7,433 matches
-
În circumscrierea conceptului de mit, Într-un studiu scris În urma cu douăzeci de ani (Coman, 1985), am identifică zece criterii: a) cadrul sociocultural de tip „arhaic”: societățile non-moderne sau așa-numitele societăți „primitive”, „antice”, „folclorice” etc.; b) modul de transmitere: preponderent oral; c) structurarea elementelor mitului Într-o formă narativă; d) conținutul fabulos: locul, timpul, personajele și obiectele au calități evident diferite de cele ale lumii contingente; e) pluralitatea funcțiilor Îndeplinite În colectivitatea care Îl generează; f) caracterul complex și stratificat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lipsă de formă, inițiații care termină perioada de izolare sunt tratați ca și cum ar fi Încărcați cu putere, căldură, pericol - și e nevoie de timp pentru ca ei să se răcorească. Deși multă vreme s-a crezut că inițierile sunt ansambluri ritualice preponderent masculine, cercetările recente arată că riturile de inițiere feminine sunt și ele foarte răspânite și extrem de complexe. Într-o lucrare de sinteză, B. Lincoln (1981, pp. 94-101) consideră că riturile de inițiere feminină implică următoarele elemente constante: a) mutilarea corporală
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
iar în 1935 cea de-a doua, Rasai, luna, de cu seară. În 1936, e arestat și declarat „dușman al poporului”, fiind deportat în ținutul Kolâma (1937-1941), apoi reescortat în regiunea Măgădan. A revenit acasă în 1953. Scrie, apoi, cu preponderenta în stil popular, tratând teme conjuncturale, în stil realist-socialist. SCRIERI: Zile mandre, bucuroase, Chișinău, 1934; Rasai, luna, de cu seară, Chișinău, 1935. Repere bibliografice: F. Ponomari, Dăruire, „Nistru”, 1968, 6; N. Movileanu, A. Moraru, De sub pietrele uitării, „Nistru”, 1988, 12
DOIBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286810_a_288139]
-
respirație mai scurtă, povestirile din Vietăți și femei surprind prin răceala cu care autoarea își efectuează introspecțiile. Personajele sunt disecate (la figurat, dar uneori și la propriu) cu mult calm narativ ori sunt lăsate să suporte brutalitățile și sadismele altora, preponderent masculine. Vietățile și femeile devin astfel victime predilecte, pe un fundal al mizeriei materiale și morale, desenat aproape naturalist. Prozatoarea are un auz fin, vorbele „eroilor” relevându-le pregnant condiția socială și intelectuală, esența tipologică. Poveștile Monei (1999) e o
DRAGAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
IV-lea, iar trupele romane, la 322-323, îl cinsteau pe Deus Sanctus Sol, zeu mitraic. Actele funerare din Scythia erau prezente și ele, expresie a forței păgânismului, teme, idei, credințe, cutume. În primul sfert al secolului al IV-lea, lumea preponderent păgână domină în Scythia, în vremea lui Licinius, a cărui conducere n-a marcat sfârșitul păgânismului în Dobrogea. Actul de martiraj al Sf. Aemilianus de la Durostorum arată că, la mijlocul secolului al IV-lea, templele păgâne erau deschise și se desfășurau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a doua jumătate a secolului al IV-lea, erau trei biserici, dar cea dintâi biserică creștină din provincia Scythia s-a ridicat la Beroe (Piatra Frecăței-jud. Tulcea). Alte biserici creștine s-au construit la Histria, Argamum, Dinogetia, Callatis. Creștinismul era preponderent citadin, dar, în secolul al IV-lea, el începe să pătrundă și în lumea păgână rurală. Începutul convertirii satelor dobrogene se oglindește și în construcția unei biserici în localitatea Telița-Amza, jud. Tulcea și biserica martirică de la Niculițel, jud. Tulcea. Păgânismul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dar multe elemente ale vechii spiritualități erau încă active, însă stabilirea proporției dintre creștinism și atavismele păgâne este imposibilă, credințele păgâne s-au refugiat în mentalități, practici, cutume ale creștinismului românesc. Fenomenul religios în nordul Dunării, în aceste secole, este preponderent creștin, asistăm practic la supremația spiritualității creștine, iar populația romanică se integra în Biserică. Perioada 400-600 reprezintă momentul decisiv al creștinării celei mai mari părți a masei romanice nord-danubiene, concomitent cu generalizarea romanizării .50 O problemă controversată: ce religie a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1940, Berlin, apud I. I. Russu). După câteva secole de viață latentă (acel "hiatus istoric" românesc din secolele VII-XI), elementele etnice de limbă romanică-românească (vechii "daco-romani") s-au ridicat din treapta inferioară a formelor economice și social-politice la un rol preponderent, datorită în primul rând vitalității lor etnice. Slavii aceștia au fost, se vede, mai slabi, mai puțin numeroși în cele două extremități ale teritoriului pe care l-au ocupat, cea sudică (Grecia) și cea nordică (Dacia). Începând din secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1437. Totuși, comparativ cu localnicii (autohtonii), alogenii dintre Carpați și Nistru erau puțini. Cu excepția stepei Bugeacului, unde sălășluiau crescătorii de animale mongoli, amestecați cu rămășițe ale cumanilor, și a unor centre urbane cu populația