37,043 matches
-
În aceste circumstanțe, „adaosul“ la prejudiciu (procentul de 20%) reprezintă o instituție sui-generis, ce poate fi cu dificultate încadrată în una dintre instituțiile tradiționale de acest tip. S-a mai precizat că legătura sumei reprezentate de procentul de 20% cu prejudiciul produs prin fapta de evaziune fiscală este dată exclusiv de modul de calcul al acesteia, însă acest aspect nu o poate asimila unui veritabil prejudiciu la care să se calculeze dobânzi, respectiv penalități de natură fiscală. Suma echivalentă procentului de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
este dată exclusiv de modul de calcul al acesteia, însă acest aspect nu o poate asimila unui veritabil prejudiciu la care să se calculeze dobânzi, respectiv penalități de natură fiscală. Suma echivalentă procentului de 20% din baza de calcul al prejudiciului nu reprezintă un prejudiciu și nicio sancțiune penală. Sancțiunile penale sunt limitativ prevăzute de lege, fiind reprezentate de pedepse (principale, complementare și accesorii), măsuri educative, respectiv măsuri de siguranță. Consecința reținerii aplicării art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
modul de calcul al acesteia, însă acest aspect nu o poate asimila unui veritabil prejudiciu la care să se calculeze dobânzi, respectiv penalități de natură fiscală. Suma echivalentă procentului de 20% din baza de calcul al prejudiciului nu reprezintă un prejudiciu și nicio sancțiune penală. Sancțiunile penale sunt limitativ prevăzute de lege, fiind reprezentate de pedepse (principale, complementare și accesorii), măsuri educative, respectiv măsuri de siguranță. Consecința reținerii aplicării art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 nu o reprezintă nici
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 nu o reprezintă nici înlocuirea răspunderii penale cu un alt tip de răspundere, ci o veritabilă înlăturare a răspunderii penale. Un argument în susținerea faptului că dobânzile și penalitățile se calculează exclusiv raportat la prejudiciul produs prin comiterea faptei este și interpretarea gramaticală a textului de lege, expresia „la care se adaugă dobânzile și penalitățile“ referindu-se la „prejudiciul produs prin comiterea faptei“, iar nu „la prejudiciul produs prin comiterea faptei majorat cu 20% din
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
răspunderii penale. Un argument în susținerea faptului că dobânzile și penalitățile se calculează exclusiv raportat la prejudiciul produs prin comiterea faptei este și interpretarea gramaticală a textului de lege, expresia „la care se adaugă dobânzile și penalitățile“ referindu-se la „prejudiciul produs prin comiterea faptei“, iar nu „la prejudiciul produs prin comiterea faptei majorat cu 20% din baza de calcul“. Așadar, suma respectivă reprezintă manifestarea unei conduite cu caracter mixt reparatoriu, dar și de executare a unei veritabile „sancțiuni“ antecondamnatorii, conduită
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
dobânzile și penalitățile se calculează exclusiv raportat la prejudiciul produs prin comiterea faptei este și interpretarea gramaticală a textului de lege, expresia „la care se adaugă dobânzile și penalitățile“ referindu-se la „prejudiciul produs prin comiterea faptei“, iar nu „la prejudiciul produs prin comiterea faptei majorat cu 20% din baza de calcul“. Așadar, suma respectivă reprezintă manifestarea unei conduite cu caracter mixt reparatoriu, dar și de executare a unei veritabile „sancțiuni“ antecondamnatorii, conduită ce produce efecte pe planul răspunderii penale, înlăturând
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
1 pct. 12 din Codul de procedură fiscală, creanța fiscală accesorie reprezintă „dreptul la perceperea dobânzilor, penalităților sau majorărilor aferente unor creanțe fiscale principale, precum și dreptul contribuabilului de a primi dobânzi, în condițiile legii“. Or, procentul de 20% din prejudiciu nu reprezintă o creanță fiscală principală, ci are o natură juridică sui-generis. ... b) Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca - Facultatea de Drept - Departamentul de drept public a opinat în sensul că „dobânzile și penalitățile la care face referire art. 10 alin. (1^1) din
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
ci are o natură juridică sui-generis. ... b) Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca - Facultatea de Drept - Departamentul de drept public a opinat în sensul că „dobânzile și penalitățile la care face referire art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 se aplică la prejudiciul produs prin comiterea faptei, fără a se lua în calcul majorarea cu 20% din baza de calcul“. În argumentarea acestei opinii s-a arătat că procentul de 20% are natura unei sancțiuni civile, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
