24,239 matches
-
ei, sau aude un foșnet ce i-ar semnala pericolul), omul se comportă față de vulpe pe baza a ceea ce știe (cunoaște) și Înțelege că poate și trebuie să facă. Vulpea poate deveni obiect al vânătorii doar În raport cu o serie de prescrieri (norme) legate de perioada vânatului, locul vânatului, dreptul de a vâna și de a avea o armă etc. „Realitatea” În care trăim este sociocultural elaborată. Când vorbim despre „om”, avem În vedere o viziune culturală, și nu doar o recunoaștere
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
prescrise În mod precis celui instruit. În Învățarea programată, modul de lucru al celui care Învață este determinat, În principiu, de un algoritm de predare, dinainte elaborat. Printr-un algoritm de instruire elaborat pentru Învățământul programat se Înțelege o asemenea prescriere a desfășurării procesului pedagogic Încât obiectivul și conținutul Învățământului să fie precis determinate, activitățile celui ce Învață și ale celui ce predă să fie structurate pe fiecare componentă și operație În parte și, totodată, să fie menționate cu precizie activitățile
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
mentale organice pot fi reprezentate de intoxicațiile cu monoxid de carbon rezultat din ventilarea inadecvată a sobelor, intoxicațiile cu plumb și chimicalele organice folosite în industrie și în agricultură. 2. Agresiuni iartrogenice comune includ: a. toxicitatea antipolimerică adesea provenită din prescrierea mai mutlor droguri cu proprietăți anticolinergice cum ar fi asocierea unui neuroleptic incisiv cu un agent antiparkinsonian cu proprietăti anticolinergice și un antidepresiv triciclic. b. Medicația antidepresivă care conduce adesea la sindroame afective organice cu depresie. c. Deprimantele SNC cum
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
exemplu - a cunoaște când un tratament, va fi benefic pentru un pacient, iar un alt tratament ar fi un insucces (Hill et al, 1992). 2.1. Etape în stabilirea schemei terapeutice a bolnavului psihic: 1. Studiul cazului: Stabilirea diagnosticul și prescrierea terapiei implică studiul prealabil atent al cazului. Aceasta presupune: 2. Istoricul cazului. Un istoric detaliat personal și familial este necesar pentru a ajuta la formularea diagnosticului și posibilele efecte secundare ale terapeiei. Psihiatrul clinician ar trebui să observe și să
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
nou puseu evolutiv și necesită deci o creștere a dozelor neurolepticului; - pot fi expresia psihică a unui sindrom extrapiramidal de tip hiperkinetic și necesită reluarea neurolepticului sedativ; - pot fi efectul unui tratament neuroleptic dezinhibitor și trebuiesc respectate; - pot fi secundare prescrierii nejustificate prin semne extrapiramidale ale unui antiparkinsonian de sinteză ce trebuie deci suprimat. 3. Stările depresive: - pot fi simptomatologia unui sindrom extrapiramidal akinetohipertonic necesitând un tratament antiparkinsonian; - pot fi aparent izolate, 6 luni de la debutul neuroleptizării necesitând în asociere cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
simptomatologia unui sindrom extrapiramidal akinetohipertonic necesitând un tratament antiparkinsonian; - pot fi aparent izolate, 6 luni de la debutul neuroleptizării necesitând în asociere cu neurolepticele un tratament antidepresiv. 4. Confuziile mentale sunt mai frecvente la persoanele în vârstă și sunt favorizate de prescrierea simultană de antiparkinsoniene sau prin tulburări hidroelectrolitice eventual asociate. 1.2. Incidente neurologice. Sunt mai ales secundare neurolepticelor incisive. 1. Incidente neurologice precoce se estompează spontan cu timpul. Administrarea antiparkinsonienelor de sinteză nu este justificată decât în 70% din cazuri
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
generală, am întâlnit tatamentul concurent cu antiparkinsoniene într-o proporție semnificativă de circa 2/3 din cazurile tratate. O asemenea “apetență” pentru medicația corectoare ar putea pe bună dreptate ridica o serie de semne de întrebare referitoare la corecta lor prescriere. Adevărul este că din analiza loturilor studiate s-au schițat următoarele trei direcții strategice: 1. în cursul episoadelor productive acute, necesitatea prescrierii de doze de antipsihotice mari a antrenat frecvent apariția unui sindrom extrapiramidal ceea ce a impus prescrierea de corectoare
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
medicația corectoare ar putea pe bună dreptate ridica o serie de semne de întrebare referitoare la corecta lor prescriere. Adevărul este că din analiza loturilor studiate s-au schițat următoarele trei direcții strategice: 1. în cursul episoadelor productive acute, necesitatea prescrierii de doze de antipsihotice mari a antrenat frecvent apariția unui sindrom extrapiramidal ceea ce a impus prescrierea de corectoare; tratarea și controlul SEP fiind dealtfel și practica standard. 2. O altă situație este aceea în care antiparkinsonienele au fost utilizate ca
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
