3,246 matches
-
literară a lui Hasdeu. Tot aici, străpungeri spre alte epoci și alte metode: studii de naratologie modernă, despre Filimon, Creangă și Duiliu Zamfirescu. Promotor al modernizării istoriei literare, C. a militat concomitent pentru realizarea instrumentelor de lucru, el însuși coordonând, prefațând și adnotând seria Documente și manuscrise literare (I-V, 1967-1986), precum și lucrările Gândirea românească în epoca pașoptistă (1830-1860) (I-II, 1968), Reviste literare românești în secolul al XIX-lea (1970), Structuri tematice și retorico-stilistice în romantismul românesc (1830-1870) (1976), De la
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
engleză și comparată la Virginia Commonwealth University din Richmond. Cronicar literar la revistele „Orizont” și „Amfiteatru”, redactor-șef al revistei „Forum studențesc” (1968-1974), colaborează și la „Steaua”, „Tribuna”, „Caiete critice”, „Cahiers roumains d'études littéraires” ș.a. A publicat și a prefațat traduceri în română din J.D. Salinger, Thomas Wolfe, Kurt Vonnegut Jr., Dylan Thomas, Ken Kesey și traduceri în engleză din poeți români contemporani. În 1982 îi apare studiul de sinteză Anatomia balenei albe. Poetica romanului american epopeic-simbolic, distins cu Premiul
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
un raport anual întocmit de companii, care cuprinde secțiuni egale cu privire la rezultatele financiare, sociale Și ecologice. Implementarea acestui nou sistem contabil, prin care firmele devin responsabile pentru mult mai mult decât obținerea profitului, necesită parcurgerea unor pași. Elkington (1997, 2004) prefațează cele Șapte revoluții care vor fi necesare pentru ca mediul de afaceri să devină cu adevărat durabil. Tabelul 1.9 Cele Șapte revoluții ale lui Elkington Sursa: Elkington, 2004: 3. Revoluția I va fi bazată pe concurență, cu ajutorul piețelor. În opinia
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
la „Preocupări literare” (1940) și la „Preocupări universitare” (1943-1944). Cele câteva poezii apărute în „Vlăstarul” nu anunțau în nici un fel fronda și agresivitatea exclusivistă etalate în Fugind de neant (1946). Placheta care inaugura colecția „Confesiuni lirice” a Editurii Boema, este prefațată de autor, cele 15 poeme incluse aici fiind însoțite de tot atâtea „autocomentarii” bizare. Ideea de la care pleacă B. în considerațiile introductive, cu aplicare la fiecare text din cuprins, ar fi aceea că poetul este cel mai bun (și singurul
BELCIUGAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285678_a_287007]
-
la „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Familia”, „Revue roumaine”, „Caiete critice”, „Literatorul”, „Apostrof”, „Tribuna”, „Contemporanul. Ideea europeană”. A tradus Silogismele amărăciunii de Emil Cioran și diverse texte de Tristan Tzara, J.-F. Lyotard, M. Nadeau, I. P. Culianu ș.a. A prefațat sau a îngrijit ediții din opera unor scriitori precum Marin Preda, Petru Popescu, Nicolae Breban, Leonid Dimov, D. Țepeneag, Ionel Teodoreanu, I. L. Caragiale. A tradus în franceză nuvela Gemenii de Mircea Cărtărescu. Volumul Țepeneag. Introducere într-o lume de hârtie
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
care-l prezintă, evocările se disting prin calitatea literară deosebită, concretizată în remarcabile portrete, farmec narativ, gustul anecdotei nobile și al mărturiei revelatoare. B. a tradus, singur și în colaborare, din Shakespeare, Mickiewicz, H. Heine, V. Hugo ș.a. și a prefațat traduceri din Korda Istvan și din povestirile antice chineze. SCRIERI: Cabane albe, București, 1936; Brume, Sighișoara, 1940; Turnuri, București, 1945; Minerii din satul lui Crișan, București, 1949; Tulnice în munți, București, 1950; Cerbul roșu, București, 1956; Romanul Caterinei Varga, București
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
virulenta cronică sportivă. În 1955, „Viața românească” îi publică nuvela Munca de jos, inclusă în Gloaba (1955), volum marcând debutul său editorial. Urmează un triptic „sportiv”, la cota divertismentului: Tripleta de aur, Balonul e rotund și Unsprezece (toate în 1956), prefațând apariția unei capodopere a literaturii române, romanul Groapa, publicat în 1957. Primele rânduri ale cărții (mărturisea prozatorul) au fost scrise prin ’45-’46, inspirate de un fapt divers: închiderea celebrei „gropi a lui Ouatu”; romanul a suferit prefaceri până la ediția
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
spre exemplu, dobândește altă tratare la nuntă sau la moarte), interesul mergând spre structurile mitice ale obiceiurilor. Apariția, în anul 2000, a traducerii în limba română a lucrării (din 1920) al lui Arnold van Gennep, Totemismul, pe care B. a prefațat-o, a incitat-o pe aceasta să scrie un studiu despre fenomenul autohton, Totemism românesc (2001). Un capitol de recapitulări, care lipsește din cartea sa, ar fi arătat că subiectul a fost prezent în literatura românească de specialitate, cartea lui
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
