1,376 matches
-
unei legături certe dintre sistemul limbic și comportamentul agresiv a fost demonstrată prin două tipuri de cercetări. Primele se referă la rezultatele obținute în urma observației pacienților de epilepsie. Leziunile de pe amigdală pot reduce manifestările violente la acești pacienți. Admițând această presupoziție, unii cercetători propun chiar efectuarea de leziuni la anumiți pacienți în vederea ameliorării semnificative a stării lor, pe când alții afirmă că această ameliorare n-ar fi foarte însemnată și că nu există încă o bază teoretică clară pentru efectuarea unor astfel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
principal al studiului a fost acela de a vedea dacă implicarea într-un război crește nivelul de violență al unei țări după terminarea războiului. Cercetările anterioare sugeraseră existența unei astfel de legături. Analiza efectuată de Archer și Gartner confirmă această presupoziție, valabilă atât pentru învingători, cât și pentru cei care au pierdut, dar cu un efect mult mai important pentru primii. În țările învinse efectul se manifestă mai ales în perioada imediat următoare unui război devastator. În lucrările anterioare, Archer și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
moment ale actorului sunt în contradicție cu cele pe care ar trebui să le simtă personajul, de unde un șir întreg de conotații scenice. Pe de altă parte, ne-spusul cuprinde și elementele a căror caracteristică este de „a fi spuse”: presupozițiile și subînțelesurile. Dificultatea apare în momentul în care universul enciclopedic al emițătorului (actor) și al receptorului (spectator) s-au schimbat, la fel și contextul socio-cultural, încât ne spusul nu va mai face parte din ceea ce toată lumea știe sau din ce
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
bariere personal-emoționale (capriciul, dependența și conformismul, teama de risc și incapacitatea de a tolera ambiguitatea de obicei ne simțim în siguranță când avem certitudini etc.), bariere de mediu (lipsa sprijinului, neacceptarea criticii, " Șefii care știu tot" etc.), bariere culturale (tabuurile, presupozițiile intelectualiste etc.). O perspectivă interesantă de analiză a rezistențelor în calea schimbării ne oferă K. Lewin (1989, p. 193) care încearcă să explice problematica schimbării prin analiza unui "câmp de forțe". Orice încercare de introducere a unei inovații atrage după
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
model de analiză este modelul multinivelar/stratificat, elaborat de Edgar Schein (1985, apud Păun, 1999, p. 53) și analizat de majoritatea specialiștilor, care delimitează la nivelul oricărei culturi organizaționale trei nivele/straturi, în care se regăsesc componentele anterior menționate: 1. Presupozițiile de bază, care conțin formulări abstracte, cu caracter general, ce promovează unele adevăruri despre om, ca expresie a unei filosofii despre om și societate. De foarte multe ori, aceste presupoziții au un caracter contrastant. Este și cazul celor avansate de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
nivele/straturi, în care se regăsesc componentele anterior menționate: 1. Presupozițiile de bază, care conțin formulări abstracte, cu caracter general, ce promovează unele adevăruri despre om, ca expresie a unei filosofii despre om și societate. De foarte multe ori, aceste presupoziții au un caracter contrastant. Este și cazul celor avansate de Schein și McGregor. Astfel, Schein distinge între: a) Cultura A cu următoarele presupoziții: * individul este responsabil, motivat și capabil să se autoconducă; * membrii organizației se constituie într-o familie în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
adevăruri despre om, ca expresie a unei filosofii despre om și societate. De foarte multe ori, aceste presupoziții au un caracter contrastant. Este și cazul celor avansate de Schein și McGregor. Astfel, Schein distinge între: a) Cultura A cu următoarele presupoziții: * individul este responsabil, motivat și capabil să se autoconducă; * membrii organizației se constituie într-o familie în care fiecare trebuie să respecte, să accepte, să coopereze sau să se intereseze de ceilalți; * adevărul nu reprezintă un dat natural, el provine
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în care fiecare trebuie să respecte, să accepte, să coopereze sau să se intereseze de ceilalți; * adevărul nu reprezintă un dat natural, el provine de la indivizi și se stabilește prin negociere și dezbateri. b) Cultura B, puternic contrastantă, avansează următoarele presupoziții: * indivizii sunt docili, dornici să îndeplinească angajamentele asumate la nivel organizațional, sunt loiali; * relațiile ce se stabilesc la nivelul organizației au caracter ierarhic, fiecare membru având propria poziție și responsabilitate, stabilite în conformitate cu competențele sale; * adevărul aparține, prin excelență, vârstnicilor care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și închise. Delimitarea valorică a celor două culturi este dificil de realizat, fiecare promovând o anumită filosofie despre om. Valoarea lor este dată de interesul ce se manifestă la un anumit moment pentru una sau alta dintre aceste filosofii. În ceea ce privește presupozițiile formulate de McGregor, acestea urmează îndeaproape modelul teoriei X și Y a motivației. Astfel, presupozițiile teoriei X sunt: * omul nu are o atracție deosebită pentru muncă, evitând-o atunci când poate; * pentru a depune efortul necesar, omul trebuie forțat sau "cumpărat