corecta lor prescriere. Adevărul este că din analiza loturilor studiate s-au schițat următoarele trei direcții strategice: 1. în cursul episoadelor productive acute, necesitatea prescrierii de doze de antipsihotice mari a antrenat frecvent apariția unui sindrom extrapiramidal ceea ce a impus prescrierea de corectoare; tratarea și controlul SEP fiind dealtfel și practica standard. 2. O altă situație este aceea în care antiparkinsonienele au fost utilizate ca profilaxie inițială, în ideea prevenirii SEP. O asemenea abordare este expusă unor controverse apreciabile, ce nu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de SEP anterior instituirii terapiei” a vizat doar un fragmen minor din pacienții avuți în studiu: 6.3%. Rămâne însă un procent majoritar de astfel de pacienți regrupați la rubrica “altele” și care însumează peste 50% dintre ei la care prescrierea medicației corectoare pare să țină mai mult de rațiuni de securitate a medicului, a complianței pacientului la tratament (fără doar și poate extrem de importantă într-o relație terapeutică și așa dificilă) sau reflexe ale unei conduite intrate practic în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
într-o primă intenție este licită, în caz contrar, abținerea pare cea mai recomandabilă și corectă cale. Revederea judicioasă a asociațiilor de NL, atât de tentantă pentru orice psihiatru clinician, pare o cale utilă, în egală măsură, de limitare a prescrierii medicației antiparkinsoniene. III. Cea de a treia linie, a unei profilaxii extinse conturează, prin analiza datelor, o serie de curente de opinii, interesante credem noi, și nu lipside de legătură cu opiniile anterior exprimate. 1. Prima este aceea a asocierii
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
credem noi, și nu lipside de legătură cu opiniile anterior exprimate. 1. Prima este aceea a asocierii “de rutină” pe termen lung (depășind 3 - 4 luni de zile) a substanțelor antiparkinsoniene la tratamentul AP 2. A doua este reprezentată de prescrierea limitată de antiparkinsoniene doar pentru perioade scurte de timp (7 -10 zile de regulă) de corectoare după administrarea de AP depôt 3. A treia și cea mai puțin utilizată constă în administrarea de corectoare, doar în situația în care survin
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
satisfacție și funcționare al pacientului. Luați în considerație psihoterapia dacă un pacient prezintă simptome persistente sau recăderi frecvente. Nu se utilizează mai mult de un AP în alte situații dec=t în situația trecerii de la un AP la altul. Deasemeni prescrierea AP convenționale și a celor atipice nu trebuie realizată concomitent, excepție făc=nd perioadele scurte de schimbare de la o clasă la alta. AP orale: Alegerea unui AP ar trebui să reflecte acordul medicului curant cu pacientul său. Familia sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
corect administrate în termeni de doze, durată a terapiei și aderența la tratament. Alte cauze al lipsei de răspuns trebuiesc deasemeni luate în considerație: evaluarea clinică, existența unei co-morbidități legată de utilizarea nocivă a unei substanțe, complianță scăzută la tratament, prescrierea de alte medicații concomitente pentru diferite alte boli, etc. Dacă simptomele schizofreniei nu răspund la AP convenționale medicul curant, împreună cu pacientul vor lua în calcul posibilitatea utilizării unui AP atipic în anticiparea unui diagnostic de schizofrenie rezistentă la tratament și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
așteaptă de la antidepresiv o stimulare a pacientului. Din punctul nostru de vedere, această asociere prea puțin logică nu ar trebui utilizată decât după ce s-a căutat răspuns la o serie de întrebări: - Sindromul deficitar este datorat bolii? în aceste condiții prescrierea unui neuroleptic dezinhibitor în doze mici ar putea fi probabil mult mai indicată. - Sindromul deficitar se datorează neurolepticului utilizat? în acest caz o diminuare a posologiei ar fi probabil eficientă (a nu se uita că bolnavul se schimbă și că
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
se schimbă și că 192 pasajul de la un neuroleptic antipsihotic sau de la o doză antipsihotică a unui dezinhibitor la un tratament mai dezinhibitor trebuiește avut în vedere întotdeauna). 2. Existența unei stări depresive. S-a dovedit că în acest caz prescrierea de antidepresive este utilă cel puțin pe durata episodului depresiv. Cu toate acestea, pot fi luate în calcul în anumite cazuri, și alte soluții și în mod sigur există greșeli care nu trebuiesc comise. O serie de chestiuni ar trebui
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
echivalente se poate dovedi suficientă pentru rezolvarea situației. - Starea depresivă este una autentică? S-a dovedid că o diminuare a capacității afective la care se adaugă și o durere morală sunt adesea părți integrante ale sindromului deficitar. în aceste condiții prescrierea unui antidepresiv pare să nu reprezinte conduita cea mai adecvată. 2.2 Impotriva acestei asociații. 1. Au fost descrise interacțiuni metabolice între imipraminice și neurolepticele sedative ultimile crescînd nivelul plasmatic al primelor. Aceasta ar putea conduce la o supradozare. Există
