9,366 matches
-
foarte bine realitatea din economia românească. Pentru mine, în calitate de coordonator al acestui manual, proiectul împlinit în această lucrare are o relevanță personală deosebită: toți autorii sunt foștii mei studenți, foarte buni la vremea lor, excelenți acum, ca tineri universitari și practicieni. Corina Ilin și Ramona Paloș sunt absolvenți din prima promoție de psihologi de la Universitatea de Vest din Timișoara, din 1995, urmează Delia Vîrgă (1996), Ildikó Erdei (1997), Florin Alin Sava (1998), Cătălina Zaborilă și Cristian Popescu (2001). Suntem conștienți de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cred că teoria sau partea științifică a unui domeniu este ceea ce se petrece în „turnurile de fildeș” ale universităților și nu are nimic de-a face cu problemele cotidiene din „lumea reală”. Trebuie să recunoaștem că omul de știință și practicianul acționează adesea în propria lor lume, fără a se interesa unul de celălalt. Dar nu este deloc necesar să se întâmple așa și cu atât mai puțin este dezirabil acest fapt. Știința își are contribuția ei în practică și vice
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cinci domenii de aplicare a psihologiei muncii și organizaționale. Descrieți legătura dintre domeniile fiziologiei și igienei muncii și domeniul psihologiei muncii. Exemplificați importanța acestei legături prin situații concrete în care informațiile specifice acestor domenii trebuie avute în vedere de către psihologul practician. Capitolul 2 METODOLOGIA CERCETĂRII ÎN PSIHOLOGIA MUNCII INDUSTRIALE ȘI ORGANIZAȚIONALE Florin Sava „Principala sarcină a omului de știință este aceea de a face ordine într-o aparentă confuzie. Pentru aceasta trebuie să caute tehnici potrivite problemei care-l interesează și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
decât în luni! (Schein, 1985). Prezumțiile culturale și valorile pot fi schimbate doar în situații de criză când vechile prezumții și valori au eșuat sau par fi inadecvate (Lang, 1994). Cultura organizațiilor a fost studiată, în cele mai multe cazuri, de economiști practicieni, manageri sau diferiți specialiști din domeniul tehnic care făceau abstracție de zestrea teoretică și metodologică realizată și acumulată de-a lungul secolelor de către filosofi și în mai bine de un secol de către antropologi, psihologi și sociologi. Drept urmare, cultura organizațională a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la îndoială validitatea sau relevanța a ceea ce am ajuns să cunoaștem, în trecut, despre lideri. 15. 1. 3. Ce studiază psihologii? Majoritatea articolelor, cărților sau comunicărilor pe tema schimbării organizaționale sunt realizate de oamenii de știință din domeniul economic, economicieni practicieni, manageri. Sunt extrem de puține contribuțiile specialiștilor din celelalte domenii ale științei amintite aici apreciază Marius Gheorghe (2001). Urmând același raționament am încercat să surprindem specificul cercetărilor concepute, elaborate și realizate de psihologi organizaționali. Pentru aceasta am analizat cele patru volume
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în ceea ce fac (mulțumire, loialitate față de organizație) - personalul adult se constituie într-o resursă valoroasă pentru angajatori, care au început să-și reconsidere atitudinea față de această categorie de persoane. Printr-o comunicare și colaborare mai eficientă între cercetători și formatorii practicieni, se pot obține informații valide asupra diferențelor dintre tineri și vârstnici și modului în care aceste diferențe afectează învățarea și performanțele la locul de muncă. Contextul socio-economic a devenit și el favorabil combaterii discriminării în funcție de vârstă, iar rațiunile unui astfel
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
research. 1. Introducere La baza acestui articol se află două motivații. În primul rând, el a apărut ca urmare a interesului deosebit generat de o temă din ce în ce mai des și mai serios tratată de literatura de psihologie organizațională și semnalată de practicienii din domeniul resurselor umane: mobbing-ul, care poate fi tradus ca hărțuire sau violență psihologică. Există din ce în ce mai multe semnale, atât din mediul academic cât și din zona managementului resurselor umane, că hărțuirea psihologică este un fenomen real, relativ frecvent, care poate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
schimbările din cadrul organizației. De fapt, arată autorii, mobbing-ul nu este altceva decât putere manifestată în afara cadrului legal, social recunoscut și delimitativ al puterii actorilor din organizație. În același context al apariției și al mecanismelor de derulare a mobbing-ului, teoreticienii și practicienii au încercat să determine și rolul inteligenței emoționale în dinamica acestui fenomen aparte. Susan Dunn, psiholog specializat pe probleme de inteligență emoțională, dar interesată și de mobbing, consideră inteligența emoțională ca fiind un antidot potrivit pentru hărțuire. Termenul de „inteligență
