1,763 matches
-
și spiritul care caracteriza spitalul la Începuturile sale. Iată de ce Paulescu găsește oportun să se aplece asupra spiritului care trebuie să domnească Într-un spital și să guverneze relația medic pacient pe care, dincolo de regulamente și coduri, le raportează la preceptele creștine. Strălucit colaborator al lui Lancereaux, clinician desăvârșit și fiziolog de talie internațională, titularul catedrei de Fiziologie al Facultății de Medicină din București timp de 31 ani, descoperitorul insulinei și autorul metodei chirurgicale de abord al hipofizei (operație care se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
patimile de cupiditate și orgoliu, lepădați-vă și de trândăvie și dați-vă cu totul bolnavilor, cărora să le fiți recunoscători dacă Îngrijindu-i vă vor permite să vă instruiți”. În Îngrijirea bolnavului medicul ar trebui să urmeze cu rigurozitate preceptele moralei și carității creștine. „Urmând aceste precepte - spune Paulescu - Îngrijiți bolnavul mizerabil, nu ca pe un om, nu ca pe un frate ce suferă, ci ca pe Însuși Dumnezeu”. Acesta este spiritul care trebuie să se regăsească În spital. Din
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și de trândăvie și dați-vă cu totul bolnavilor, cărora să le fiți recunoscători dacă Îngrijindu-i vă vor permite să vă instruiți”. În Îngrijirea bolnavului medicul ar trebui să urmeze cu rigurozitate preceptele moralei și carității creștine. „Urmând aceste precepte - spune Paulescu - Îngrijiți bolnavul mizerabil, nu ca pe un om, nu ca pe un frate ce suferă, ci ca pe Însuși Dumnezeu”. Acesta este spiritul care trebuie să se regăsească În spital. Din nefericire nici În timpul său, nici mai apoi
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
e nici aparatul nici seringa ci inima și sufletul lui bune, unde e iubire de om e și iubire de arta medicală”. Iată așadar că devotamentul profesional pentru slujitorii medicinii Își are sorgintea În comuniunea dintre știință și credință, În preceptele morale ale creștinismului și În cele din urmă din tradiția Îngrijirilor pentru semenii aflați În suferință. Toate aceste norme ce izvorau din această tradiție, În care știința medicală se Întâlnește cu caritatea creștină de-a lungul a peste un mileniu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nici aparatul nici seringa ci inima și sufletul lui bune, unde e iubire de om e și iubire de arta medicală”. Se poate spune așadar că devotamentul profesional pentru slujitorii medicinii se regăsește În comuniunea dintre știință și credință, În preceptele morale ale credinței și În cele din urmă În tradiția Îngrijirilor pentru semenii aflați În suferință. Din această realitate avea sa se nască și relația medic-pacient care de la Începuturi avea să Îmbrace un caracter paternalist susținut și de diversele coduri
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
popor care prin persistența multimilenară În spațiul său geoclimatic și-a creat un mod de a fi consacrat În obiceiuri și tradiții, a căror valabilitate are girul istoriei și se fundamentează astfel pe puternice resorturi biologice. Mai mult ca oricând preceptele hipocratice privind alimentația devin imperative ale zilelor noastre, pentru că stilul modern de alimentație și sedentarismul sunt amenințările cele mai mari pentru toate vârstele. Prin urmare realizarea acelui echilibru Între aport și consum În viața de zi cu zi, altfel spus
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pentru toți oamenii a fost arătat și ne Învață să o rupem cu păgânitatea și cu poftele lumești și să trăim În veacul de acum cu cumpătare, dreptate și evlavie (Tit 2 11-122). Un om care se conduce după asemenea precepte nu poate fi decât un om frumos, pentru că virtutea și echilibrul realizează o adevărată aoreolă În jurul chipului său. În concepția biblică, prin creație i-a fost lăsat omului două feciorii, ambele preludii al frumosului; fecioria trupului, care reflectă gingășia creației
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sa originară. Pe lângă toate acestea, Sfântul Vasile cel Mare, cu spiritul său judicios și practic, subliniază că putem șterge plata vechiului păcat și prin iubirea milostivă arătată aproapelui nostru : „Practicați deci și opriți‑vă la timp, ca să zic astfel, la preceptul dra‑ gostei de aproapele și țineți‑vă strâns de el. Dați puțin pentru a obține mult, ștergeți cu o bucată de pâine pata vechiului păcat. Căci precum Adam ne‑a transmis greșeala mâncând Împotriva poruncii Domnului, tot astfel noi ștergem
