43,523 matches
-
de muncă care să permită dobândirea tuturor competențelor prevăzute de standardul ocupațional, respectiv de standardul de pregătire profesională. Este interzisă utilizarea ucenicilor la prestarea altor activități și/sau exercitarea altor atribuții În afara celor care au ca obiect pregătirea teoretică și practică conform contractului de ucenicie la locul de muncă (art. 15). Se prevede, ceea ce este normal, că evaluarea finală a pregătirii teoretice și practice a ucenicului este organizată de angajator (art. 16 alin. 1). Art. 36-42 din Norme reglementează procedura acestei
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
prestarea altor activități și/sau exercitarea altor atribuții În afara celor care au ca obiect pregătirea teoretică și practică conform contractului de ucenicie la locul de muncă (art. 15). Se prevede, ceea ce este normal, că evaluarea finală a pregătirii teoretice și practice a ucenicului este organizată de angajator (art. 16 alin. 1). Art. 36-42 din Norme reglementează procedura acestei evaluări. Nota finală minimă pentru ca ucenicul să fie declarat promovat și, astfel, să obțină certificatul de calificare este 6. 207 A se vedea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de a respecta secretul de serviciu sau secrete de fabricație; g) de a se pregăti profesional; h) de a respecta indicațiile maistrului de ucenicie. În vederea formării profesionale a ucenicului, angajatorul are obligația să asigure acestuia accesul la pregătire teoretică și practică, precum și toate condițiile necesare pentru ca maistrul de ucenicie să-și Îndeplinească sarcinile În ceea ce privește formarea ucenicului (art. 10 alin. 1). Încetarea contractului de ucenicie nu este nici ea reglementată În mod special. Însă, art. 3 din Normele metodologice precizează că acest
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
care cuprind elementele minimale stabilite de art. 10 alin. 2 și 3 din Hotărârea Guvernului nr. 384/2001. Activitatea de recrutare și plasare a forței de muncă În străinătate prin derularea acordurilor bilaterale se realizează prin: Înregistrarea dosarelor, preselecția, testarea practică și selecția solicitanților de locuri de muncă În străinătate. Cetățenii români, cu domiciliul stabil În Romania, care doresc să obțină un contract de muncă În străinătate ca urmare a aplicării acordurilor bilaterale trebuie să Își Înregistreze dosarul În banca de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În marketing și comunicare, prin intermediul chestionarelor, administrând eșantioane țintă, de asemenea, luate În considerare prin intermediul paginilor Web. c) raportul anual de evaluare a operațiunilor Întreprinse; Consolidarea cooperării Între actorii instituționali implicați În promovarea și aplicarea planurilor de muncă, a cooperării practice Între actorii instituționali și participanții de pe piață, funcționează prin intermediul unei rețele, concepute pentru a informa potențialii beneficiari de informații, oportunitățile oferite, oferta de calificare și informare de la nivel local. Guvernul consideră că criza economică actuală necesită o atenție deosebită pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
astfel de demers nu poate decât să îmbogățească literatura de specialitate. dr. Maria MICLE Manager european în info documentare Bibliologie. Biblioteconomie. Reprezentanți ai bibliologiei 1. Ce este bibliologia? R: Bibliologia este o știință, o disciplină didactică, un domeniu de activitate practică care vizează cartea, biblioteca, bibliografia. 2. Enumerați câteva personalități ale bibliologiei românești. R: Primul organizator de biblioteci, Petrache Poenaru (1799-1875), absolvent al Școlii Politehnice din Paris, director al Eforiei Școalelor din Țara Românească, este cel care a introdus în Regulamentul
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
internațional, ca întemeietor de școală bibliologică (la Cluj, în paralel cu cea de la București înființată de Ioan Bianu, Al Sadi Ionescu, Nerva Hodoș, Ioan Lupu). Pentru Mircea Tomescu (1916-1969), bibliologia era știința care se ocupă cu ansamblul cunoștințelor teoretice și practice ale cercetătorilor cărții și bibliotecii. Studiile de referință în istoria cărții și a bibliografiei naționale - Calendare românești (1733-1830), Istoria cărții românești de la începuturi până în 1918 (1969) - sunt reprezentative pentru opera sa înscrisă pe linia istorico-filologică. Linia istorică și teoretică în
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
specialitate din țară și reactivează Asociația Bibliotecarilor din Învățământ din România. Modernizarea limbajului profesional, ideile generoase și stilul scrierilor sale îl fac o voce puternică în prezentul bibliotecilor românești. 3. Ce este biblioteconomia? R: Biblioteconomia sistematizează ansamblul activităților teoretice și practice privind constituirea și dezvoltarea colecțiilor, evidența, conservarea și depozitarea documentelor, catalogarea și clasificarea, servirea cititorilor în bibliotecă, managementul și marketingul bibliotecilor. 4. Ce este bibliografia? R: Bibliografia conține tehnicile de identificare și de descriere a documentelor, precum și de clasificare a