eterogenă etnică, teritoriul Moldovei era locuit preponderent de români. Concentrările demografice la est de Carpați (Moldova) se aflau la curbura Carpaților, în zona Vrancei, în regiunea Neamțului, valea Moldovei, cu o sută de sate, în secolul al XIV-lea, apoi valea Sucevei, zona Rădăuților-partea de vest și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu același profil: „Cronica vieții culturale”, „Cronica în actualitate”, „Cronica artelor”, „Cronica literelor”, „Cronica științelor”, „Cronica pe glob”. În general, această structură a rămas neschimbată de-a lungul a trei decenii de apariție. Seria nouă de după 1997 capătă un caracter preponderent cultural, propune câteva rubrici noi: „Salonul literar”, „Poesis”, „Cuvântul care unește”, „Scriitori francofoni în spațiul cultural român” ș.a., dedicând pagini speciale traducerilor, dar și artelor plastice, teatrului, muzicii, filmului, precum și unor domenii ca filosofia, istoria, religia etc. Încă de la începuturi
CRONICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]
-
1932 își schimbă comitetul de redacție, care are acum următoarea componență: T.D. Iacobescu, P. Antohi, Par. Rothstein. La reapariție, în 1939, este scoasă de un comitet de redacție compus din Al. Vasilescu, P. Antohi, G. Andronache, C. Crețu. Deși publică preponderent informații școlare, pedagogice și culturale, revista rezervă spațiu și literaturii, beneficiind de colaborări din Basarabia și din restul țării. În primul număr e inserat apelul adresat de Ion Mușlea intelectualilor de la sate cu prilejul înființării Arhivei de Folclor a Academiei Române
CULTURA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286573_a_287902]
-
CUVÂNTUL, publicație apărută la București, bilunar, de la 1 decembrie 1921 până la 15 ianuarie 1922, apoi, lunar, din iulie 1922 până în iulie 1923, ca organ al Ministerului Cultelor și Artelor. Revista de orientare preponderent teologica, C. își propune o atitudine culturală integrată în sfera religioasă și servind ca instrument de mediere atât între diversele zone confesionale, cât și între aspectul religios al culturii și celelalte segmente ale ei (literatura, filosofie etc.) (Pro domo, 2-4
CUVANTUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286627_a_287956]
-
Teatrului Național din Iași are loc premiera piesei sale Armașul lui Ștefan cel Mare. Conștient, probabil, de resursele nu foarte bogate și de nesincronizarea cu lirica nouă, C. se orientează de la început către sonet. În tiparul acestuia sunt turnate peisaje, preponderent rurale (ciclul Pasteluri), dar și trăiri personale (Varia, Frunze de toamnă, Lui Eros), portrete ale unor personalități ori tipuri istorice (Chipuri, Letopiseț). Continuând aici pe Mateiu I. Caragiale, Mihai Codreanu și Al. O. Teodoreanu, autorul încearcă să exploateze expresivitatea unui
CUZA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
de vedere, în România actuală, chiar dacă în alte zone se recomandă o „artă a echivocului”, în ideea de a nu rata exploatarea oricărei oportunități. Capitolul „Benchmarkingul - analiza comparativă” tratează un subiect căruia i-au fost dedicate o mulțime de tratări preponderent tehnice și frecvent tehnicizate exagerat. Am considerat că o abordare orientată spre strategie și demitizată va fi de folos celor care ar fi tentați să o utilizeze, în special la nivelul organizațiilor de mici dimensiuni. Capitolul „Auditarea responsabilității sociale a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în care se face segmentarea are consecințe practice directe legate de poziționarea concurențială și implicit de îmbunătățirea performanței. Capitolul „Analiza resurselor interne” prezintă o abordare analitică, integrativă și focalizată asupra mediului intern al organizației. Această abordare are un caracter calitativ preponderent în opoziție cu abordările de tip diagnoză contabilă, caracterizate de miopie strategică. Toate capitolele prezintă exemplificări din realitatea economiei actuale, cu referire la fenomene sau nume cunoscute la nivel mondial. Acestea sunt însoțite de aplicații asociate mediului românesc. Excepțiile sunt
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
poate concluziona că există încă, în ciuda unor eforturi de a diferenția conceptele, o demarcare vagă și posibilitatea unor suprapuneri, ceea ce ar justifica poziția unor autori care exclud unul sau altul dintre termeni. De aceea, în cele ce urmează, termenul folosit preponderent va fi „resurse”. 7.3. Cadrul de analiză VRIOtc "7.3. Cadrul de analiză VRIO" În anii ’90, abordarea bazată pe resurse este revigorată de o pleiadă de teoreticieni, între care Dierickx și Cool (1989), Conner (1991), Peteraf (1993), care
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
organizaționale. Barney (1991), unul dintre reprezentanții acestui grup, marchează o înclinare mai evidentă spre construirea unor instrumente de analiză focalizate asupra efectelor resurselor. De fapt, valoarea instrumentală în analizarea mediului intern, după cum se va vedea în continuare, implică o latură preponderent calitativă și, de aceea, eticheta „tehnică de analiză” este de natură să inducă nejustificat unele așteptări cantitative. În locul acesteia se utilizează, începând cu 1991, eticheta „cadrul VRIO” (VRIO framework). VRIO reprezintă un acronim pentru valoare, raritate, inimitabilitate și organizație. Analiza
