5,068 matches
-
raporturi instabile, uneori tulburi între el și împrejurări, de unde și echilibrul căutat în judecăți, la care îndeamnă condiția noastră de muncitori cu experiență limitați nu numai cronologic; viziunea maniheistă îi este cu desăvârșire străină. Aparent paradoxal, Al. Zub este un pragmatic, atent la idei și conduite ce converg spre crezuri avuabile în două cuvinte: istorie și finalitate (titlul uneia din cărțile sale), ideea de finalitate operând, din capul locului, ca cea mai viguroasă obsesie profesională. El subscrie la afirmația lui Lucian
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dă o înțelegere mai adâncă a procesualității, mai integră cu cât îmbrățișează un orizont mai întins, supunând la un examen comparatist un ansamblu mai mare de fapte, fără să omită evenimentele „timpului scurt”. Istoria se cuvine - spune el - să fie pragmatică, să aibă finalitate, altminteri ar eșua într-o „joacă pentru inițiați, o convenție, un lux pe care, în ansamblul ei, omenirea nu și-l poate îngădui”; cultura înseamnă „activism sobru și responsabil”. Preferințele lui Alexandru Zub înclină vizibil spre explorarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fibră romantică”. Revenind, rezumativ, la universul ideatic și programatic în acel sfârșit de secol (XIX), într-adevăr că „două atitudini semnificative s-au detașat [...]: una de respingere a oricărei filosofii aplicate acestui domeniu și de reconsiderare a istoriei la nivel pragmatic, ameliorând treptat instrumentarul de care dispunea, alta de regândire a statutului epistemic al istoriei, nu pe bază speculativă, ci pornind de la praxis” (cum a procedat Xenopol). Școala critică a făcut loc în anii interbelici criticismului, dar unul de primă instanță
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un mai mare interes pentru factorii materiali, un timid curent materialist, o evoluție spre istoria sociologică; s-a petrecut o dublă radicalizare: una ideologică, în contact cu sociologia, și alta tehnică, a metodei (noua școală) retractară la filosofie, raționalistă și pragmatică (C. C. Giurescu, P. P. Panaitescu, Gh. Brătianu). Dar și la noi doar o minoritate a istoricilor de vârf era conectată la mișcarea de idei europeană, în schimb „masa istoricilor de rând” rămânea fidelă vechiului orizont de preocupări, „fiind artizanală în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
elevilor, nu erau grupate pe discipline, ci pe proiecte. Elevii rezolvau în cadrul proiectelor probleme reale și în acest mod dobândeau cunoștințe și abilități practice. Concepută ca o modalitate de învățare prin acțiune (learning, by doing) metoda proiectelor era expresia viziunii pragmatice americane, formarea omului independent, practic și creativ. Această metodă educațională, inițiată de profesorul John Dewey și susținută teoretic de William H.Kilpatrick a fost aplicată pe scară largă în țările europene începând cu anii ‟20. Centrarea actului didactic pe proiecte
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
germană decît în 1984. A fost tradusă în franceză în 1998. NIVELURILE DE REALITATE ȘI REÎNCÎNTAREA LUMII Noțiunea de nivel de realitate oferă o explicație simplă și clară a includerii terțului. Să conferim cuvîntului "realitate" sensul său în același timp pragmatic și ontologic. Înțeleg prin Realitate, mai întîi, ceea ce rezistă experiențelor noastre, reprezentărilor, descrierilor, imaginilor sau formalizărilor matematice. Fizica cuantică ne-a făcut să descoperim că abstractizarea nu este un simplu intermediar între noi și Natură, un instrument pentru a descrie
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
din perspectiva interlocutorului asocierea mesajului cu anumite elemente anterioare/ulterioare, cu nivelul de ,,așteptare" etc.: asocierea cu versuri, titluri, replici din filme, reclame etc., de unde o posibilă redimensionare a mesajului, în sensul de maximizare sau minimizare a perspectivei semantice și pragmatice a acestuia; NOTĂ: O altă distincție posibilă din această perspectivă a interpretării este cea între contextualizarea-rigoare impusă din perspectiva locutorului, care își dă seama de necesitatea dezambiguizării mesajului ca întreg sau a uneia/unora dintre componentele acestuia, respectiv din perspectiva
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Niemeyer Verlag, 1990 Lohisse, Jean, La communication. De la transmission à la relation, Bruxelles, Éditions De Boeck Université, 2001 Mattelart, Armand, La mondialisation de la communication, Deuxième édition corrigée, Paris, Presses Universitaires de France, 1996 Moeschler, Jacques; Reboul, Anne, Dicționar enciclopedic de pragmatică, Coordonarea traducerii: Carmen Vlad, Liana Pop, Cluj, Editura Echinox, 1999 Neacșu, Ioan, Empatia și modelarea competențelor pentru profesia didactică perspectivă psihoeducațională, în Emil Păun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002, pp. 85-107 Neacșu, Ioan, Metode
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