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
condiții se așteaptă de la antidepresiv o stimulare a pacientului. Din punctul nostru de vedere, această asociere ilogică nu ar trebui utilizată decît după ce s-a căutat răspuns la o serie de întrebări: -sindromul deficitar este datorat bolii? în aceste condiții prescrierea unui neuroleptic dezinhibitor în doze mici ar putea fi probabil mult mai indicată. - Sindromul deficitar se datorează neurolepticului utilizat? în acest caz o diminuare a posologiei ar fi probabil eficientă (a nu se uita că bolnavul se schimbă și că
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
se schimbă și că pasajul de la un neuroleptic antipsihotic sau de la o doză antipsihotică a unui dezinhibitor la un tratament mai dezinhibitor trebuiește avut în vedere întotdeauna). 7.2. Existența unei stări depresive. S-a dovedit că în acest caz prescrierea de antidepresive este utilă cel puțin pe durata episodului depresiv. Cu toate acestea, pot fi luate în calcul în anumite cazuri, și alte soluții și în mod sigur există greșeli care nu trebuiesc comise. O serie de chestiuni ar trebui
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
echivalente se poate dovedi suficientă pentru rezolvarea situației. - Starea depresivă este una autentică? S-a dovedid că o diminuare a capacității afective la care se adaugă și o durere morală sînt adesea părți integrante ale sindromului deficitar. în aceste condiții prescrierea unui antidepresiv pare să nu reprezinte conduita cea mai adecvată. 3. Asocierea a doua antipsihotice.Există puține rațiuni logice în favoarea asocierii a două sau mai multe neuroleptice, situație apparent ilogică și condamnată de o serie de autori în special din
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
efect secundar al antipsihoticelor care blochează receptorii postsinaptici dopaminergici (DA1). De remarcat că adesea bolnavul se schimbă cu toate acestea: în acest caz dacă după un episod productiv s-ar instala într-o perioadă oarecare de timp o simptomatologie deficitară prescrierea unui dezinhibitor ar fi justificată. în aceste condiții administrarea neurolepticului antipsihotic este cea care ar trebui suprimată. 4. Mai greu de comentat sunt asociațiile ce reunesc 3, 4 sau chiar 5 neuroleptice. Argumentele de ordin biochimic sunt mai greu de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
efect de corectare a efectelor induse de către unul dintre produse”. Relativ recent, asocierile acestea de molecule diferite a găsit un anumit ecou în literatura americană: Kane, 1989 evoca la un moment dat politerapia în cazurile schizofreniilor rezistente la monoterapie, cu prescrierea de două sau trei molecule din clase chimice diferite, cumva după modelul tratamentului din depresiile rezistente. Indiferent care ar fi rațiunile ce par să conducă la asocierile de neuroleptice, principalele argumente ce stau împotriva lor trebiuesc amintite cu prioritate: 1
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acțiune al neurolepticelor nu este pe deplin cunoscut indiferent că vorbim de unul anatomobiologic, farmacologic, farmacocinetic sau pur și simplu clinic. Așa se face că adăugarea unui NL nou, ar putea masca efectul întârziat al moleculei inițiale, mai ales atunci când prescrierea se face pentru cazurile rezistente (Davis, 1980) 2. Neurolepticele slabe au fost incriminate de a realiza inducții enzimatice și în consecință de a genera alterări farmacocinetice dificil de controlat, lucrul devenind hazardant în cazul asociațiilor (Soudijn, 1989) 3. Asociațiile de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
nu este diminuat ci doar imposibil de anticipat și discriminat de o manieră rezonabilă (Dupire et al., 1993) 6. Problemele de specificitate a receptorilor, afinitatea situsilor, modificările receptorilor sunt încă prea ipotetice pentru a conferi un grad de siguranță rezonabil prescrierilor de mai multe antipsihotice concomitent (Chabannes & Lambert, 1989) 7. Evidențierea de afinități diferite ale neurolepticelor pentru regiuni diferite din creier, permit supoziția că anumite asocieri pot favoriza de o manieră preferențială activarea unui sau altuia din multiplele circuite neuronale, lucru
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ajustarea posologiei. 5.1. Sindromul extrapiramidal (vezi și paragraful referitor la efectele secundare ale NL). Sindromul extrapiramidal nu este un efect secundar constant al neurolepticelor. Prescripția de antiparkinsoniene nu trebuie să fie deci sistematică. în cursul episoadelor productive acute, necesitatea prescrierii de doze de antipsihotice mari antrenează frecvent apariția unui sindrom extrapiramidal ceea ce impune prescrierea de corectoare. în cursul tratamentelor cronice, dimpotrivă, o diminuare a posologiei este posibilă și întotdeauna de dorit astfel încât sindromul extrapiramidal va dispărea cel mai adesea fără
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]