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în care se generează avantajele de cost. La modul general se pot imita procesele care nu implică o poziție exclusivă, la propriu și la figurat, ca și cele care au drept sursă a costurilor reduse un complex de factori tehnici, preponderenți față de cei de tip uman. Mai concret, economiile de scară se pot imita, însă nu se pot înlocui avantajele asociate acestui proces în cazul unei structuri oligopolistice cu firmă dominantă. Presupunând că se „copiază” firma dominantă, apare un exces de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
salariaților Atlassib a crescut și în anii în care, din motivele politice discutate, au existat diminuări sau stagnări în creșterea numărului de călători. Prezența în mediul social sibian se face simțită pe multiple planuri, chiar dacă există, de regulă, o reflectare preponderentă a implicațiilor firmelor Atlassib în lumea sportivă. Atlassib este vizibil prin echipa de baschet de primă ligă, dar este și sponsorul unei echipe de karate numită Kudokai Atlassib. Echipa de baschet numita CSU Atlassib reprezintă și parteneriatul activ cu universitatea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
tehnică a documentelor de formalizare a managementului - ele se „aliniază” reperelor date de certificarea de calitate și de legislația actuală -, studierea muncii managerului, pentru o perioadă scurtă, permite identificarea unor roluri bine conturate, între care cele interpersonale și decizionale sunt preponderente. Dată fiind configurația culturală și etnică a zonei și a firmei, managerul-patron joacă un rol de lider, identificându-se cu firma și imprimând stilul său și în comportamentul firmei. Rolul de legătură dintre diferiții stakeholderi apare ca fiind de la sine
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
basarabean interbelic. În Doina dorurilor noastre (1990), realizează un „itinerar-memorial liric” prin viața și activitatea poetului Alexei Mateevici, propunând o contribuție documentară importantă. Personalități marcante ale culturii basarabene a timpului sunt prezentate în Basarabia necunoscută (I-IV, 1993-2002). C. apelează preponderent la portret și la schița bibliografică, punând în valoare manuscrise și cărți ale scriitorilor, compozitorilor, fețelor bisericești, la care se referă (Leon Donici-Dobronravov, Pan Halippa, Alexandru Cristea, Mihail Berezovschi, Gavriil Bănulescu-Bodoni ș.a.). Între 1992 și 1994 a fost director al
COLESNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286329_a_287658]
-
temperează din motive de tactică. Cu timpul însă interesul lui Hasdeu pentru lupta politică se atenuează. Articolele politice apar mai rar, din 1872, editorialul va fi înlocuit cu studii științifice sau cu versuri, iar din 1875 revista capătă un caracter preponderent științific și literar. Această transformare este, de altfel, comentată chiar de Hasdeu într-un articol-program din primul număr al anului 1876, în care arată că periodicul va urmări probleme de strictă specialitate, din domeniile istoriei, lingvisticii și „psicologiei poporane”, cu
COLUMNA LUI TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
comportamentale cerute de regulamentul școlar. Din această cauză, părinții se văd siliți să-l transfere de câteva ori la școli și în orașe diferite. Cursurile primare le face la Institutul Schenck și la Institutele Unite din Iași, unde se preda preponderent în limba germană. Învață la Bacău, în 1887 revine la Iași, la Liceul Național, continuă, ca elev particular, la Gimnaziul „Alexandru cel Bun” din același oraș, încheindu-și studiile secundare în 1894, la Liceul Modern din București. În ultima clasă
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
nonconformist, moravuri și năravuri ale boierimii, printre personajele vehiculate numărându-se autorul însuși. O altă comedie condamnând imoralitatea protipendadei este Amoriul și toate harurile. Notorietatea în epocă și atenția posterității critice i le-a adus însă lui C. lirica sa, preponderent erotică, dar care cuprindea și cântece de lume sau compuneri meditative, circulând în copii manuscrise sau în repertoriile lăutărești. Prima ediție, Poezii. Alcătuiri și tălmăciri, apare postum, la Iași, în 1856. Între 1800 și 1830, interval în care produce un
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
în necunoscut își găsesc reversul într-o profundă stare de însingurare, iar aceste două pulsiuni opuse sunt conciliate în intensitatea emoțională a versurilor. Fire romantică, C. relevă în Cântece de amăgit întunericul melancolii, nostalgii și elegii monocorde, într-un regim preponderent nocturn, unde se desfășoară, în singurătate, dialogul cu alteritatea. SCRIERI: Naștere vinovată, București, 1983; Intrarea în scenă, București, 1984; Plimbarea prin flăcări, București, 1988; Preludiu pentru trompetă și patru pereți, Piatra Neamț, 1992; Documentele haosului, Piatra Neamț, 1993; Spre fericitul nicăieri, Piatra Neamț
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]