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
adunarea și prelucrarea permanentă și organizată a informațiilor specializate aflate în seriale, rapoarte, alte documente în vederea stocării, regăsirii și diseminării lor în rândul utilizatorilor. 6. Ce este bibliofilia? R: Bibliofilia este domeniul care se ocupă cu toate aspectele teoretice și practice privind colecționarea și conservarea cărților rare și / sau prețioase. 7. Ce este informatica? R: Informatica este știința prelucrării automatizate a informației cu ajutorul calculatorului. Istoria cărții, tiparului și a bibliotecilor 8. În ce limbi au fost scrise primele manuscrise pe teritoriul
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
abordarea de politici noi, de noi puncte de vedere, fără a renunța imediat la cele vechi. Lista se actualizează doar când apare o nouă carte cu același subiect, caz în care se iau în considerare avantajele actualizării vizavi de posibilitățile practice de realizare (dacă există bibliotecari specializați în domeniul respectiv etc.). După modelul LCSH apar liste de descriptori în CanadaRVM (Repertoire de vedettes-matiere) și în Franța - RAMEAU (Repertoire d’Autorite-Matiere Encyclopedique et Alphabetique Unifie). În România, în 1995, a fost demarat
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
beneficiar evoluează într un dialog deschis, generând un climat propriu studiului. 182. Ce categorii de documente sunt specifice sălii de referință? R: Ø Lucrări de referință (manuale, tratate, documente de bază) Ø Enciclopedii Ø Colecții enciclopedice Ø Ghiduri și documente practice Ø Uzuale (dicționare, repertorii, anuare) Ø Documente juridice (colecții de coduri de legi; enciclopedii juridice) Ø Literatura cenușie (gri) 183. Care sunt etapele tehnicii de cercetare? R: Există șase etape ale tehnicii de cercetare din cadrul muncii de referință: Ø Verbalizarea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și alte litigii care privesc raporturile de vecinătate, considerăm necesr să comentăm mai intâi in mod sumar, câteva aspecte de bază legate de proprietate. 1. Scurt istoric asupra dreptului de proprietate Fără Îndoială, doresc ca această lucrare să aibă utilitate practică pentru cititori și in mod deosebit pentru colegii mediatori, insă, consider că nu este lipsit de importanță faptul de a rezuma și comenta câteva aspecte privind originea și evoluția proprietații. Totul a plecat de la proprietățile din timpul Imperiului Roman. Ca
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
am activat ca și coregraf la CSS Gimnastică Focșani, asigurând pregătirea coregrafică a grupelor de gimnaste de toate categoriile de clasificare sportivă. De asemenea, am practicat gimnastica artistică de performanță, lucru care mi-a permis acumularea unor cunoștințe teoretice și practice, perfecționate în cadrul Lotului Național de Junioare și al Lotului Olimpic. Din experiența personală dobândită și în urma studiului experimental desfășurat în perioada 2005-2009 pentru realizarea tezei de doctorat, am putut desprinde faptul că pregătirea artistică contribuie în mare măsură la executarea
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
distanța dintre sol și regiunea inghinală. Cu cât distanța este mai mică cu atât nivelul de mobilitate este mai bun. Testările privind nivelul capacității coordinative, nivelul aptitudinilor creative precum și nivelul artistico - tehnic al gimnastelor au fost descrise în cartea „Abordări practice ale pregătirii artistice în gimnastica artistică feminină”, la testări. 12 Ukran M. L. și colab. Gimnastica sportivă. Moscova: Uniunii de cultură fizică și sport, 1965, p. 136 63 Experimentul pedagogic Este o activitate complexă, realizată pe baza unui raționament logic
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
445 p. 20. Demeter A. Fiziologia educației fizice și sportului. București: Stadion, 1970, p. 5-67. 21. Diacikov V. Antrenament și refacere. În: Sportul de performanță, nr. 164, București: CNEFS, 1978, p. 22-24. 22. Dobrescu T. Gimnastica - concepte teoretice și aplicații practice. Iași: Tehnopress, 2006. 216 p. 23. Dobrescu T. Dimensiuni ale comunicării prin limbajul corpului. Iași : Tehnopress, 2006, p. 80-132. 113 24. Dobrescu T. Expresie corporală, dans și euritmie. Iași: Pim, 2006. 146 p. 25. Dobrescu T. Bazele teoretice și metodice
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
p. 34-156. 115 50. Gogoncea D., Stan Z. Mișcarea și muzica. Conferința internațională de comunicări și referate în domeniul educației fizice și sportului. Galați: Fundația universitară „Dunărea de Jos”, 2000, p. 374-376. 51. Gogoncea D. Gimnastică ritmică caiet de lucrări practice, sem. I. Galați: Centrul de multiplicare al universității „Dunărea de Jos”, 2001. 45 p. 52. Gogoncea D. Gimnastică ritmică caiet de lucrări practice, sem. III. Galați: Centrul de multiplicare al universității „Dunărea de Jos”, 2001. 31 p. 53. Gogoncea D.
