1,412 matches
-
cu alte câteva simboluri explicite în nesfârșite combinări (vinul și grâul, copilul și fluturele, zarul și peștele), au conturat o identitate lirică extrem de puternică, ce nu se ferește de redundanță. Apoteoza din baia de aburi De aceea este surprinzătoare vădita prefacere prin care trece un poet, altfel, monocord și autosuficient, cu toate că nimic nu-l împinge la schimbare. Volumul din 2007, Centura de castitate, anunță din titlu o austeritate ce echivalează cu o cale nou descoperită către grație: ascetismul, înfrânarea, anularea fiorului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
prin galeriile colecționarilor, o plimbase prin toate atelierele pictorilor... Era un rafinat cunoscător de artă și un pasionat colecționar de tablouri. O purtase în gondole aurite prin delirantele apusuri ale lagunei. Vizitaseră împreună atelierele sticlarilor din Murano. Și, urmărind flăcările, prefacerile și moliciunea sticlei topite, Fabio îi dezvăluise tainele desfătării. De fapt, la Murano, sub cerul înstelat, în legănarea gondolei, a și fost prima lor noapte de dragoste. Fabio nu era deloc stânjenit de privirile gondolierului. Ba chiar îl încuraja mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Conform Memoriilor lui Constantin Argetoianu, disidența lui Gh.I.Brătianu a fost singurul act de ruptură În cadrul unui partid atât de important ca Partidul Național Liberal. Singura explicație pentru gestul radical al lui Gh.I.Brătianu nu putea fi decât lucrul nou, prefacerea radicală, minunea 11 În care el spera odată cu revenirea lui Carol. Dar În scurt timp, tânărul politician avea să se numere printre primii care au Înțeles că minunea nu se putea Împlini, căci Carol al II lea nu era omul
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
sau simpli cetățeni din comuna Hlipiceni. Fiind tânăr, am cunoscut și pe Antoaneta-Georgeta Emanoil și din vorbă, în vorbă la sfârșitul anului 1948 ne-am căsătorit și m-am instalat în gospodăria socrului Anton Primus. Alte domnii, alte legi Odată cu prefacerile revoluțiilor din 1821 și cea din 1848 și mai ales cu marea prefacere din 1859, în urma Unirii Principatelor, localitatea Hlipiceni a cunoscut mari transformări. Se cunoaște din istorie, că tot ce se mișca, se făcea în Principat, era făcut cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Emanoil și din vorbă, în vorbă la sfârșitul anului 1948 ne-am căsătorit și m-am instalat în gospodăria socrului Anton Primus. Alte domnii, alte legi Odată cu prefacerile revoluțiilor din 1821 și cea din 1848 și mai ales cu marea prefacere din 1859, în urma Unirii Principatelor, localitatea Hlipiceni a cunoscut mari transformări. Se cunoaște din istorie, că tot ce se mișca, se făcea în Principat, era făcut cu știrea stăpânirii, iar stăpânirea era „BOIERIMEA” mare, mică, ea conducea după bunul său
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sau simpli cetățeni din comuna Hlipiceni. Fiind tânăr, am cunoscut și pe Antoaneta-Georgeta Emanoil și din vorbă, în vorbă la sfârșitul anului 1948 ne-am căsătorit și m-am instalat în gospodăria socrului Anton Primus. Alte domnii, alte legi Odată cu prefacerile revoluțiilor din 1821 și cea din 1848 și mai ales cu marea prefacere din 1859, în urma Unirii Principatelor, localitatea Hlipiceni a cunoscut mari transformări. Se cunoaște din istorie, că tot ce se mișca, se făcea în Principat, era făcut cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Emanoil și din vorbă, în vorbă la sfârșitul anului 1948 ne-am căsătorit și m-am instalat în gospodăria socrului Anton Primus. Alte domnii, alte legi Odată cu prefacerile revoluțiilor din 1821 și cea din 1848 și mai ales cu marea prefacere din 1859, în urma Unirii Principatelor, localitatea Hlipiceni a cunoscut mari transformări. Se cunoaște din istorie, că tot ce se mișca, se făcea în Principat, era făcut cu știrea stăpânirii, iar stăpânirea era „BOIERIMEA” mare, mică, ea conducea după bunul său
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Veniturile sectorului public "Două lucruri sunt certe: rmoartea și impozitele" (Anonim britanic) 3.3.1. Instituția impozitului Pentru finanțarea cheltuielilor sale, Statul are nevoie de resurse permanente și crescătoare. " Această inovație formidabilă care este impozitul a însoțit permanent Statul în prefacerile la care acesta a fost supus de istorie sau cele la care Statul a contribuit în decursul istoriei"27. Toate statele moderne și-au bazat dezvoltarea economică, în bună măsură, pe fiscalitate. O definiție satisfăcătoare, după opinia noastră, a impozitului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care să mă facă să le uit pe toate cele o mie precedente... Poezia este un mănunchi divin de cuvinte ce conține atât mireasma tuturor florilor fiinde, închipuite și neînchipuite, seva și esența vieții, nectarul zeilor, polenul tuturor facerilor și prefacerilor, spinii apărării dar și al atacului în bătaia vântului, platoșă și sabie. Lasă, rogu-te, pentru cititorii revistei noastre un vers (sau un poem) pe care li-l dedici numai și numai lor...! Qui tacet Umblând desculț printre cioburi de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
