1,241 matches
-
pentru acest areal geografic. Lupta strânsă cu leul se încheie în „cap de sară”: „Când fu soare pe apus,/ Rupsă june pe leuț/ Cum îl rupse,/ Jos îl puse;/ Zgardăalbă-n cap i-o puse” (Lăpușnic-Ilia - Hunedoara). Perfectul simplu al verbelor predicative sacadează secvențele înfruntării, desfășurate cu rapiditate mai mare decât dacă ar fi fost ales imperfectul. În acest ultim caz, confruntarea sugerează o durată mai mare și un efort echivalent. Apusul aduce rapid deznodământul bătăliei care a definit o zi cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
univers ordonat - cel al luncilor sau livezilor, în contrast cu tărâmul nediferențiat anterior: „Lino melino, meloi melino!/ Acolo-n josu mai în josu/ La luncile soarelui,/ Grele ploi că și-or ploiatu/ De luncile-or năruiatu” (Mada - Hunedoara). Perfectul compus al verbelor predicative și localizarea topografică solară indică aici ieșirea din momentul critic al distrugerii necesare, când lumea a început deja să se formeze. „Vântu’ bate și-l spoește,/ Ploaia-l plouă și-l sfârșește;/ Mai din jos și mai la vale,/ Acolo
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
selenar al bourului se conjugă cu puterea lui acvatică: „Luna comandă asupra apelor și ploilor și distribuie fecunditatea universală; coarnele taurului au fost asimilate de timpuriu cu crescentul lunar”. Înotul bourului negru se conturează astfel ca o hierofanie, prezentul verbelor predicative indicând fără ezitare un timp sacru revărsat. Statutul divin al anima¬lului condus de fecioară are implicații marine într-o colindă în care i se cere bourului să asigure condițiile atmosferice pentru navigarea unui vas de tonaj mic: „- Bour negru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca și țesutul) este o operă cu semnificații cosmogonice”, dar și o imagine metaforică a legării, „a anihilării pe cale magică a manifestărilor Haosului”. Cadența cu care instanța lirică montează etapele supunerii are la nivel poetic o frecvență crescută a verbelor predicative la perfect compus. Timpul definește acțiuni încheiate și rapiditatea cu care aceste gesturi se înfăptuiesc atribuie tinerei țesătoare o aură eroică. Fusul creator de fir a fost numit „talisman împotriva destinului”, fiindcă „torcătoarea care folosește un atare mecanism (...) e stăpâna
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în turnuri pune-oiu,/ Să ți-o bată vânturile,/ Ca pe mirel gândurile”. Așezarea fetei în planul înalt și menționarea turnului furnizează date despre etapa recluziunii fecioarei, perspectiva ei modificată ducând în basme la o concepție imaculată. Viitorul popular al verbelor predicative are o valoare optativă, ca efect al intenției rituale a pretendentului. Prin tăierea cosiței în urma provocării, tânărul declară inițierea încheiată. Ciuta constituie un intermediar între ipostaza inițiatică a feciorului pornit prin pădurea misterelor și fata ieșită recent din cufundarea izolantă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dă aur” (Voia - Dâmbovița)201. Implicarea lui inițiatică are în basm pretextul raptului, menit doar să atragă atenția asupra întrupării fiarei. La nivelul enunțului, hierofania are o rapiditate acută, construită prin propoziții scurte, percutante, de un dinamism accentuat de verbele predicative ce surprind exclusiv acțiuni momentane. Momentul urmării redă la nivel auditiv tropotul în doi timpi, prin repetiția du-te și mână, iar ruptura survenită după intrarea în sacru și instalarea dimensiunii mitice oprește brutal această ritmicitate, ca efect al uimirii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de situațiile ficționale. Experiența substanțială a eului epic pentru lumea mitică marchează unicitatea faptelor: „Ce n-am văzut de când sînt!”. Interjecția prezentativă iată orientează și acutizează atenția pentru a vizualiza mai intens mișcările din scena artistică. Onomatopeea copiativă cu rol predicativ adaugă o percepție auditivă și transportă cu totul ascultătorul în mijlocul evenimentelor: „Aud’e numai ușile că jipzup!”. Nivelul sintactic al textului abundă de repetiții, ce afectează atât numirea prin substantiv a lumii, cât și descrierea ei prin adjective și animarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în care expresia fracționară este atașată grupului nominal prin prepoziție: reducere de 30% alternează, în presă și în textele publicitare, cu tiparul în care expresia fracționară este substantivată, mai ales în antepunere, dar și în postpunere, uneori distanțată, în poziție predicativă: până la 30% discount (Rlib, 2008, nr. 5560: 8, col. 3) 0% dobândă de leasing (Rlib, 2008, nr. 5566: 7, col. 3) cota de taxă pe valoarea adăugată pentru vânzarea bunurilor mobile este 19% (Rlib, nr. cit.: 7, col. 1). 2
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