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
anumită filosofie despre om. Valoarea lor este dată de interesul ce se manifestă la un anumit moment pentru una sau alta dintre aceste filosofii. În ceea ce privește presupozițiile formulate de McGregor, acestea urmează îndeaproape modelul teoriei X și Y a motivației. Astfel, presupozițiile teoriei X sunt: * omul nu are o atracție deosebită pentru muncă, evitând-o atunci când poate; * pentru a depune efortul necesar, omul trebuie forțat sau "cumpărat"; * omul preferă să fie direcționat, decât să-și asume răspunderea; * motivația muncii individului o constituie
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
poate; * pentru a depune efortul necesar, omul trebuie forțat sau "cumpărat"; * omul preferă să fie direcționat, decât să-și asume răspunderea; * motivația muncii individului o constituie banul sau nesiguranța locului de muncă; * în general, oamenii manifestă o creativitate limitată. În ceea ce privește presupozițiile de bază ale teoriei Y, acestea sunt: * munca reprezintă o activitate naturală care-l ajută pe individ să se dezvolte spiritual; * oamenii sunt atrași de activitățile interesante; * indivizii se orientează în sarcină, asumându-și responsabilități; * motivația muncii o reprezintă însăși
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
activitățile interesante; * indivizii se orientează în sarcină, asumându-și responsabilități; * motivația muncii o reprezintă însăși dorința de împlinire a propriului potențial; * atunci când au ocazia, indivizii își manifestă creativitatea și ingeniozitatea. Se poate observa cu ușurință complementaritatea celor două tipuri de presupoziții cu tipologia culturii propusă de Schein. Astfel, presupozițiile teoriei X sunt concordante culturii B, devalorizând atât indivizii, cât și munca acestora, în timp ce presupozițiile teoriei Y se pliază pe caracteristicile culturii A, promovând valorile responsabilității și respectului față de om. 2. Valorile
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
-și responsabilități; * motivația muncii o reprezintă însăși dorința de împlinire a propriului potențial; * atunci când au ocazia, indivizii își manifestă creativitatea și ingeniozitatea. Se poate observa cu ușurință complementaritatea celor două tipuri de presupoziții cu tipologia culturii propusă de Schein. Astfel, presupozițiile teoriei X sunt concordante culturii B, devalorizând atât indivizii, cât și munca acestora, în timp ce presupozițiile teoriei Y se pliază pe caracteristicile culturii A, promovând valorile responsabilității și respectului față de om. 2. Valorile împărtășite de membrii organizației. De cele mai multe ori, acestea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ocazia, indivizii își manifestă creativitatea și ingeniozitatea. Se poate observa cu ușurință complementaritatea celor două tipuri de presupoziții cu tipologia culturii propusă de Schein. Astfel, presupozițiile teoriei X sunt concordante culturii B, devalorizând atât indivizii, cât și munca acestora, în timp ce presupozițiile teoriei Y se pliază pe caracteristicile culturii A, promovând valorile responsabilității și respectului față de om. 2. Valorile împărtășite de membrii organizației. De cele mai multe ori, acestea apar ca impuse la nivel managerial, motiv pentru care se constituie în grile de evaluare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
promovarea schimbării fără a avea la bază o gândire strategică sau fără a-i verifica în timp beneficiile devine sinonimă cu Haosul, cu alunecarea în derizoriu. 3. Normele, care asigură trecerea în concret și observabil, reprezintă o consecință directă a presupozițiilor și valorilor asumate și descriu totalitatea așteptărilor și a regulilor care ghidează și reglează la nivel organizațional comportamentul indivizilor. De foarte multe ori, presupozițiile și valorile rămân într-un con de umbră, indivizii luând contact doar cu normele organizației, ca
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în derizoriu. 3. Normele, care asigură trecerea în concret și observabil, reprezintă o consecință directă a presupozițiilor și valorilor asumate și descriu totalitatea așteptărilor și a regulilor care ghidează și reglează la nivel organizațional comportamentul indivizilor. De foarte multe ori, presupozițiile și valorile rămân într-un con de umbră, indivizii luând contact doar cu normele organizației, ca element al culturii organizaționale. La nivelul unei organizații se delimitează două categorii de norme (E. Păun, 1999, p. 60): a) Formale, având un caracter
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
realizarea unui profil al culturii școlii, prin raportare directă la modelele analizate la nivel general. Astfel, dacă facem referire la modelul multinivelar al lui Schein și la perspectiva metaforică de interpretare a culturii organizaționale, putem distinge câteva elemente esențiale. 1. Presupozițiile de bază ale culturii școlii corespund părții invizibile a iceberg-ului și promovează o anumită filosofie a școlii, o anumită concepție despre om. Este binecunoscuta idee legată de puterea educației și de capacitatea individului de a fi educat, de a se