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lepădarea sinelui păcătos și la asumarea crucii pentru Întreaga viață, Mântuitorul a adăugat Încă ceva : „să urmeze Mie”. A urma lui Hristos implică În primul rând cunoașterea Învățăturii Evangheliei Sale și raportarea tutu‑ ror gândurilor, cuvintelor și faptelor noastre la preceptele 188 Suferința și creșterea spirituală acesteia. Numai urmând pe Hristos ni se va părea ușoară crucea, căci jugul Lui e bun și povara ușoară (Matei 11, 29‑30). Când vom avea Însă momente În care ne vom simți singuri și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dumnezeu ne remodelează până la asemănarea propriului Său Fiu. Paradigma vieții lui Hristos Începe să devină evidentă În viețile bunilor creștini care nutresc nădejdea că se vor Împărtăși Într‑o zi de slava Sa cerească și Își conformează Întreaga viață după preceptele evanghelice. Într‑una din convorbirile sale duhovnicești, Mitropolitul grec Atanasie din Lemesos povestește un mic episod din viața sa. Se afla la mănăstirea unde viețuia și cuviosul părinte grec Iacov Tsalikis (1920‑1991). Acolo s‑a Întâlnit cu o femeie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
romantică a „inspiratului” („Poetul comunică cu Dumnezeu; glasul lui are răsfrângeri de dincolo”, „Asemeni Ioanei d’Arc, poetul aude voci”) și declară că “între a trăi aventura și a o scrie prefer(ă) ipostaza din urmă”). Iar autorul, altminteri fidel preceptelor constructiviste pe care încearcă să le aplice în versurile ce vor alcătui Invitație la bal, nu renunță întotdeauna la armonia „clasică”, asigurată de ritm și rimă. La rândul său, poemul Colomba, cu marile lui libertăți în materie de construcție a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
luxul de a nu mai fi creștin, ateismul fiind forma lui de a fi extremist fără a lăsa impresia extremismului, extremismul islamic nu-și îngăduie luxul de a nu fi fundamentalist, ceea ce este, în realitate, tot o abatere radicală de la preceptele Coranului. Ciocnirea devine, astfel, inevitabilă, căci nu miza credinței intră în joc, ci mizele politice și ideologice. Occidentul secularizat acuză islamul ca fiind ostil modernizării și progresului. E o iluzie ideologică lucrând în defavoarea Occidentului. Când Occidentul era religios, el era
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a se baza pe dreptul natural pentru a argumenta c] anumite comportamente (că, de exemplu, folosirea contraceptivelor) sunt greșite. Etică kantian] ONORA O’NEILL Numeroși teoreticieni etici contemporani evoc] idei care își au originile în scrierile etice ale lui Kant. Preceptul kantian conform c]ruia toate fiintele raționale trebuie s] se supun] unui „imperativ categoric” derivat din legea universal] a rațiunii a fost pe cât de aclamat, pe atât de criticat. Eseul explic] teoria kantian] și analizeaz] cele mai frecvente critici aduse
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu au, în aparent], semnificații etice. Cu talent și puțin noroc, antropologul poate avea, în cele din urm], șansa de a infera valorile împ]rt]site de membrii acelei societ]ți, regulile dup] care ele se transform] în principii și precepte, precum și parametrii de relevant] și ierarhia lor. Toate acestea sunt specifce fiec]rei societ]ți în parte - pot fi identificate paralele și corespondențe, dar fiecare set de transform]ri este unic. În consecinț], desi exist] valori care pot fi considerate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în parte - pot fi identificate paralele și corespondențe, dar fiecare set de transform]ri este unic. În consecinț], desi exist] valori care pot fi considerate drept comune aproape tuturor societ]ților, sunt uneori contraste puternice între exprim]rile acestora prin intermediul preceptelor, al principiilor și al evalu]rilor comportamentului. O comparație între eticile unor societ]ți diferite trebuie deci s] țin] neap]rât seama de contextul cultural și de înțelesul social particular dac] se vrea a fi mai mult decât o colecție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestei opinii, dar tendința era de a analiza morală unei comunit]ți doar ca parte a religiei acesteia. Dup] cum am menționat deja, etică unei societ]ți de mici dimensiuni nu poate fi desprins] cu ușurinț] din mulțimea standardelor și preceptelor ce guverneaz] comportamentul membrilor s]i. Acesta este un subiect la care vom reveni. Conștientizarea existenței unor sisteme morale și etice bine dezvoltate în cultura societ]ților de mici dimensiuni a fost determinat], în principal, de încercarea de a înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și Roberts susțin c], pentru acest popor, legile și tradiția „reprezint] o gramatic] simbolic] pe baza c]reia realitatea este neîntrerupt construit] și gestionat] în interacțiunile și confrunt]rile cotidiene” (1981, p. 247). Ele nu sunt (așa cum se prespune adesea) precepte ale comportamentului ideal, ci, măi degrab], un cod de interpretare a semnificațiilor acțiunilor. De asemenea și foarte important, cunoașterea comun] a legilor și obiceiurilor creeaz] aștept]ri legate de consecințele și reacțiile legate de acțiuni care iau forma unei h