se referă la anii lugojeni ai poetului (1924-1926) și la raporturile lui cu familia Bredicenilor. Ceva din lirica lui B. pătrunde și în cele două romane istorice, cu deosebire în Fericita jale a Cumbriei (1979), unde intrarea în narațiune e prefațată de familiarizarea cu „spiritus loci”: muntele, entitate emblematică a eroului, Eftimie Murgu. Prima parte îl evocă în ipostază de revoluționar și tribun al românilor bănățeni, cea de-a doua în relațiile intime, o prezență ubicuă rămânând, și atunci când nu apare
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
și minoritățile conlocuitoare, între români și vecinii lor din spațiul sud-est european. Se cuvine să fie menționate de asemenea tipăriturile, ce constituie sectorul editorial al instituției. El a debutat, încă din 1949, printr-un volum de Poezii de M. Eminescu (prefațat de Mircea Eliade), multiplicat în 500 de exemplare, căruia i-au urmat, sub titlul Fără țară, o antologie de poezii populare întocmită în 1950 de I. Grigoriu, iar un an mai târziu (1951), o Culegere de legende și basme românești
BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285730_a_287059]
-
discursul de recepție la Academie este intitulat Despre introducerea limbii românești în biserica românilor (1904). Inițiind, în cadrul Bibliotecii Academiei, operația de catalogare și descriere a ziarelor și revistelor, el face un documentat istoric al începuturilor presei în țările române, care prefațează primul tom din Publicațiile periodice românești de Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu (1913). Corespondența lui B., mărturie relevantă despre sine, întregește și nuanțează imaginea unei personalități cu o aparență aspră, luminând profilul unui om menit să umple un mare
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
al «Scânteii tineretului»” cu poezii și s-a manifestat editorial după 1990, publicând câteva volume de versuri, precum și eseuri (despre civilizația rurală, despre destinul românesc). Și-a ales ca mentori pe N. Steinhardt și pe Ioan Alexandru, acesta din urmă prefațându-i de altfel volumul de debut, Cântare din cântare (1993). Sub aspect tematic, sub raportul fondului ideatic și de sentimente, poezia lui B. se caracterizează prin patriotism, paseism, religiozitate, mesianism etnic și misionarism religios creștin. Țara, românimea, strămoșii, voievozii (Mircea
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
reginei mama și beneficia de favorurile cardinalului Mazarin. Singurul care consideră afirmația regelui ca fiind rece și nerecunoscătoare est de Pontis. În rest, toți istoricii și criticii literări consideră frază în discuție drept o indiscutabila recunoaștere a valorii cardinalului. În prefață lucrării sale intitulată Histoire de France sous Louis XIII, Bazin afirmă că Ludovic al XIII-lea nu a fost prietenul cardinalului. <footnote Anaïs Bazin, Histoire de France sous Louis XIII, Paris, 1842, vol ÎI, Prefață footnote>. Françoit Guizot în lucrarea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
recunoaștere a valorii cardinalului. În prefață lucrării sale intitulată Histoire de France sous Louis XIII, Bazin afirmă că Ludovic al XIII-lea nu a fost prietenul cardinalului. <footnote Anaïs Bazin, Histoire de France sous Louis XIII, Paris, 1842, vol ÎI, Prefață footnote>. Françoit Guizot în lucrarea intitulată Mémoires pour servir à l’histoire de mon temps, tradusă în limba engleză pentru prima dată în anul 1856:"Ludovic a simțit o repulsie instinctiva pentru ministrul său, față de care nu a arătat decât
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
mai colaborat, în special cu poeme, la „Viața românească”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., iar după 1933 va fi redactor al „foii săptămânale pentru popor”, „Albina”. În această calitate a inițiat colecția „Biblioteca Albinei”, în cadrul căreia a îngrijit și a prefațat câteva cărți de larg interes. În 1944 s-a stabilit la Sibiu, unde, în principal, a fost o vreme cercetător la secția locală a Filialei Cluj a Academiei Române, elaborând lucrări de istorie literară. Continuă să scrie versuri, din care puține
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
Cărți și destine) și Amfiteatru cu poeți (1995). Volumul Caietele privitorului tăcut (2001) include, pe lângă maxime și amintiri, numeroase însemnări de călătorie, în care prevalează schița de portret făcută din tușe blânde și informații culturale particularizatoare. C. a îngrijit și prefațat ediții din operele lui Calistrat Hogaș, Otilia Cazimir, G. Ibrăileanu, M. Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Topîrceanu, M. Codreanu ș.a. A tradus, singur ori în colaborare, din N. V. Gogol, Jean Boutière, Gaetano Salveti, Nino Muccioli. Profesorul Constantin Ciopraga reprezintă ceea ce un
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
reputație mondială ai exilului românesc, C. a scris, de asemenea, despre Mircea Eliade, Alexandru Busuioceanu, Vintilă Horia. De altfel, el a făcut parte dintre cei care au constituit în anii ’80, la Madrid, Fundația Culturală Română, sub auspiciile căreia a prefațat, prin studiul capital Un poet al nedeterminării, o ediție a poeziilor lui Mihai Eminescu, ilustrată de G. Tomaziu. Studiile consacrate poetului în 1989, cu ocazia centenarului morții acestuia, precum cel intitulat Gândirea politică a lui Mihai Eminescu, în care C.
