6,389 matches
-
intratextualității, unde autorul se imită doar pe sine, repetând aceleași evenimente sau personaje din scrierile sale anterioare. A doua afirmație importantă îi aparține lui Heinrich F. Plett (Intertextualities, 1991): toate textele au o dimensiune simultan retrospectivă și prospectivă, adică sunt 'pretexte' și 'post-texte' față de alte opere. Din punctul de vedere al intratextualității, afirmația se nuanțează prin aceea că primul text este întotdeauna un pretext, iar ultimul un post-text, numărul creațiilor unui scriitor fiind limitat. Ele sunt înlănțuite cronologic într-un câmp
Cum să vorbești despre ceea ce nu poți să vorbești? by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/6720_a_8045]
-
lui Heinrich F. Plett (Intertextualities, 1991): toate textele au o dimensiune simultan retrospectivă și prospectivă, adică sunt 'pretexte' și 'post-texte' față de alte opere. Din punctul de vedere al intratextualității, afirmația se nuanțează prin aceea că primul text este întotdeauna un pretext, iar ultimul un post-text, numărul creațiilor unui scriitor fiind limitat. Ele sunt înlănțuite cronologic într-un câmp cu o dinamică proprie și cu un orizont de așteptare specific: cititorii doresc ca povestea sau personajele să fie reciclate într-o manieră
Cum să vorbești despre ceea ce nu poți să vorbești? by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/6720_a_8045]
-
allegro care imprimă viață cotidianului, una isteroidă ce-i drept. Cele două filme oferă reversul momentelor agitatorice din prima serie; doi tineri Crina (Diana Cavallioti) și Bughi (Radu Iacoban) se asociază în vederea unei afaceri cu sticle și borcane colectate sub pretextul hilar al testării aerului pe care indivizii creduli îl oferă în recipientele populare menționate mai sus, Grigore (Vlad Ivanov), șofer de la Avicola intră la rândul său într-o afacere dubioasă cu ouă pe care le vinde cu ajutorul unei complice, hangița
De dragoste epocală by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6742_a_8067]
-
să ne contrarieze, amănunțimea protocolului lămuritor ținînd mai mult de epocă decît de gîndirea danezului. Dar, la fel ca în prima carte, suntem întîmpinați de un autor talentat, tobă de carte și mustind de remușcări adînci, care folosește filozofia drept pretext pentru a-și destăinui frămîntările. Căci aceasta e prima și cea mai stăruitoare impresie cu care rămîi citindu-l pe Kierkegaard: că, dincolo de cele trei stadii ale vieții spirituale pe care ne-am obișnuit să le îngînăm ca un leit-motiv
Elegia conceptuală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6617_a_7942]
-
Buenos Aires. Știu că, la rândul lor, fac tot posibilul să scape de obligațiile lor, și n-am râs niciodată mai mult ca atunci când am aflat de consiliul de război pe care l-au ținut anul trecut la Los Angeles, sub pretextul invitației aiurite din partea unei moștenitoare californiene atacată de melomanie megalomană. Rezultatele au fost derizorii dar imediate: poliția m-a interogat la Paris fără prea mare convingere. Mi-am recunoscut calitatea de iubitor de muzică, predilecția pentru instrumentele de coarde și
Julio Cortázar - Manuscris găsit lângă o mână by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/6631_a_7956]
-
Simona Vasilache Ne-a ocolit - și mă gîndesc, dat fiind momentul, în primul rînd la pretextul narativ din Poveste de Crăciun - tema trecutului-musafir. Personajele literaturii noastre mai vechi sau mai noi primesc rar, cînd nu deloc, vizite care să le reașeze, spre bine sau spre rău, existența. Dau, însă, vreo două exemple, dintr-un inventar pîndit
Vizită... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6634_a_7959]
-
unor copii care, în loc să se joace, stau cu ochii ațintiți în calculator, are darul de a-l înfiora lugubru. Graba strică treaba Fuga de trecut se intitulează articolul lui Radu Paraschivescu apărut în ADEVĂRUL din 19 februarie, care are ca pretext un roman de Margaret Atwood publicat recent la Editura Leda. Dar nu atât partea de critică literară (de altminteri fără cusur) interesează în acest articol, ci considerațiile pe tema trecutului. „Fuga de trecut e în cel mai bun caz chinuitoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6507_a_7832]
