1,908 matches
-
și ale structuralismului care - după cum, cu multă subtilitate, remarca Antoine Compagnon - „asociau mimesis-ul cu doxa, cu un tip de cunoaștere inertă, pasivă și represivă, cu consensul și ideologia, când nu de-a dreptul cu fascismul”102. Spre desebire de semiotică, preocupată exclusiv de sintaxa textului, metoda hermeneutică preferată de Ricoeur încearcă „să reconstruiască întregul arc al operațiunilor prin care experiența practică antrenează în joc operele, autorii și cititorii deopotrivă”103. Ea nu se limitează, după cum am putut constata, să plaseze momentul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
faptul nu mai constituie un secret pentru nimeni - că, în modernism, granițele poeziei s-au restrâns vizibil, astfel încât aceasta a ajuns să se confunde - mai mult decât oricând în trecut - cu lirismul pur. Pe bună dreptate Alfonso Berardinelli - criticul italian preocupat, poate la fel de mult ca și Gh. Crăciun în spațiul nostru, de efectele ciocnirii „aisbergului” tranzitivității poetice cu „Titanicul” poeziei reflexive - susținea că „până și poeticile inclusive și aglutinante, ca acelea ale lui Whitman sau Rimbaud, antiintelectualiste și vitaliste au deschis
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
acele ipostaze profund „nepoetice” sau, oricum, prea puțin favorabile decantării unei imagini ideale: este vorba de momentul stoarcerii, al „sfărmării” și „sfâșierii” țesuturilor ei. Ca în mai toate „proemele”257 lui Ponge, contactul se realizează inițial prin privire, o privire preocupată să înregistreze detaliul exact, însă treptat sunt antrenate în jocul analogiilor și alte registre senzoriale. Astfel, după comparația (nu foarte măgulitoare!) cu banalul burete de baie și după descrierea minuțioasă a efectelor stoarcerii, portocala este (indirect) elogiată pentru savoarea inconfundabilă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu durată limitată”, reprezentând imagini care - asemenea frescelor funerare scoase la iveală de săpăturile arheologice fără precauții tehnice - dispar treptat chiar de sub ochii noștri. 3.7 Postmodernism à l’italiennetc "3.7 Postmodernism à l’italienne" Un alt scriitor italian preocupat, ca și Roberto Deidier, de metamorfozele obiectului plasat în timp, de transgresarea frontierelor dintre genuri și, mai cu seamă, de raporturile complexe și adeseori contradictorii dintre spațiu, interioritate și temporalitate este Pier Vittorio Tondelli. De la bun început, trebuie precizat că
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cărții lui Bachmann soarele a răsărit deja peste Boulogne 291. Aluzia la cartea scriitoarei austriece Ingeborg Bachmann, Al treizeci și unulea an, din care în alte bilete Tondelli chiar citează fragmente, trădează nu numai afinități evidente cu scriitura acestei autoare - preocupată și ea de ritmurile secrete ce acompaniază cele mai banale experiențe -, ci și o anumită înclinație către intertextualitate și valorificarea ironică a altor discursuri. Astfel se poate explica împrejurarea că Biletele... conțin numeroase trimiteri la texte dintre cele mai diverse
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
este mai convingător atunci când încearcă să explice această opoziție prin existența a două grupuri principale care ar fi constituit de la început nucleul dur al mișcării optzeciste: grupul textualist, respectiv cel lunedist, fiecare dintre ele cu sursele și ideologiile lui, primul preocupat, în linia tardomodernismului, de mistica actului scriiturii, iar cel de-al doilea de un „real redus la scară umană”. Chiar dacă lucrurile stau așa, nu este nevoie de foarte multă subtilitate ca să ne dăm seama că, de fapt, în majoritatea textelor
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
determină ca anumite activități să fie organizate pe piață, prin acțiuni, În timp ce altele să fie integrate ierarhic În organizații, adică instituționalizate este Întrebarea fundamentală la care atât sociologii cât și economiștii Încearcă să găsească răspuns. Economia neoclasică a fost puțin preocupată să găsească o soluție adecvată acestei probleme, limitându-se să evidențieze superioritatea tehnologică a integrării activităților economice În organizații/ierarhii. 2. Piețe și organizații R.H. Coase este creditat ca primul economist care a formulat un răspuns acestei probleme. Coase introduce
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și le satisfacă, își va asigura întreg arsenalul de ideologiixe "„ideologie" și practici menite să îi păstreze statu-quo-ul. „Spiritul de dominație, domnia forței bărbatului ș...ț au asigurat bărbatului partea leului (subl. M.M.) ș...ț. Îmbibat de spirit egoist și preocupat de a nu avea în fața sa un rival și un concurent înarmat cu aptitudini egale, bărbatul a îndepărtat-o pe femeie de oriunde i-ar fi putut face umbră, sau, dacă a lăsat-o să pătrundă, a retribuit-o inegal