supremă, a fost de la însăși crearea sa chinuit de enigma morții, care într-o clipă îi curmă toate năzuințele spre mai bine și pune barieră tuturor aspirațiunilor sale. După o-ndelungată intuiție, însă a mersului firii și a necurmatei sale prefaceri; din convingerea lăuntrică a rațiunii sale și a instinctului de viată, omul ajunse a nimici puterea morții prin credința neclintită întru o înviere a tuturor mai curând sau mai târziu căci timpul măsurat de mărginirea minții noastre, nu prețuiește nimic
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
redacție nu-și propune să „fabrice” poeți, prozatori, critici literari, ziariști. Nici să-i învețe pe tineri să „fabrice” cărți. Ci doar să le stimuleze nevoia și plăcerea de a (se) comunica. De a descifra înțelesuri în lumea încărcată de prefaceri și semne prin care trec. De a-și defini, fără îngrădire, personalitatea, prin raportare la valorile culturii și civilizației naționale și universale. Prin exigentă și stăruitoare „lucrare în cuvânt”, într-o vreme de ticăloșire generală și de înstăpânire despotică a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
de lungi, se deapănă în jurul acelui miez viu, care, astfel, nu se deplasează din nici o schimbare. Tot ce e nou se intercalează în spațiile libere, sau se substituie fără a rupe ritmul special al urbei, și oamenii, asemeni prin toate prefacerile lor, vin de pretutindeni acolo, în inima strimtă a orașului, ca și cum viața le-ar fi o permanentă recreare. Când Ada zărise și Lică, traversase drept spre el, sigură că o va recunoaște, cum și ea îl recunoscuse. Fără a căuta
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
virgulă și pusă pe retorica dictată de semnele Întrebării și ale mirării. De glasul omenesc o deosebesc cîteva infirmități: absența temperaturii și a surîsului lecturii, atot puternicia pustiului emoțional, ergo, nici o bîlbă, nici un tre molo. O deosebește și o monstruozitate: prefacerea textului În voce poate ajunge la viteze uluitoare, pînă la limita de rupere a sensului, pînă la ininteligibil. Mașinii nu-i pasă, ea sporește ritmul sub imboldul transmis tastelor de buri cele celor zece degete, niciodată mai puține. Este una
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
1953 nu putea fi decît feminină, cu o lumină dintr-o zare Într-alta a feminității, din apus la răsărit, căci Floare nu pomenea niciodată de strigoi, ci doar de strigi. Numai muierile erau În stare de tot felul de prefaceri și de rătăciri pe fața lumii noaptea ori pe scăpătat, cînd tărîmul de jos suie prea mult, pînă unde nu-i e Îngăduit, Încercînd să soarbă din razele soarelui. Pe strigi Însă, Floare ba le zărea, ba le simțea prin
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
încercare neizbutită să puncteze mai scabros ca orice forme voluptoase, tenuri sarbede, ochi exagerați, mâini deșirate. Modele create pentru dansurile noi sau din fermentul ultimelor idei ale civilizației extreme. Era modelul european, cel a cărui factură era rezultată din fenomenul prefacerei lente, în conflict cu accidentele brusce. Modelul care în Apus rezultase din decadentismul secular al nababilor, trecut prin vârtejul nebun al războiului: aci, în țara asta proaspătă, cum oare se modelase la fel? Căci nu mai era vorba nici de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Admirabil timp, totuși, în care circulau încă exemplare din toate generațiile, când puteai încă vedea femei care ar fi putut umbla lin și majestos purtând un peplum, când existau atâtea forme tranzitorii spre o plastică viitoare. In jocul simultan de prefaceri, nu știai dacă sunt născuți din literatură sau sunt înseși modelele din care literatura extremă se născuse. Baudelaire și Veiiaine, acum clasici la lectură, circulau subt mii de forme umane și omul decadent era omul normal, cel de toate zilele
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
traiului, se opreau visători o clipă, așezîndu-și acolo, în cuiburile frumoase, odihna iluziei. Abia de curând bulevardele căpătaseră gravitatea edificiilor netede, înalte, impunătoare, aliniate, dar prezentând diversitatea fațadelor noi; iar pentru un viitor poate că iminent - așa erau de repezi prefacerile - apăreau imobilele mari de raport, se proiectau disproporționate și ponderoase pe armonia grațioasă a restului, azvârlite pe proiectul unor străpungeri, unor exproprieri și artere, totodată probabile și problematice. Mini fu cuprinsă de fizionomia Cetăței. - Ce fală de treabă Eliza asta