-
total incapabil de muncă de birou, catedră, „normă" planificată, încadrare într un serviciu strict. În ultima perioadă, mai ales, acest stil de activitate mă aducea la limita răbdării. Și numai eu știu de câte ori am inventat tot felul de scuze, de pretexte, pentru a refuza pe unul și pe altul. Cred că în viața mea n am mințit mai mult ca în ultimii ani. Pur și simplu doar pentru a-mi apăra libertatea de mișcare. Practicam un cinism inocent involutar, în disperare
Izolarea definitivă by Adrian Marino () [Corola-journal/Journalistic/6518_a_7843]
-
orice telefon îmi „cerea ceva". Nu-mi „oferea" nimic în schimb. Și credeam - sunt convins - că am dreptul la viața mea intelectuală independentă. „Sunt plecat", „lipsesc din Cluj", „sunt bolnav", „nu sunt acasă" etc. etc. Nici nu mai știu câte pretexte fanteziste foloseam ca să-mi apăr libertatea de mișcări. Dar a fost greu. Și nu în toate împrejurările chiar onorabil. Cel puțin în fața conștiinței mele. Aveam în același timp, un argument, pentru mine cel puțin, inatacabil. Dreptul de a fi liber
Izolarea definitivă by Adrian Marino () [Corola-journal/Journalistic/6518_a_7843]
-
Alexandra Deținutul Ronald Post încearcă să scape de pedeapsă cu moartea obținută după ce a asasinat-o pe recepționera Helen Vantz în anul 1983, conform Sport.ro. Ronald Post cântărește mai mult de 200 de kilograme și se folosește de acest pretext pentru a scăpa de condamnarea ce i s-a dat. Avocații săi susțin că ar fi inuman să i se facă injecția letală, deaorece deținutul este foarte gras, iar injecția i-ar provoca o moarte lentă și extrem de dureroasă. Condiția
Un deţinut american va muri dacă slăbeşte by Bortos Ana Alexandra () [Corola-journal/Journalistic/65782_a_67107]
-
o domină cu ajutorul nuanțelor și tentelor interpretative. Urmînd-o pe exegetă în periplul ei, te surprinzi meditînd la specificul mahalalei, dar ignorînd cu totul romanele despre care este vorba aici. Și Eugen Barbu și G. M. Zamfirescu și Radu Aldulescu devin pretexte livrești în vederea unui eseu pe marginea mahalalei românești. Ce scriu ei e literatură de cîrtiță, adică descriere fatal mediocră și obscenă, dar ce se poate scrie pe marginea literaturii de cîrtiță e altceva. Mai întîi, constatăm că mahalaua, ca lume
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
motive. Vezi care sunt acestea dar și topul filmelor interzise, alcătuit de 1. "A Serbian Film" (2010) este unul dintre cele mai controversate filme de-a lungul istoriei cinematografice. Și nu din cauza anumitor mesaje direcționate împotriva regimului politic sau alte pretexte, ci pentru scene severe de pedofilie, necrofilie, incest sau crimă. Pentru toate aceste lucruri, a fost interzis în Norvegia, Spania sau Brazilia. 2. Se spune că nu iese fum fără foc și nici film atins de Tarantino fără scandal. "Natural
Top 10 ecranizări interzise by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64777_a_66102]
-
parte, conținând răspunsul lui Vali, e din punct de vedere narativ funcțională. Ea redimensionează întinsa confesiune carcerală printr-un filtru al interpretării. Omoară-mă! e altceva decât o combinație de ficțiuni ale persoanei întâi. Dedublarea vocilor nu e un simplu pretext. Acestea se continuă, își preiau sarcinile, chiar dacă nu pe spații mari, în așa fel încât se înțeleg una pe cealaltă. Aici se vede cel mai limpede intuiția de prozator dispus la bricolaje a Anei Maria Sandu. Căci noutăți, respondentul nu
Ce urmează? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6478_a_7803]
-