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
personalitatea. Odată asumată această filosofie, ea se va completa cu noi concepții referitoare la natura copilului și se va reflecta inevitabil la nivelul comportamental al profesorilor, va constitui una dintre mentalitățile acestora. 2. Valorile culturii școlii reprezintă continuarea firească a presupozițiilor de bază, generate fiind de acestea. În general, valorile școlii se confundă cu exigențele educației, creionând situații dezirabile, aspecte ce pot fi transpuse în practică. Paleta valorilor promovate la nivelul organizației școlare este mare, de la încredere și respect față de om
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Norme consensuale (informale), care nu se regăsesc în documente oficiale, fiind de cele mai multe ori o completare a reglementărilor formale. Se elaborează la nivelul fiecărei școli și descriu un cadru normativ cu caracter intern, valabil deopotrivă pentru elevi, profesori și părinți. Presupozițiile, valorile și normele descriu partea nevăzută a iceberg-ului, elementele de profunzime ale culturii școlii. La acestea se pot adăuga și reprezentările pe care indivizii le au în legătură cu rolurile pe care trebuie să le îndeplinească la nivelul școlii sau cu anumite
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de profunzime a culturii școlii nu pot fi reperate și înțelese decât prin prisma experienței dobândite la nivelul școlii, elementele vizibile sunt conștientizate și permit evaluări critice numai printr-o situare în extraorganizațional. Atât elementele invizibile ce descriu valori, norme, presupoziții, reprezentări etc., cât și aspectele de suprafață ale culturii școlii, concretizate în ceremonii, ritualuri, mituri etc., vizează nu doar cadrele didactice, ci și elevii, poate chiar părinții. În aceste condiții, cât de mult am greși dacă am avansa ipoteza conform
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
lansat și testat în 1972 conceptul de agenda setting. Cu toate acestea, apariția noilor zone de interes, considerate de unii autori extensii ale paradigmei clasice agenda setting, marchează declinul acesteia din urmă sau, în orice caz, impun o regândire a presupozițiilor inițiale. Deși teoria clasică este încă larg folosită în design-ul experimental, s-ar putea susțin anumiți autori (Bennett și Iyengar, 2009) să nu mai aibă prea multă legătură cu realitățile din domeniu. Tot așa cum paradigma efectelor minimale a părut
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
folosit ancheta în investigarea efectelor expunerii la mesajele de campanie. Totuși, ca orice instrument științific, metoda anchetei are anumite limitări: cea mai importantă se leagă de considerarea expunerii mass-mediei drept un surogat acceptabil al expunerii reale, după cum au declarat respondenții. Presupoziția că expunerea declarată corespunde expunerii reale este problematică din mai multe puncte de vedere. Memoria de scurtă durată legată de evenimentele trecute este unul dintre ele. În experimentele dedicate efectelor publicității electorale, s-a demonstrat în repetate rânduri că mai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sunt legate de fenomenul de legitimare a accesului/ menținerii la putere, ci de persuadarea publicului cititor în sensul ideilor și atitudinilor politice împărtășite de jurnalist. Considerăm că întoarcerea la publicistica eminesciană, din prisma epistemei ce caracterizează epoca noastră, și conștientizarea presupozițiilor care domină receptarea conduc la redimensionarea lumii de sensuri pe care o construiesc articolele poetului. Suntem convinși că abandonarea declarativă a clișeelor, a locurilor comune în analiza operei eminesciene, nu anulează pericolul elaborării altor scheme vide, insipide, de interpretare. De
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
le însoțesc (schimb de cuvinte, mimică, gesturi etc.), fiind alcătuit din înșiruirea actelor de limbaj într-o secvență interdiscursivă, guvernată de reguli specifice; d) context epistemic acoperă totalitatea credințelor și valorilor pe care le împărtășesc locutorii. Contextul presupozițional cuprinde totalitatea presupozițiilor interlocutorilor, așteptările și intențiile acestora, care modelează emisia și receptarea mesajelor verbale. Plecând de la taxonomia indicată mai sus, putem simplifica, vorbind de un context restrâns, care cuprinde datele imediate ale situației de comunicare, și un context larg, care include presupoziții
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
presupozițiilor interlocutorilor, așteptările și intențiile acestora, care modelează emisia și receptarea mesajelor verbale. Plecând de la taxonomia indicată mai sus, putem simplifica, vorbind de un context restrâns, care cuprinde datele imediate ale situației de comunicare, și un context larg, care include presupoziții, credințe, valori, atitudini etc. Raportat la datele contextuale, limbajul politic se nuanțează, dobândind un profil particular, iar analiza lui impune o serie de operații cognitive care constau în interogarea: * contextului imediat al enunțării, permițând degajarea unor informații pertinente care să
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]