1999 Capitolul 8 Activitatea nucleu al demersului instructiv-educativ în etapa preșcolarității Activitatea se caracterizează pentru perioada preșcolarității, ca nucleu al demersului instructiv-educativ al acesteia printr-o perspectivă redundantă în plan terminologic (în documente și lucrări de specialitate), deși conceptual, respectiv pragmatic, ea reflectă realități diferite ale aceluiași proces. Termenul de activitate trimite, astfel, pentru ciclul preprimar, către: * categoria de activitate prevăzută, distinctiv și enumerativ, în planul de învățământ, corespunzând disciplinelor de studiu din ciclurile ulterioare; * forma de organizare a activității frontal
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
-a, revizuită, București, Humanitas Educațional, 2005 Moale, Aurica, Conținuturi și strategii didactice realizate în grădiniță, la grupa mare în activitățile de educare a limbajului, cunoașterea mediului și activități matematice, Slatina, Didactic Pres, 2005 Moeschler, Jacques; Reboul, Anne, Dicționar enciclopedic de pragmatică, Coordonarea traducerii: Carmen Vlad, Liana Pop, Cluj, Editura Echinox, 1999 Moise, Constantin, Metodele de învățământ, în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Iași, Editura Polirom, 1998 Momanu, Mariana, Introducere în teoria educației, Cuvânt înainte de Constantin Cucoș, Iași, Polirom
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
2005: 781 etc. 13 Reflectări ale contextului relațional concretizat în elemente ca: kinships, friendships, work, social contracts, acquaintanceships apar și în Fisher 1987: 60-64. 14 Vion 1992: 105-106. 15 Prezentată, în general, în literatura de specialitate, ca obiect al teoriei pragmatice a performanței, în condițiile în care ,,contextualizarea" este asociată sociolingvisticii, ,,interpretarea în context" pragmaticii, iar ,,achiziția" psiholingvisticii Moeschler-Reboul 1999: 29. 16 Vezi și Bougnoux 1998: 18: ,,a descifra un mesaj sau a înțelege un comportament presupune cunoașterea cadrului, adică a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
work, social contracts, acquaintanceships apar și în Fisher 1987: 60-64. 14 Vion 1992: 105-106. 15 Prezentată, în general, în literatura de specialitate, ca obiect al teoriei pragmatice a performanței, în condițiile în care ,,contextualizarea" este asociată sociolingvisticii, ,,interpretarea în context" pragmaticii, iar ,,achiziția" psiholingvisticii Moeschler-Reboul 1999: 29. 16 Vezi și Bougnoux 1998: 18: ,,a descifra un mesaj sau a înțelege un comportament presupune cunoașterea cadrului, adică a tipului de relații în care acesta se înscrie" [trad. ns.]. 17 Importantă este, în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
reflectată și în opinia lui Daniel Bougnoux (1998: 9), care subliniază faptul că, în general, comunicarea ,,pare să implice o acțiune asupra spiritului persoanelor: acțiunea comunicațională nu pune în relație subiectul și obiectul (cuplu tehnic), ci subiectul cu subiectul (cuplu pragmatic). Omul acționează asupra (reprezentărilor) omului prin intermediul semnelor." [trad. ns.]. 20 Accent pus pe dimensiunea interpersonală și interacțională a comunicării în Cerghit 2002: 47-49. 21 Mattelart 1996: 9. 22 Utilizăm aici sintagma ,,forme neliterare" prin raportare la normele limbii române literare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prin actul său de re-fundare a metafizicii și, în general, a cunoașterii, trebuia să pună sub "critică" și discursul despre om, în forma sa neautonomizată. Formularea celor două sensuri ale antropologiei din lucrarea sa Antropologia considerată din punct de vedere pragmatic confirmă operația de punere sub critică a acestui discurs. (Cele două sensuri: 1. antropologia din punct de vedere fiziologic, care se ocupă cu ceea ce natura face din om; 2. antropologia din punct de vedere practic, care cercetează "ceea ce omul, ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
noastre în funcționarea sa teoretică, așadar și în cazul unei științe despre om. De asemenea, în opera kantiană se află o lucrare în care este abordată chiar pro-blema omului (Anthropologie in pragmatischer Hinsicht abgefasst/ Antropologia considerată din punct de vedere pragmatic, apărută în 1798), însă, deși lucrarea în cauză este din perioada "critică" (chiar post-critică) a creației lui Kant, ea nu își asumă toate condițiile unui discurs așa cum ele sunt stabilite prin proiectul critic; nici măcar nu este vorba despre o reconstrucție
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unui discurs așa cum ele sunt stabilite prin proiectul critic; nici măcar nu este vorba despre o reconstrucție în modelul antropologiei filosofice, ci mai degrabă despre o "etică empirică" având drept obiect omul ca ființă sensibilă, definit prin facultatea de a dori. "Pragmatic"din titlul lucrării nu se confundă cu "practic": "pragmatică" este legea determinată de mobilul fericirii, care se opune legii morale ce are drept mobil demnitatea de a fi fericit 48. Kant construiește mai multe definiții ale antropologiei, în lucrarea omonimă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nici măcar nu este vorba despre o reconstrucție în modelul antropologiei filosofice, ci mai degrabă despre o "etică empirică" având drept obiect omul ca ființă sensibilă, definit prin facultatea de a dori. "Pragmatic"din titlul lucrării nu se confundă cu "practic": "pragmatică" este legea determinată de mobilul fericirii, care se opune legii morale ce are drept mobil demnitatea de a fi fericit 48. Kant construiește mai multe definiții ale antropologiei, în lucrarea omonimă și în alte scrieri, unele apărute anterior acesteia. În