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
Galați: Fundația universitară „Dunărea de Jos”, 2000, p. 374-376. 51. Gogoncea D. Gimnastică ritmică caiet de lucrări practice, sem. I. Galați: Centrul de multiplicare al universității „Dunărea de Jos”, 2001. 45 p. 52. Gogoncea D. Gimnastică ritmică caiet de lucrări practice, sem. III. Galați: Centrul de multiplicare al universității „Dunărea de Jos”, 2001. 31 p. 53. Gogoncea D. N. Studiu privind eficiența pregătirii artistice în gimnastica artistică de performanță. În: Prospectiv, creativ, aplicativ în domeniul educației fizice și sportului din România
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
practic, apare și recursul la tradițiile fondatoare de genul celor instituite prin concepția și practica echipelor sociale în perioada anilor ’30, în cadrul mișcării sociale patronate de Dimitrie Gusti. Pe un astfel de fundal, de noutate și dezbatere atât în plan practic, de intervenție socială, cât și de cercetare socială, elaborarea unui manual de dezvoltare comunitară acum și aici poate părea imposibilă sau hazardată. Cum un manual este o codificare de experiență, în contextul dat, nu poate fi vorba să țintim spre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care este folosit cuvântul sunt derutante de multe ori. Conceptul de comunitate face parte din seria celor cu graniță imprecisă, cu sensuri multiple, pornit în bună măsură din sfera gândirii romantice (Amerio, 2003), dar, paradoxal, util în contexte teoretice și practice foarte diferite tocmai prin gradul ridicat de plasticitate: Ce rămâne astăzi din conceptul de comunitate? Pe plan general, nu foarte mult, pentru că a fost utilizat în moduri atât de diferite (Hillery numărase deja vreo nouăzeci de definiții diferite ale termenului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nu este cazul pentru orașul-capitală. Diversitatea ocupațională și socială este, de asemenea, incomparabil mai mare în Capitală decât în sat. O conștiință identitară specifică și o cultură de locuire specifică există însă pentru fiecare dintre cele două comunități. În situațiile practice de cercetare socială sau de planificare a acțiunilor este util să fie adoptat un concept de gradualitate în înțelegerea comunității. Din perspective diferite, același grup uman are grade diferite de comunitarism, de șanse de manifestare a caracterului de comunitate 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la care ne referim, roluri de: - inițiator al acțiunii; - cadru de organizare a acțiunii; - agent de control social asupra modului de funcționare a societății de aducțiune a apei. Doar într-un singur caz (excepțional prin aceasta, semnificativ totuși pentru posibilitatea practică de relaționare a unei structuri comunitare tradiționale cu o structură acțională modernă) vecinătatea îndeplinește toate cele trei roluri (societatea nr. 1 din Șeica Mică): inițierea acțiunii se face cu ocazia tradiționalei întâlniri a membrilor vecinătății la „cârnilegi”; în organizarea lucrărilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
culturală a participării comunitare. Cultura participativă pare să fie o formă combinată de capital simbolic, social și uman (vezi caseta 3). Reducerea ei la numai una dintre cele trei forme de capital cred că poate avea consecințe negative pentru proiectele practice de mobilizare a participării locale. Caseta 3tc "Caseta 3" Tipuri de capital 2tc "Tipuri de capital2" Operațional, socialul poate fi abordat ca „spațiu”, structurat prin poziții, relații de forță care decurg din ponderea relativă a diferitelor forme de capital (Bourdieu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în parte pot fi adoptate adecvări, ajustări. În continuare voi prezenta câteva dintre implicațiile pe care cred că le are ANDEO pentru practica DEVCOM. Fără îndoială, tot setul de ipoteze și inferențe asociate cu modelul în discuție sunt supuse verificărilor practice și de cunoaștere, demersurilor de îmbunătățire. Un punct de pornire constă într-o sinteză parțială a ceea ce spun literatura de specialitate și practica emergentă din România. Figura 5. Modelul comprehensiv al participării comunitare ANDEOtc "Figura 5. Modelul comprehensiv al participării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
consum - sunt realizate structuri construite specifice (clădiri industriale, agricole, administrative și de locuit, dotări social-culturale, infrastructură pentru transporturi etc.). La acestea se adaugă clădirile de locuit și amenajările social-culturale. Funcționalitatea socială a acestora este cercetată de sociologia mediului construit. Obiectivul practic al acestei ramuri a sociologiei este să contribuie la realizarea unor construcții cu funcționalitate socială și economică optimă, la dezvoltarea unor structuri administrative și culturale care să permită utilizarea obiectelor construite cât mai eficient din punct de vedere social și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
reflexive sociology, The University of Chicago Press, Chicago. CASPIS (Comisia Anti-sărăcie și Promovarea Incluziunii Sociale), „Poverty and living standard dynamics during the 1998-2001 period”, decembrie, www.caspis.ro/english/press.htm. Castelloe, P.; Gamble, D.N. (2005), „Participatory methods in community practice. Popular education and participatory rural appraisal”, în Marie Weil (ed.) (2005), The handbook of community practice, Sage Publications, Londra. Centeno, M. (1994), „Between rocky democracies and hard markets: Dilemmas of the double transitions”, în Annual Review of Sociology nr. 20
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]