Cu privire la modul de calcul al accesoriilor în materia evaziunii fiscale s-a arătat că prin Decizia nr. 17/2015, pronunțată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la natura juridică a prejudiciului cauzat printr-o faptă penală de evaziune fiscală și la modul de calcul al accesoriilor, în cazul unui astfel de prejudiciu, s-a stabilit că: În cazul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, contribuabilului, ca subiect pasiv al raportului juridic procedural
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la natura juridică a prejudiciului cauzat printr-o faptă penală de evaziune fiscală și la modul de calcul al accesoriilor, în cazul unui astfel de prejudiciu, s-a stabilit că: În cazul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, contribuabilului, ca subiect pasiv al raportului juridic procedural fiscal, i se reproșează fie o acțiune, fie o inacțiune în privința obligațiilor ce îi revin în legătură cu administrarea impozitelor
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
inclusiv în sensul de exigibilitate) anterior acestui moment. Interpretarea gramaticală a normei confirmă această soluție. Din formularea art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 rezultă că expresia „majorat cu 20%“ se află între două virgule care determină strict sintagma „prejudiciul produs prin comiterea faptei“, ceea ce înseamnă că sintagma „la care se adaugă dobânzile și penalitățile“ trebuie „atașată“ exclusiv de cea privind „prejudiciul produs prin comiterea faptei. Totodată, pentru noțiunile de dobânzi și penalități se folosește articolul hotărât (dobânzile și
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
nr. 241/2005 rezultă că expresia „majorat cu 20%“ se află între două virgule care determină strict sintagma „prejudiciul produs prin comiterea faptei“, ceea ce înseamnă că sintagma „la care se adaugă dobânzile și penalitățile“ trebuie „atașată“ exclusiv de cea privind „prejudiciul produs prin comiterea faptei. Totodată, pentru noțiunile de dobânzi și penalități se folosește articolul hotărât (dobânzile și penalitățile), ceea ce atestă că inclusiv legiuitorul a considerat că acestea sunt deja determinate, fiind acele dobânzi și penalități aferente prejudiciului. ... c) Universitatea
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
dobânzi și penalități aferente prejudiciului. ... c) Universitatea din Craiova, Facultatea de Drept - Catedra de drept public și științe administrative a apreciat că „dobânzile și penalitățile la care face referire art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 se aplică la prejudiciul produs prin comiterea faptei, la care se adaugă majorarea cu 20% din baza de calcul“. În argumentarea acestei opinii s-a arătat că prin art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005, introdus prin Legea nr. 55/2021, legiuitorul a reglementat
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
din Legea nr. 241/2005, introdus prin Legea nr. 55/2021, legiuitorul a reglementat o cauză specială de nepedepsire, a cărei incidență este condiționată de acoperirea prejudiciului, astfel cum a fost determinat potrivit sintagmei care reprezintă chestiunea de drept în discuție. Sintagma „prejudiciul produs“ este echivalentă cu noțiunea de „bază de calcul“ cu accesoriile fiscale aferente. Prin Decizia nr. 17/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție sa statuat că „instanța, soluționând acțiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârșirea acestor infracțiuni la
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
anume plata unei majorări de 20% din «baza de calcul», la care se adaugă dobânzile și penalitățile. (...) Curtea a statuat că, din interpretarea gramaticală a textelor criticate, rezultă că baza de calcul al majorării analizate o reprezintă valoarea concretă a prejudiciului, neavând natura unei amenzi penale“. Se poate reține că prejudiciul s-a „produs“ atunci când s-a consumat infracțiunea, acest moment fiind cel la care se determină „baza de calcul“ (obligația fiscală principală). Prin voința legiuitorului, prin aplicarea procentului de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
la care se adaugă dobânzile și penalitățile. (...) Curtea a statuat că, din interpretarea gramaticală a textelor criticate, rezultă că baza de calcul al majorării analizate o reprezintă valoarea concretă a prejudiciului, neavând natura unei amenzi penale“. Se poate reține că prejudiciul s-a „produs“ atunci când s-a consumat infracțiunea, acest moment fiind cel la care se determină „baza de calcul“ (obligația fiscală principală). Prin voința legiuitorului, prin aplicarea procentului de 20% se poate spune că există un prejudiciu concret, determinabil
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