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Blocajul în acest demers a fost determinat de incapacitatea vechilor modele conceptuale de a demonstra la nivelul cercetării empirice atributul definitoriu cardinal al personalității - consistența comportamentală. O asumpție universal acceptată, atât la nivelul simțului comun, cât și de către teoreticieni și practicieni, a fost aceea că persoanele sunt caracterizabile printr-o serie de atribute care rămân relativ invariabile de-a lungul timpului și al contextelor sociale de viață traversate de acestea. Atunci când în mod cronic cercetarea empirică nu a reușit să confirme
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
7). În contextul discuțiilor privind efectele negative pe care le pot avea mass-media asupra persoanei, se recunoaște rolul psihologilor și al sociologilor, care „au tras deseori semnale de alarmă...” (Grigore, 2004, pp. 7-8). Dincolo de căutările unor puncte de vedere comune, practicienii psihologi și preoții își reunesc eforturile pentru a ameliora condiția oamenilor aflați în suferință, dovezi concludente fiindu-ne furnizate mai ales dinspre domeniile medicale, în prezent fiecare spital deținând angajați ai celor două categorii profesionale. Nu lipsesc însă atitudinile de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
domeniile de activitate. Accentuând încă o dată buna organizare a întregii acțiuni, apreciem că obiectivul științific al manifestării a fost atins, evenimentul constituind un context pentru integrarea tendințelor și a orientărilor cercetătorilor și teoreticienilor într-o perspectivă unitară care să confere practicienilor fundamentele teoretico-metodologice pentru perfecționarea programelor concrete de stimulare a creativității. Valeria Negovan „ Unitate și diversitate în Europa - problema identității” Conferința studențească organizată de UNICA în Amsterdam 27-30 octombrie 2004 Andreea Enache Facultatea de Psihologie si Științele Educației Universitatea București Conferința
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psihologie organizațională, în management și manageri din Marea Britanie, Olanda și Statele Unite ale Americii. Volumul se dorește a fi un manual, un ghid, o carte de referință în domeniul diferențelor individuale și al dezvoltării în organizații, care să îi orienteze pe practicienii specialiști în domeniul resurselor umane, în training sau selecție, specialiști în domeniul psihologiei muncii și psihologiei organizaționale, sau pe manageri în general. Este o carte adresată celor care, consultând-o, doresc să fie informați asupra celor mai noi și mai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
evaluare a nevoilor de dezvoltare, cum ar fi problema validității, fidelității, acceptabilitații etc., precum și aspecte legate de implementarea programelor de evaluare din acest domeniu. Autoarea prezintă foarte riguros și explicit toate aceste probleme, putând fi de un real folos unor practicieni care se confruntă cu asemenea probleme. Capitolul următor, intitulat „Evaluarea individuală ca instrument integrat în procesul de dezvoltare sistematică a managementului”, prezintă un caz concret în care se demonstrează că evaluarea individuală poate fi utilizată atât ca instrument de selecție
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
unei eficacități optimale în culori. „Cu cât ne înțelegem forțele și slăbiciunile și cu cât putem identifica și înțelege forțele și slăbiciunile celorlalți, cu atât mai bine vom ști să ne dezvoltăm strategii pentru a răspunde exigențelor mediului.”( p. 91) Practicianul francez propune o schemă a „eficacității optimale” reprezentată de o scară în patru trepte: 1. cunoașterea propriei culori dominante; 2. flexibilizarea intrapersonală: nu ne putem schimba mai ales de pe o zi pe alta, dar putem să ne „dezvoltăm” puțin, să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de asemenea, poate fi reprezentată cu ajutorul modelului celor patru culori. Redăm, cu titlu exemplificativ, caracteristicile unei situații reprezentate prin culoarea galbenă: relație, comunicare, motivație, inspirație, încredere, promovare. Fără îndoială că decizia reprezintă partea cea mai importantă a procesului de management. Practicianul francez prezintă succint caracteristicile fiecărei culori în luarea deciziilor și în delegarea anumitor sarcini. Totodată, sunt evidențiate și alte aspecte ale celor patru tipuri de „manageri-culoare”: cum să-i consiliem, cum să-i motivăm, cum să-i felicităm și cum
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
vă gândiți din timp la audiența posibilă sau preferată și la formatele de raport. Poate exista o serie mai diversă de audiențe decât pentru multe alte tipuri de cercetare, inclusiv (a) colegi din mediul universitar; (b) responsabilii cu stabilirea politicilor, practicieni, lideri comunitari și alți profesioniști care nu sunt specializați În cercetarea studiilor de caz sau alte științe sociale; ( c) grupuri speciale, cum ar fi o comisie pentru disertație sau diplomă; și (d) cei care finanțează proiecte de cercetare 1. De