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cu petele de alb mat al rufelor, totul își despărțea luminile de umbre, totul era static, nu circula, nu se infuza ca atunci. Străbătând casa, Mini privi lucrurile dezordonate și le sfătui să nu fie triste, să primească legea acelei prefaceri, ca pe o lege vie, care din mumificarea lor dăinuitoare le dăruia transformărei, deci traiului și pieirei. Se uită să admire încă o dată, și cea din urmă, portretul doamnei Calliope, bunica; când se întoarse de la ușă să-1 vadă, RU-1 găsi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
simțit cu trup și suflet alături de marea masă a Țării care și-a făcut și de această dată datoria de onoare, cu toată vitregia vremurilor”, scrie autorul. Venit acasă, în Priponești, satul îl aștepta, dar trecuse și el prin mari prefaceri, datorită încercărilor războiului, ale foametei și ale ocupației. Lumea liniștită a satului cam dispăruse. Influența Răsăritului își dovedea prezența nefastă. Omul nu mai era stăpân la el acasă, la școală dar și la primărie și în celelalte instituții ale satului
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
despre un raport mai liber cu logica noncontradicției? Altfel spus, se poate înainta doar până în zona celor posibile și probabile? Firește că nu, lucru sesizat de multă vreme. O situație aparte o vor recunoaște cei atenți la tot felul de prefaceri în substanța lucrurilor. Văd atunci cum acestea diferă radical în ele însele, faptul că există într-un fel și în altul, sunt și nu sunt. Când le are în vedere, Aristotel invocă numele celor care i-au dat mult de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Iași aflându-se o svântă beserică zidită cu piiatră de un răpăusat creștin de demult, anume Dancul și Sofroniie. Deci am socotit...ca să se numască de acum înainte mănăstire și o am închinat la Svânta Gora...” „Cum îi și firesc, prefacerea bisericii în mănăstire a adus și danii de tot felul. Vezi ce spune Constantin Duca voievod în hrisovul din 17 februarie 1702 (7210).” Iaca ce spune, părinte: „...am dat aceștii svinte mănăstiri...anume Danco, un hăleșteu ce iaste în hotarul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
spre noua zi, se duse și cotrobăi în teancul de sidiuri. Îl găsi pe cel cu Aznavour. Porni plaierul. Se trânti în pat, strângând pătura sub ea. Asculta tremurul cântecelor urmărindu-se doar cum se lasa copleșită de avalanșa de prefaceri. Până și muzica parcă încolțea din ea, cuvintele îmboboceau, iar vocea aceea nu mai era o voce de șansonetist, ci venea din interiorul ei, un fel de revărsare a cântecelor închise în fiecare strop de sânge, în fiecare zvâcnet al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
rolul nociv al personajelor ce fac istorie în viața colectivității înregimentate la o idee sau alta. Din păcate, politica de înregimentare se practică și astăzi. De aici, importanța amintirilor, a Jurnalelor generațiilor care pleacă. Mărturiile autorului devin piese la dosarul prefacerilor de după 1944 în România, bune sau rele, acceptate sau nu, rămâne să le judece fiecare cititor. Constantin Manoliu nici măcar nu are opinii critice, chiar atunci când primește lovituri mortale, cu deznodământ tragic, în viața sentimentală. Disciplinat, ca un ofițer cu rang
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]
-
a comuniștilor și este propus profesor în instituțiile militare unde predă istoria unei ofițerimi cu grade onorifice puse pe umeri după principiul supremației proletare. Cititorul va savura scene hilare din armata populară, răsturnări de imagine și lichelism cointeresat. Aflat în mijlocul prefacerilor, va scana de la fața locului imaginile unei armate populare în formare, calculând cu precizie, scenă după scenă, efectele dorite, care dau cititorului satisfacția victoriei asupra prostiei, asupra supra- evaluării fără acoperire. Autorul știe să pună în pagină, cu lux de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]
-
lui Alecsandri este bine stabilit. Observația a fost făcută de mult de marii critici și istorici literari: Ibrăileanu, Lovinescu, Călinescu. Între Alecsandri și Caragiale s-au găsit asemănări în ce privește observația tendențioasă a moravurilor timpului (ambii au trăit în epoci de prefaceri sociale). Referinduse la înrudirile dintre cei doi dramaturgi, Ștefan Cazimir notează că „tematic, filiația se poate sprijini pe două repere esențiale: asimilarea culturii apusene și moravurile politice”.<footnote Ibidem, p. 70. footnote> Ibrăileanu identifică în Coana Chirița din Chirița în
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]