un cuantificator nedefinit. Astfel, este cunoscută tendința de a utiliza superfluu articolul nehotărât sg. (inițial după model francez și german, vezi Iordan 1948: 295, 441; ulterior și după model englez) și pl., pe lângă substantive cu sens propriu, cu funcție de nume predicativ, neînsoțite de atribute: El vrea să devină un medic sau un inginer, Versurile sale sunt niște elegii (Avram [1986] 1997a: 106). Prezența articolului este justificată în contextele în care substantivul actualizează sensuri figurate, construcția cu articol și cea corespunzătoare, fără
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
106). Prezența articolului este justificată în contextele în care substantivul actualizează sensuri figurate, construcția cu articol și cea corespunzătoare, fără articol, fiind diferențiate și prin intonație: X este un țăran, față de X este țăran (Avram [1986] 1997a, ib.). În ce privește numele predicative exprimate prin adjective calificative substantivate, norma literară admite articularea nedefinită doar la adjectivele care exprimă însușiri negative: Ești un laș, Sunteți niște răi (vezi și Dimitrescu [1954] 2002a: 80-81). Structurile, nerecomandabile, în care se exprimă însușiri pozitive sunt astăzi în
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
strâns legați sintactic și semantic de acesta: modificatori restrictivi (cu rol de categorizare, care participă semantic la denotația întregului grup nominal), cuantificatori, constituenți cu rol de complinire sintactico-semantică a substantivului etc. Structurile de acest tip apar atât în poziție sintactică predicativă (vezi supra (a)), cât și în poziție argumentală (complement, grup nominal aflat în recțiunea unei prepoziții). Prezența articolului subliniază valoarea nedeterminată a substantivului și sugerează că forma nearticulată nu mai este simțită ca suficientă pentru exprimarea nedeterminării. Fenomenul este răspândit
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
nedeterminării. Fenomenul este răspândit în limba comună, în presă, dar și în diferite varietăți specializate ale limbii actuale: Slovacia este o republică parlamentară, [...] dar cu un președinte, cu un șef de guvern [pentru republică parlamentară, președinte, șef de guvern; nume predicativ] (CORV: 255-256 și în CLRA) Se produce această întâlnire, care pentru noi, poate și pentru unguri, are o valoare istorică [în loc de valoare istorică; complement direct] (idem: 94) Aveți un accent ardelenesc [în loc de accent ardelenesc; complement direct] (idem: 166) Blocarea investițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
de vânt, în regiunile lipsite de vegetație și când acesta are caracter permanent și viteză mare (S. Popescu, Geografie: 15). Structurile conforme regulilor normei literare, și anume cele din care articolul nehotărât lipsește, sunt mai frecvente în poziția de nume predicativ, dar se înregistrează și în pozițiile argumentale (mai ales în cea de complement sau de subiect al unui verb pasiv, corespunzător complementului direct din construcția activă). Structura grupului nominal de acest tip este variată: România este stat național, suveran și
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
pozițiile argumentale (mai ales în cea de complement sau de subiect al unui verb pasiv, corespunzător complementului direct din construcția activă). Structura grupului nominal de acest tip este variată: România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil [nume predicativ; grupul include modificatori adjectivali de tip categorial] (Constituția: 5) România este membră a Uniunii Europene [nume predicativ; grupul include un genitiv] Dintre acestea pondere mai însemnată au: feldspații (60%), amfiboli, și piroxeni, cuarț [complement direct (antepus verbului); grup nominal cuantificat
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
direct din construcția activă). Structura grupului nominal de acest tip este variată: România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil [nume predicativ; grupul include modificatori adjectivali de tip categorial] (Constituția: 5) România este membră a Uniunii Europene [nume predicativ; grupul include un genitiv] Dintre acestea pondere mai însemnată au: feldspații (60%), amfiboli, și piroxeni, cuarț [complement direct (antepus verbului); grup nominal cuantificat] (S. Popescu, Geografie: 6) [funcții] de nutriție prin care se realizează schimb de materie și energie cu
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
este de extindere a utilizării construcțiilor, dar și de diversificare a lor. Astfel, integrate inițial în grupuri prepoziționale (cu prepozițiile la și, mai rar, de, vezi ex. supra), structurile apar tot mai frecvent fără prepoziție, în poziții sintactice argumentale sau predicative (vezi mai multe ex. ap. Stan 2006b: 175-176, 178-180): O secundă, să vedem un doi la sută ce înseamnă [subiect] (IV: 332) Mai scădeți un zece la sută, acolo [complement direct] (idem: 327) Asta ar fi așa, un una la
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
ap. Stan 2006b: 175-176, 178-180): O secundă, să vedem un doi la sută ce înseamnă [subiect] (IV: 332) Mai scădeți un zece la sută, acolo [complement direct] (idem: 327) Asta ar fi așa, un una la un milion șansă [nume predicativ] (IVLRA: 56 și în CLRA). Construcția este, probabil, rezultatul unei recategorizări și anume al schimbării statutului categorial al articolului nehotărât, prin degramaticalizarea acestuia în vecinătatea numeralului 3. 2.4. Modificatori cu semnificație cantitativă Anumite adjective se aseamănă semantic cu termenii