reține că prejudiciul s-a „produs“ atunci când s-a consumat infracțiunea, acest moment fiind cel la care se determină „baza de calcul“ (obligația fiscală principală). Prin voința legiuitorului, prin aplicarea procentului de 20% se poate spune că există un prejudiciu concret, determinabil din chiar momentul producerii. În acest context s-a apreciat că baza de calcul este obligația fiscală principală, prejudiciul produs este reprezentat de obligația fiscală principală datorată și accesoriile fiscale, iar prejudiciul concret este determinat ca având două
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
de calcul“ (obligația fiscală principală). Prin voința legiuitorului, prin aplicarea procentului de 20% se poate spune că există un prejudiciu concret, determinabil din chiar momentul producerii. În acest context s-a apreciat că baza de calcul este obligația fiscală principală, prejudiciul produs este reprezentat de obligația fiscală principală datorată și accesoriile fiscale, iar prejudiciul concret este determinat ca având două componente, respectiv baza de calcul care se majorează cu un procent de 20%, la această sumă aplicându-se dobânzile și penalitățile
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
se poate spune că există un prejudiciu concret, determinabil din chiar momentul producerii. În acest context s-a apreciat că baza de calcul este obligația fiscală principală, prejudiciul produs este reprezentat de obligația fiscală principală datorată și accesoriile fiscale, iar prejudiciul concret este determinat ca având două componente, respectiv baza de calcul care se majorează cu un procent de 20%, la această sumă aplicându-se dobânzile și penalitățile. S-a mai arătat că sintagma „la care se adaugă dobânzile și penalitățile
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
de Administrare Fiscală prin raportare la debitul principal, nemajorat. ... 1.2. Prin Sentința penală nr. 120/P/2021 din 18 iunie 2021 a Tribunalului Bihor (nedefinitivă) s-a reținut incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005, întrucât inculpatul a achitat prejudiciul produs prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, accesoriile fiscale datorate, precum și procentul de 20% din prejudiciul principal. ... ... 2. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 2.1. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, a fost identificată
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
iunie 2021 a Tribunalului Bihor (nedefinitivă) s-a reținut incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005, întrucât inculpatul a achitat prejudiciul produs prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, accesoriile fiscale datorate, precum și procentul de 20% din prejudiciul principal. ... ... 2. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 2.1. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, a fost identificată Decizia nr. 17 din 5 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
Astfel, având în vedere natura relațiilor sociale încălcate, și anume cele care intervin în materia financiară fiscală, legiuitorul are o largă marjă de apreciere în a identifica soluțiile cele mai adecvate atât în combaterea fenomenului evazionist, cât și în recuperarea prejudiciilor suferite. Este opțiunea legiuitorului să aleagă mijloacele cele mai potrivite - de natură penală sau extrapenală - pentru a asigura alimentarea corectă și rapidă a bugetului de stat, în condițiile în care integritatea acestuia a fost afectată. (...). ... ... ... VII. Jurisprudența relevantă a Curții
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
dezlegării și nu a formulat un punct de vedere. ... IX. Punctul de vedere exprimat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția judiciară este în sensul că „dobânzile și penalitățile se aplică doar la prejudiciul produs prin comiterea faptei, și nu la prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul“. Făcându-se trimitere la dispozițiile art. 1 pct. 28 și 29 din Codul de procedură fiscală, s-a apreciat că majorarea
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
vedere. ... IX. Punctul de vedere exprimat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția judiciară este în sensul că „dobânzile și penalitățile se aplică doar la prejudiciul produs prin comiterea faptei, și nu la prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul“. Făcându-se trimitere la dispozițiile art. 1 pct. 28 și 29 din Codul de procedură fiscală, s-a apreciat că majorarea de 20% nu reprezintă o obligație fiscală principală
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
dacă: [...] h) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege; Articolul 19 Obiectul și exercitarea acțiunii civile (1) Acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale. (5) Repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile. ... – Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare Art. 2: „În înțelesul prezentei legi, termenii
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]