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Rider, 1983). Strategiile de implementare au fost inovatoare și importante - mai ales În privința tensiunilor cu departamentul guvernamental de calculatoare al comitatului. Prin urmare, studiul de caz este interesant și inovator, iar versiunea sa de popularizare - care apare În jurnalul unui practician - este relaxantă și ușor de citit. Deoarece acest tip de implementare acoperă și aspecte tehnice complexe, autorii au furnizat informații suplimentare pentru cititorii interesați. Versiunea de popularizare oferă un nume, o adresă și un număr de telefon, astfel Încât cititorii să
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
medicale au fost „citite de cel puțin 20 de neparticipanți, iar unele de 40 sau mai mulți”. În plus, aceștia au prezentat opinii diferite, din perspectiva agențiilor guvernamentale, societăților profesionale, grupurilor de consumatori și a celor de interes public, medicilor practicieni și din mediul universitar, economiștilor și a celor care studiază procesele de luare a deciziilor. În unul dintre studii, un punct de vedere contrar asupra cazului - prezentat de unul din revizori - a fost publicat În versiunea finală a raportului, alături de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
relațiile sale cu republicanii au fost bune (vezi cazurile Nixon și Ford), iar aversiunea față de URSS și realismul politic aplicat mai strict Îi fac pe cei dintîi mai susceptibili de a tolera Încălcarea drepturilor omului. Să ne amintim că un practician ilustru al realismului politic, Henry Kissinger (care, de altfel, a vizitat și el România În 1974), rostea la un moment dat o frază antologică, reluînd formula lui Margaret Thatcher: „Human rights? There is no such thing as human rights!” (Drepturile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
practicii politice, cît și din punctul de vedere al teoriei politice. A Însemnat practic o rupere totală de trecut și orientarea spre un prezent dominat de concepte noi ca libertate, reprezentativitate, sistem de partide etc. Pentru o bună parte dintre practicienii sau teoreticienii politici români, momentul de referință al acestei perioade l-a constituit perioada interbelică văzută, prin prisma comparației cu comunismul, ca o epocă de aur a democrației românești. Cartea lui Cristian Preda, România postcomunistă și România interbelică, se dorește
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
stat, ci inițiative ale agricultorilor Înșiși. Izolarea variabilelor experimentale Datele arată, după părerea mea, că o mare parte a problemei constă În limitările sistematice și necesare ale muncii de cercetare, oricând scopul ei final este aplicarea concretă a rezultatelor de către practicieni, Într-o mare varietate de condiții. Aceasta Înseamnă că există probleme mai profunde decât tentația instituțională de a deține controlul centralizat, patologiile administrative sau Înclinația către proiecte demonstrative satisfăcătoare din punct de vedere estetic, dar nerentabile economic. Chiar și În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
adesea este tocmai cea dintre competență și geniu), mersul pe bicicletă, navigarea, pescuitul sau păzitul oilor sunt lucruri ce se pot Învăța prin practică. Cum fiecare drum, vânt, curent și animal e diferit și În continuă schimbare, cel mai bun practician va fi căpătat experiență, asemenea lui Odiseu, din numeroase situații diferite. Dacă viața ta ar depinde de supraviețuirea vasului pe care te afli printr-o furtună, atunci cu siguranță că ai prefera ca acesta să fie pe mâna unui căpitan
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la punct de Jenner nu reprezenta o ruptură bruscă cu trecutul, ci descindea direct din practica inoculării”. Inocularea, deși inferioară vaccinării, a fost o realizare impresionantă a medicinii practice preștiințifice. Principiul său fusese identificat de mult și, cu siguranță, numeroși practicieni din comunitățile afectate Încercaseră să pună la punct o tehnică reușită. Odată dovedită eficacitatea noului tratament, vestea trebuie să se fi răspândit mai repede decât o epidemie, Înlocuind În scurt timp măsurile preventive mai puțin sigure. Nu este vorba de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
recunoscut al sifilisului. Deși această competență a putut fi codificată, ilustrativ În acest caz este faptul că a fost obținută numai după o Îndelungă observare și experiență clinică și că, Înainte de aceasta, a putut fi posedată la nivel subliminal. Orice practician al unei științe sau al unui meșteșug Își creează un bogat repertoriu de mișcări, observații vizuale, un simț tactil sau un gestalt specific pentru a evalua ceea ce face, precum și o serie de intuiții bazate pe experiență, care nu pot fi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
problemă cu solul, cu modul de creștere a animalelor sau cu ambele aspecte”. Ce statut are acest spirit de observație sau intuiție? Aceste competențe s-ar putea numi „secretele meseriei” ( În sensul bun al cuvântului) pe care le află majoritatea practicienilor „pricepuți”. De remarcat este faptul că, practic, toate raționamentele bazate pe experiență descrise În istorioarele de mai sus ar putea fi verificate prin teste și măsurători. Difteria poate fi detectată În laborator, anemia se poate diagnoctica prin analize ale sângelui
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]