștarul și concentratul de carne. Carnea de pasăre prăjită se pune în acest sos
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
În untul rămas de la carnea prăjită, se călesc usturoiul și ceapa, tocate mărunt, se adaugă stafidele peste care se toarnă vinul alb și se lasă la scăzut, adăugându-se pe rând supa, muștarul și concentratul de carne. Carnea de pasăre prăjită se pune în acest sos, se acoperă și se lasă la fiert, la foc mic timp de 20 minute. Se scot apoi și se lasă într-un vas acoperit, să stea la cald. La sfârșit, se adaugă smântâna amestecând continuu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
submarinului Dox” și altele câteva, mai dragi tatei. În ziua plecării, țin minte că am luat ultima masă în casa noastră dragă. Pe masă rămăsese mămăliga încă caldă, într-o strachină brânza cu smântână rămasă nemâncată, costițe și cârnați afumați prăjiți și chitara tatei în cui. În casă rămăsese aproape toate lucrurile la locul lor, nu se putea lua prea multe, spațiul din vagonul de marfă în care trebuia să călătorim spre străinătate era limitat. Aveam o cățelușă albă de odaie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu brânză de oi de la putină cu ochiuri și cu salată de roșii, cu castraveți verzi și murați, cu usturoi, pătrunjel și marar, o bunătate. Ne-a mai pus în străchini și câte doi, trei cârnăciori, scoși din grăsime și prăjiți. Când, mai târziu, povesteam ce am mâncat acolo, unii strâmbau din nas: „Hm, mămăligă cu salată de roșii, hm, cine-a mai văzut?!” Încercați și-o să vedeți ce bunătate este, dar salata să aibă neapărat usturoi și castraveți murați. Ca
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fripturi. - Băi, zise Țuți, eu scot cinci șălăiași și tu patru. Am scos strapazanii - șalăii mai mici de 500 de grame se numesc strapazani - și i-am dat ospătăriței. Apoi ne-a adus două fripturi de porc țăpănoase cu cartofi prăjiți și felii de pâine proaspătă. Ne-a mai pus pe masă și câte 200 de grame de rom, pe care-l comandasem dar nu ne-a luat bani pe el. În timp ce mâncam a venit la mine un bărbat, îl cunoșteam
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ajuns cu bine la Galați. La intrarea pe platforma bacului era o aglomerație de mașini de toate tipurile și mărimile, așa că a trebuit să așteptăm vreo oră. În timpul acesta ne-am tratat cu câte o înghețată și apoi, mâncând semințe prăjite, căscam și noi ochii la ce era în jurul nostru. Chiar lângă noi mai era o mașină cu pescari, erau ardeleni. I-am întrebat unde merg și unul din ei ne-a răspuns că pe Dunărea veche. Mai încolo, un ditamai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
solzi mai mulți bibani, fiecare cam de jumătate de kilogram, i-am spălat bine, am pus tabla pe cărbunii care dogoreau puternic și pe tablă am presărat sare din aceea mașcată. Am așezat pe sare bibanii și mirosul de pește prăjit se întinsese până la nasul lui Tarzan. - Hm, am apă în gură și-mi ghiorăie mațele și asta nu-i decât de la afurisitul aista de miros de pește fript! spuse el. Și avea dreptate băiatul! Trebuie să știți că mirosul de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
special pentru așa ceva, un fel de fântână improvizată și i-am spus să ațâțe focul, să curețe niște pește și amândoi am pregătit masa. Am mâncat iarăși supă de vegeta, în care am băgat bucăți de șalău; a urmat crap prăjit în hârtie pe cărbuni și cafea. - Îmi povesteai odată de o frumusețe a ta, ceva sublim, care n-are asemănare cu nimic în lume. Acum că se apropie lipovanul cu lotca și ne despărțim, poți să-mi spui despre ce
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
le-am pus la fiert cam un ceas. Am prăjit apoi felii de pâine în untdelemn, le-am așezat ca pe un pat pe fiecare tipsie, am scos cu grijă bucățile de șalău, le-am împărțit pe feliile de pâine prăjită și am turnat deasupra ostropelul. Vă place? Spătarul întinse mâna spre bucătar, ținând între degete o monedă de argint. Bucătarul sărută grăbit mâna și-și primi darul. Jupâneasa Ilinca zâmbea șugubăț. Era Mihai, Mihai cel dintotdeauna. — Cât despre steaua cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
toiag, care părea de fildeș. -Bun găsit fata mea. Te-ai rătăcit, așa-i? Fetița tremurând de frică mormăi: -M-am, m-am rătăcit. -Ți-o fi foame. Spunând acestea dădu jos desaga din care scoase pâine, măsline, o bucată de pește prăjit și o carafă cu vin roșu. Așezându-se jos pe o buturugă, îndemnă copila: -Vino să ne ospătăm, copila mea, nu-ți fie frică. Fetița care își mai reveni, încurajată de glasul duios al femeii, se așeză lângă ea, și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
și ne punea comprese cu spirt În jurul gâtului. Dacă ni se infectau amigdalele, le badijona cu albastru de metil. A doua zi nu mai aveam aproape nimic. Mâncam ușor vreo două zile; brânza de vaci, supă de găină, pâine prăjită și ceaiuri din plante medicinale. Când eram deocheați, ne Închina - nu ardea tăciuni cum mai auzisem prin alte părți - ne mângâia pe frunte și ne spunea de deochi, un descântec pe care l-a „furat” de la bunica. Eu nu am
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]