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Heidegger, Ființă și timp, p. 18. 46 Idem, Timp și ființă, București, Editura "Jurnalul Literar", 1995, p. 27. 47 Idem, Kant et le probl(me de la m(taphysique, Paris, Gallimard, 1982, p. 57. 48 A se vedea, pentru sensurile termenului "pragmatic", și Kant, Critica rațiunii pure, București, Editura IRI, 1994; II Metodologia transcendentală, Cap 2 Canonul rațiunii pure. 49 A se vedea Kant, Logica generală, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985, p. 78. 50 Idem, Anthropologie, p. 36. 51 Idem, Critica
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu e de ici de acolo să omori fără ca faptele tale să facă parte nici din uciderile din culpă, nici din cele provocate de gelozie ori de vreun alt motiv personal. Lumea îl respecta fiindcă asemenea acțiuni fără un scop pragmatic nu sunt făptuite decât de un artist. (Borak cel Bătrân) Și ce-și poate dori mai mult un viețaș decât respectul tovarășilor săi? 6. Cazul unui criminal nepericulos 1. Avertisment: Din nou: omen et nomen Și iarăși, așa după cum am
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
stadiilor evoluției funcției de personal și apoi a celei a resurselor umane. Potrivit acesteia se disting mai multe etape: (după Russu, C., Gheorghe, I., 2004) Etapa empirică - axată pe proprietar ca deținător al capitalului, bazată pe tradiție, experiență, bun simț pragmatic, caracterizată prin lipsa strategiei, politicilor și programelor în domeniul personalului și prin aplicarea principiului „văzând și făcând”. Etapa bunăstării - caracterizată prin apariția managerilor specializați ca „funcționari ai capitalului”, crearea în unele companii mari a serviciilor specializate de personal, dezvoltarea activităților
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
sociale, de cultură, învățământ și cercetare în domeniul propriu de interes, societăți comerciale, de asigurări, precum și bancă proprie. Din cele prezentate rezultă că organizațiile patronale urmăresc în egală măsură atât scopuri economice, cât și sociale. Tocmai pentru că sunt grupări eminamente pragmatice, ele prezintă o largă deschidere către liberalismul economic, sub toate nuanțele sale. Pe de o parte, ele își apără interesele economice atât față de stat, cât și față de proprii salariați, iar, pe de altă parte, urmăresc atingerea unor scopuri sociale, prin
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
mai multe soluții. Să se edifice muzee pe „măsura” omului, adică În raport cu pragurile perceptive normale, ceea ce ar presupune o mai atentă dimensionare a numărului de opere expuse. Să prevaleze obiectivele estetice În structurarea așezămintelor muzeale și mai puțin cele economice, pragmatice, politice, strategice. Să se expună periodic, prin alternanță, doar anumite opere În acord cu date relevante (aniversări, comemorări, corelarea cu anumite evenimente ale momentului etc.). Vizitarea unor muzee sau secțiuni ale acestora să fie completată cu alte tipuri de evenimente
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
teren gata pregătit. De aceea, scopurile educației nu sunt deloc dezinteresate și inocente. Într-o societate pusă pe câștig, Învățământul riscă să devină o anexă a celor care vor să profite și să domine piața - inclusiv a „produselor” culturale. Societatea pragmatică Își construiește o educație pe măsură, În concordanță cu principiile ce o animă. Apare riscul ca tot ce este gratuit, podoabă a sufletului, dezinteresat, accesoriu să fie neglijat sau aruncat la coșul istoriei. Școlile Încep să semene cu niște societăți
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Înțeleagă și să-l stăpânească. Înainte de a Învăța să scrie sau să citească, mulți copii butonează claviatura unui calculator, care devine un obiect comun, Întâlnit la tot pasul. În timp, prin intermediul calculatorului vei avea acces la realități diversificate, de tip pragmatic sau ludic, vei afla orarii de tot felul, te vei programa la dentist, vei cumpăra obiecte sau vei avea parte de servicii, vei face operațiuni financiare. Calculatorul induce o nouă percepere a lumii În care trăim, vine cu noi moduri
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
indivizi ce aspiră mereu către echilibru, acesta fiind asigurat de trei factori - factorul economic, cel intelectual și cel moral -, va fi preluată și potențată corespunzător la nivelul proiectării și conducerii concrete a Învățământului românesc. Teza autoreglajului, perspectiva completitudinii funcționale, spiritul pragmatic și utilitarist sunt principii care au fost aduse de reforma haretiană și resorbite mult timp de sistemul românesc de Învățământ. Opera sa vădit Înnoitoare va căpăta o notă iluministă și va avea ca fundament o concepție reformist-democrată despre om și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]