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
Însemnări din subteranătc "Prefață" Poate cea mai cunoscută sentință dostoievskiană din romanul Idiotul este formula unei utopii estetice : „Frumusețea va mîntui lumea“1. Este una dintre temele „serioase, erudite, sublime“ (cum va spune, cu reproș, Aglaia Epancina peste multe pagini), alături de altele cît se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Prefață Oamenii nu se deosebesc între ei numai prin trăsăturile accentuate ale firii lor, ci prin întreg felul lor de a fi. Chiar dacă nu au trăsături care să-i deosebească de media generală, ființele umane nu sunt totuși identice, deoarece există
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
instituții favorabile unei economii de schimb și unei ere tehnice într-o mai mare măsură decât Asia de Sud astăzi (anii ’70 - subl. ns). Aceste atitudini și instituții au apărut gradual de-a lungul unei perioade de opt secole. Erorile menționate au prefațat literatura dezvoltării economice și au dus la convertirea unei părți a acesteia într-o “litanie” de planificare economică. Mai mult încă, ele persistă și azi în conceptul de dezvoltare sustenabilă. Statul a devenit dirijorul și antreprenorul general al dezvoltării. Concentrarea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
I. Frunzeti, Teodor (pref.) 323.28(100) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA GABRIEL TOMA TERORISMUL INTERNAȚIONAL Reacții ale actorilor regionali și globali Prefață de TEODOR FRUNZETI INSTITUTUL EUROPEAN 2013 CUPRINS PREFAȚĂ / 7 INTRODUCERE / 11 LISTA CU ABREVIERI / 17 CAPITOLUL 1. Sisteme militare moderne / 19 1.1. Definiția conceptului / 19 1.2. Compunere și funcționalitate / 19 1.3. Caracteristica de modernitate / 29 1.4
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA GABRIEL TOMA TERORISMUL INTERNAȚIONAL Reacții ale actorilor regionali și globali Prefață de TEODOR FRUNZETI INSTITUTUL EUROPEAN 2013 CUPRINS PREFAȚĂ / 7 INTRODUCERE / 11 LISTA CU ABREVIERI / 17 CAPITOLUL 1. Sisteme militare moderne / 19 1.1. Definiția conceptului / 19 1.2. Compunere și funcționalitate / 19 1.3. Caracteristica de modernitate / 29 1.4. Tipologia acțională / 33 CAPITOLUL 2. Terorismul internațional actual
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
și executarea acțiunilor de luptă împotriva terorismului / 343 CAPITOLUL 5. Puncte de vedere, opțiuni și propuneri / 377 5.1. Puncte de vedere / 377 5.2. Opțiuni / 381 5.3. Propuneri / 384 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ / 387 ANEXE / 393 ÎNCHEIERE / 429 SUMMARY / 433 Prefață Lucrarea de față, Terorismul internațional. Reacții ale actorilor regionali și globali, elaborată de un profesionist militar cu experiență în conducerea acțiunilor actuale ale trupelor în teatrele de operații colonelul dr. Gabriel Toma constituie un actual demers, de interes și utilitate
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
apărare a României, București. 107 Doctrina militară de apărare a României, București. 108 Adoptat prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 0067 din 17 iulie 2002. -----------------------------------------------------------------------2 1 Reacțiile sistemelor militare împotriva terorismului actual internațional 1 TERORISMUL INTERNAȚIONAL Prefață Introducere Lista cu abrevieri Sisteme militare moderne Terorismul internațional actual Reacția politico-militară față de terorism Combaterea armată a terorismului Puncte de vedere, opțiuni și propuneri Bibliografie selectivă Anexe Încheiere Summary
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Eu svinții casa aceasta care nu mai era alta ca aceia în toată lumea, nici va mai fi păn în svârșit»” (dintr-un Cronograf românesc datat 1679-1684 ; apud 81, p. 343). 88. Aurel Berinde, Simion Lugojan, Contribuții la cunoașterea limbii dacilor, prefață de Ariton Vraciu, Editura Facla, Timișoara, 1984. 89. Aurel Iana, „înmormântarea la români. Credințe și datini din părțile Oraviței”, în Familia, an XXV, 1889, pp. 434-436 ; vezi și Horea Anca, „Texte folclorice din Greoni (Banat)”, în Studii de limbă, literatură
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]