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de gen în tranziția româneascătc "Bărbații statului, femeile pieței 1. Efectele conservatorismului de stânga asupra politicilor de gen în tranziția românească" „Spiritul de dominație, domnia forței ș...ț au asigurat bărbatului partea leului ș...ț. Îmbibat de spirit egoist și preocupat de a nu avea în fața sa un rival și un concurent înarmat cu aptitudini egale, bărbatul a îndepărtat-o pe femeie de oriunde i-ar fi putut face umbră sau, dacă a lăsat-o să pătrundă, a retribuit-o inegal
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și prin perseverență poate asigura integrarea tuturor elevilor În colectiv, asigurând succesul acestora. Individualizarea exercițiilor asigură șanse egale de acces În procesul de formare și autoformare. De asemenea, se optimizează relația Învățător-elev și se ameliorează și se nuanțează relațiile interpersonale. Preocupată oră de oră de a asigura activizarea tuturor elevilor am pus accent deosebit pe orientarea ludică și afectivizarea activităților de Învățare, pe eșalonarea materialului de Învățat dar obligatoriu Înlănțuit logic. Am folosit diferite aspecte ale activității independente printre care și
TRATAREA DIFERENȚIATĂ LA MATEMATICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cecilia-Elena ZMĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2146]
-
întoarse ea. Nu ne-am întâlnit niciodată. Mi-aș fi adus aminte. — Ba eu cred că nu... De pildă, ne-am mai întâlnit și în sala de mese, cu o zi înainte... Nu păreai să-ți fi amintit. — Poate eram preocupată. Mi se mai întâmplă... noi vedem tot felul de lucruri triste și atunci... — E ca aparatul de fotografiat. Nu reții decât dacă apeși pe buton... Oamenii sunt, mai degrabă, ca un aparat de fotografiat decât ca o cameră de luat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
oprește-te ! — Ne vede ? scrâșni el. Acu’ ți-o fi și rușine. Să ne vadă ! Să știe toți a cui ești... să știe... Se opri o clipă, trebăluind neîndemânatic, cu mâna stângă, în pantaloni. Apoi, mugind, o pătrunse. Înfigându-se preocupat să o facă adânc și dureros, vorbele lui se schimbară în icnete, un fel de a se îmboldi, pentru a căpăta puteri noi. Ea strângea pătura în mâini, hohotind, fără să-și dea seama că plânsul ei îl întărâta și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nemestecate, ca să nu simtă gustul amar al marginilor arse. Când și când fata îi ținea în dreptul gurii lingura în care el scuipa cu îndemânare sâmburii de măslină. Nu-i mai era foame, dar se rușina s-o refuze, căci ea, preocupată să-i ducă lingura la gură și să-l șteargă, parcă uita de durerea surdă din pântece. — O să fie bine, spuse el, fără să fie limpede cam ce înțelegea prin asta. Ea ridică privirea din farfuria unde mân carea se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
rezerve mentale a lui Dan Bogdan, Ioanide se așeză într-un fotoliu și, ca într-o întrevedere obișnuită, așteptă de la musafir, cu o anume interogație din ochi, motivarea vizitei matinale. Bogdan întîrzia s-o dea și, cu tot aerul lui preocupat, de altfel permanent, se părea că prezența lui este numai convențională (arhitectul era totuși convins că nu). După oarecare muțenie reciprocă, vizitatorul informă pe Ioanide că starea lui Ermil Conțescu era mult mai bună. Nu numai că nu murise, dar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
consultând puțin ceasul, profită de ocazie spre a face salutări dulci și bezele la fiecare, după natura raporturilor, și ieși repede pe ușă spre a se urca în trăsura ce-l aștepta încă afară. Numai Gonzalv ascultă totul posac, atent, preocupat parcă să prindă știri mai serioase. Un singur element nou reținuse Gonzalv: strânsa relațiune dintre arhitect și Conțescu, de care nu avusese nici o idee, pentru că socotise pe Ioanide cu totul în afara intereselor sale, și când îl căutase acasă făcuse asta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
unei icoane bătute în argint și rezemate deasupra unei mari case de bani. Rămași singuri, cu excepția lui Demirgian, care intra și ieșea din odăile lăuntrice, însoțind oamenii cu sacii, Saferian și Rapig începură a vorbi armenește și amândoi arătau foarte preocupați, iar cel dintâi chiar trist. Încetul cu încetul, semănară frazele armenești cu cuvinte românești, iar în cele din urmă, după examinarea sumară a fondului, convorbirea continuă în limba română, pe care doctorul Rapig, crescut în România, o vorbea curent, însă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu ton indiferent: - Dă-mi mie medalia asta, spune-mi cât ai dat pe ea. Este o copie după un original din colecția lui Mavros și mă interesează pentru stilul templului. Saferian făcu un gest de cesiune totală, și Ioanide, preocupat, strecură medalia în buzunar și plecă, motivând a fi târziu. Părea foarte ciudat ca o medalie de aur să întristeze un om, de aceea Manigomian clătină din cap intrigat spre ușa pe care ieșise arhitectul. Pe stradă, în drum spre