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
topica, intonația și pauza. Fraza. Propoziția principală și secundară/ subordonată. Elementele de relație în frază. Propoziția regentă și propoziția subordonată. Elementul regent. ● Propoziția și părțile de propoziție. Tipurile de propoziție. 5. Sintaxa propoziției și a frazei ● Predicatul și propoziția subordonată predicativă. ● Subiectul și propoziția subordonată subiectivă. ● Atributul și propoziția subordonată atributivă. ● Complementul. Complementele circumstanțiale și necircumstanțiale. Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstanțial de cauză și de scop. Complementul direct și indirect. Propoziția subordonată completivă directă. Propoziția subordonată
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
pronumele posesiv - pronumele reflexiv - pronumele relativ - pronumele interogativ - interogația directă/indirectă - pronumele nehotărîte - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - clase de verbe neregulate - timpurile narațiunii și ale descrierii - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativă - perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative și terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
regulate / neregulate) - adjectivul posesiv - adjective nehotărâte și distributive 4. Pronumele - personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ) - reflexiv - posesiv - nehotărât și negativ - interogativ - relativ - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser / estar cu valoare copulativă - perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative și terminative) - diateza pasivă cu ser - estar 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - negativ - relativ - interogativ 7. Prepoziția - sensuri de bază ale prepozițiilor
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
pronumele posesiv - pronumele reflexiv - pronumele relativ - pronumele interogativ - interogația directă/indirectă - pronumele nehotarite - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - clase de verbe neregulate - timpurile narațiunii și ale descrierii - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativa - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativa - perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative și terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
regulate/neregulate) - adjectivul posesiv - adjective nehotărâte și distributive 4. Pronumele - personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ) - reflexiv - posesiv - nehotărât și negativ - interogativ - relativ - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativa - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativa - perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative și terminative) - diateza pasivă cu ser - estar 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - negativ - relativ - interogativ 7. Prepoziția - sensuri de bază ale prepozițiilor
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
pronumele posesiv - pronumele reflexiv - pronumele relativ - pronumele interogativ - interogația directă/indirectă - pronumele nehotărîte - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - clase de verbe neregulate - timpurile narațiunii și ale descrierii - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativă - perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze incoative și terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
regulate / neregulate) - adjectivul posesiv - adjective nehotărâte și distributive 4. Pronumele - personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ) - reflexiv - posesiv - nehotărât și negativ - interogativ - relativ - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser / estar cu valoare copulativă - perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative și terminative) - diateza pasivă cu ser - estar 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - negativ - relativ - interogativ 7. Prepoziția - sensuri de bază ale prepozițiilor
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
topica, intonația și pauză. - Frază. Propoziția principala și secundară/subordonată. Elementele de relatie în frază. Propoziția regenta și propoziția subordonată. Elementul regent. - Propoziția și părțile de propoziție. Tipurile de propoziție. 5. Sintaxa propoziției și a frazei - Predicatul și propoziția subordonată predicativa. - Subiectul și propoziția subordonată subiectivă. - Atributul și propoziția subordonată atributiva. - Complementul. Complementele circumstanțiale și necircumstantiale. Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstanțial de cauză și de scop. Complementul direct și indirect. - Propoziția subordonată completiva directă. Propoziția subordonată
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]