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zi cu zi. În tribunale, magistrații trebuiau s] manifeste mă’at în ceea ce spuneau și prin modul în care rezolvau cazurile (Morenz, 1973, p. 125). Egiptenii trebuie s] acționeze în deplin] armonie cu mă’at-ul, nu în sensul unor precepte legale, ci mai curând în linii mari și în mod arbitrar, deși mai tarziu s-a manifestat tendința de conformare la reguli (Wilson, 1958). Normele etice care susțineau mă’at-ul erau predate în școlile de scribi, de c]tre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1958). Normele etice care susțineau mă’at-ul erau predate în școlile de scribi, de c]tre c]rturari. S-au descoperit aforisme, maxime și sfaturi copiate de ucenici, unele datând din jurul anului 2000 î.Hr., ceea ce subliniaz] importantă respect]rii preceptelor pentru obținerea succesului în afaceri, guvernare, funcții administrative și de stat. Respectarea normelor etice se f]cea din motive esențial practice: ignorarea lor atr]gea dup] sine eșecul acestora, iar inc]lcarea lor - pedeapsă și dezastrul social (Larue, 1988, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui efort de a se mobiliza sau de a lua cu inc]p]tanare o atitudine ș.a.m.d. Aceast] fort] ar putea fi una subtil coercitiv] sau una agresiv] și violent] în mod evident. În acest punct, Gandhi consider] preceptul jainist ahimsa sau „a nu face r]u și a nu r]ni o alt] ființ]” drept extrem de instructiv. În mod evident, nu vom trece cu vederea faptul c] budismul pune accentul exact pe același aspect. Gandhi recunoaște aceast] înv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu face r]u și a nu r]ni o alt] ființ]” drept extrem de instructiv. În mod evident, nu vom trece cu vederea faptul c] budismul pune accentul exact pe același aspect. Gandhi recunoaște aceast] înv]ț]tur] și utilizeaz] preceptul negativ al nev]ț]m]rii pentru a defini satyagraha, astfel încât s] nu apar] nici un act de violent] sau v]ț]mare a unei ființe. Dar Gandhi nu se oprește aici: el transform] ahimsa într-o condiție dinamic] pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stil de viat] care s] resping] pl]cerile exagerate, anormale și d]un]toare individului, cinstea și evitarea unor vicii precum alcoolismul și dependența de droguri - toate acestea reprezint] principiile de bâz] ale societ]ții budiste. Chestiunile legate de aceste precepte au fost discutate atât în vremea lui Buddha, cât și ulterior. Noi ne vom opri doar la dou] aspecte, si anume respectul pentru viața animalelor și agonisirea de avere. Pan] și regii erau obligați s] asigure protecția ținutului, nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau de a împ]rți din avere s]racilor, a fost acceptat] chiar și de c]tre regii care guvernau dup] principiile lui Buddha. Oricare ar fi valorile morale pe care le avem în vedere atunci când vorbim despre aceste cinci precepte, putem observa cu ușurinț] caracterul pragmatic și realist al perspectivei budiste, care ofer] resurse valoroase pentru soluționarea conflictului dintre nevoile umane și idealurile morale. viii. Contribuțiile în plan etic aduse de tradițiile budiste de mai tarziu Tradițiile budiste de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cea s]-ți fac] ei ție”, întrucat consider c] nu exist] respect mai mare pentru aproapele decât acela de a-l l]să în pace, în condițiile în care comportamentul aproapelui nu d]uneaz] nim]nui. În concluzie, în ciuda importanței preceptelor Torei și ale Talmudului, acestea nu se prezint] în mod explicit că texte pe teme etice; în cadrul lor, etică nu este perceput] că o categorie distinct], de ordin religios sau intelectual. De-abia în Evul Mediu, sub influența curentelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ce m]sur] folosea creștinismul că pe o arm] în luptele sale politice -, a condus la reacția dur] a P]rinților deșertului și apoi la începuturile obștei c]lug]rești și la dublul etalon al indemnului la perfecțiune și al preceptelor. Astfel, pan] la sfârșitul perioadei Noului Testament, tensiunea creatoare generat] de Hristos s-a descompus în elemente disparate, deși a r]mas mereu o surs] a înnoirii în Biseric], încurajând schimbarea. iv. Critici la adresa eticii creștine Problemele privind trecerea de la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]