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ci o jignire personală, o insultă premeditată din partea lui Ioanide, lucru ce ar fi putut într-adevăr să fie interpretat astfel, pe bună dreptate, dacă arhitectul, cu totul abstras, s-ar fi gândit o clipă la așa ceva. De fapt, pentru preocupatul Ioanide, Pomponescu era inexistent, gândul mergea la el mai puțin decât la oricare altul. Situația politică a lui Pomponescu era din cele mai oscilante. Se dădea ca sigură intrarea lui în minister într-un timp dat, în vreme ce zvonuri circulau că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mânca fără a privi ce mănâncă, laconic și chiar ursuz și mut, până ce ieșea din extazul lui și redevenea sociabil. Indolenta așteptă puțin în sufragerie, mai strigă o dată: "Nu vii la masă?", apoi începu să mănânce singură. Arhitectul, cu totul preocupat, nu dădu nici o atenție faptului și nu remarcă deocamdată schimbările de mecanism din existența sa casnică. Dar pe la orele cinci, ridicând instinctiv mâna spre a căuta un pahar cu apă, se trezi puțin din absența lui și constată că în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
după o scurtă codeală, Tudorel prezentă pe străin drept logodnicul Pichii. - Domnul Gavrilcea? se informă Erminia, care auzise de el. - Da! consimți acela nu prea cu voie bună. Erminia, suflet ingenuu, se simți intimidată de Gavrilcea, care i se părea, preocupat cum era, un bărbat de o excepțională forță sufletească, motiv pentru ea de a pierde orice control al voinței. De aceea, când Gavrilcea își permise a se retrage cu Pica și Tudorel în odaia de la mansardă, nu fu în stare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
text de melodramă de cartier. Actorii jucau cu patos, savurați de copiii din sală. Veni și momentul în care soțul arată din fundul sălii pe Jack îmbrățișat cu nevastă-sa. Apoi urmă actul final. Cagularzii erau strânși în vestibul și preocupați a termina piesa, fiindcă afară începuse să ningă. Se interesau între ei dacă are vreunul vehicule la dispoziție. Plutonul bandiților negri, cu Jack la mijloc, străbătu sala, se urcă pe scenă, și procesul începu, figuranții fiind așezați după tipic, cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acesta însă îl aruncă fără a-l citi, dar nu dintr-un sentiment de dispreț, ci fiindcă, distrat, nu observă despre ce tratează, crezând că e o broșură adventistă. Nici în alte părți broșura n-avu mult succes. Publicul obișnuit, preocupat numai de evenimentele externe, nu pricepu la ce face aluzie culegerea de articole. Arhitecții în general, chiar și cei adverși lui Ioanide, găsiră că nu e o metodă elegantă aceea de a se discuta în afara corpului profesional probleme de specialitate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
brusc spre Ioanide. . - Sunt al dumitale numaidecît! După aceea concedie peceilalți cu o bonomie fără replică: Așadar, ne revedem mîine! . După ieșirea lui Gonzalv și a celorlalți, fața lui Gaittany se metamorfoză brusc, scoțând la iveală o stare de spirit preocupată și un total dispreț pentru Gonzalv. . - Un tîmpit! califică Gaittany pe Gonzalv față de Ioanide,mă agasează de un ceas. . - Îți închipui pentru ce viu! . - Pentru Tudorel, probabil. Te-nțeleg! Sunt cu totul alături de dumneata! Ce nenorocire! Regret din suflet. Și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de neînsemnată, aștepta cu nerăbdare îndeplinirea ei și pretindea ca mandatarul să dea un raport imediat. Este tocmai ceea ce nu făcea Elvira. Așadar, cei doi soți se așezară la masă, madam Ioanide calmă, respirând încă aerul rece al străzii, Ioanide preocupat numai de tușul lui, din a cărui lipsă nu putuse lucra în cursul dimineții. Madam Ioanide începu să mănânce, Ioanide la fel, cu stări de spirit deosebite, cel din urmă curios să vadă când i se va raporta despre tuș
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și evitarea. Astfel, în concordanță cu cele două dimensiuni, aceștia prezintă: * securizantul (posedă un nivel scăzut al anxietății și al evitării) se simte confortabil în relații, caută apropierea celorlalți și nu este preocupat de gândul că ar putea fi părăsit; * preocupatul (prezintă un nivel al anxietății crescut, pe când cel al evitării este scăzut) dorește apropierea de ceilalți, dar se teme că va fi respins; * cel ce îndepărtează (posedă un nivel al evitării crescut, iar al anxietății scăzut) nu se teme de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]