ceai cu miere. Memoria conlucrează cu ficțiunea, parcurgând firul întâmplărilor așa cum și-l „amintește", Esposito realizează ambiguitatea pe care o suscită această formă de romanesc infiltrată în propria sa existență. În cele din urmă, filmul se folosește ca de un pretext de scenariul polițist și de povestea de dragoste pentru a juca la limită pe cartea relației dintre ficțiune și memoria saturată de ficțiune, un film despre cum se scrie și se rescrie un roman din amintiri cu forța unor gesturi
După douăzeci de ani by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6360_a_7685]
-
cu Ulise al lui James Joyce, prozatorul scoțian Alasdair Gray apare în limba română cu un nou roman, intitulat Bătrîni îndrăgostiți - postumele lui John Tunnock. Plurivalentul scriitor scoțian, care este aici și graficianul propriei cărți, își dezlănțuie imaginația, pornind de la pretextul clasic al jurnalului găsit. Pseudo-jurnalul, scris de un învățător pensionar, John Tunnock, se combină cu un set de ficțiuni istorice ale aceluiași Tunnock, ficțiuni care ne transpun în Atena lui Pericle, în epoca Renașterii italiene, iar apoi în Anglia victoriană
Alasdair Gray - Bătrîni îndrăgostiți by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6363_a_7688]
-
intrasem. Ajungând cu ce-mi trece prin cap la fleacuri și simțind, brusc, că nu pot să continui, m-am blocat. Ce poate să urmeze după fleacuri? Ce altceva decât nimic ? Poți, cel mult, să te agăți de câte un pretext, cum am făcut astăzi. Cu sau fără a doua zi ? N-am cum să știu. Eram în așteptarea evenimentului, curios să aflu cum o să fie. Acuma știu: minunat! Luându-mă prin surprindere, le cerusem să-mi trimită un taxi. Mi
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6392_a_7717]
-
generală a unei generații care trăia într-o epocă istorică sinonimă cu o „colonie penitenciară". Nimeni din familia mea nu a comis o crimă imaginară, însă crima a aparținut doamnei Rovența, suspectată de poștașul Petran. În romanul Zile de nisip, pretextul a fost furtul hainelor de pe plaja de la Mamaia. Dar ancheta a aparținut doctorului Cristea, care l-a acuzat pe nedrept pe tâmplarul Vasile Mihăilescu, iar acesta, în cele din urmă, l-a ucis pe doctor. Dacă această întâmplare strict personală
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
listă prea lungă pentru a-i evoca pe toți scriitorii ruși, europeni sau americani implicați în anumite împrejurări istorice: Apollinaire (Primul Război Mondial), Orwell și Malraux (Războiul din Spania) sau Soljenițîn (Al Doilea Război Mondial), care au servit doar ca pretext pentru operele literare. Soljenițîn a trecut de la O zi din viața lui Ivan Denisovici la Gulag sau Roata Roșie. Este de preferat ca un critic să nu cunoască prea multe amănunte din viața unui scriitor, pentru că este dificil să disociezi
BUJOR NEDELCOVICI: „Nu am scris niciodată un roman vădit autobiografic“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6078_a_7403]
-
spre operatorul de televiziune și pretindea că nici usturoi nu a mâncat, nici gura nu-i miroase: „Nu, nu, eu nu am avut relații intime cu femeia aceea. Cu domnișoara Lewinski." Scandalul Lewinski nu este, însă, pentru Roth decât un pretext pentru a discuta unele dintre problemele grave ale Americii de astăzi. Din punct de vedere naratologic, constatăm că Philip Roth folosește acest episod care a făcut senzație la vremea lui pentru a crea ceea ce Roland Barthes numește „efectul de real
Derridianul Philip Roth by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/6084_a_7409]
-
pastramă fusese interpretată de chelneri ca un reproș pentru ceea ce se întâmplase cu populația evreiască." Explicația era în mod evident trasă de păr, nici chelnerii nu avuseseră acest gând ascuns, nici Brucan nu-i suspecta de așa ceva, dar găsise un pretext pentru a-i transmite confratelui american o informație despre o stare de spirit din România a cărei discutare era (și a cam și rămas) tabu. După multe pertractări, Daniel Schorr a obținut permisiunea de a lua interviul. A început prin
Optzeci de ani reporter by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6087_a_7412]
-
Primăria din Paris a dat termen de doi ani pentru ca patronii de terase să renunțe complet la sobele de gaz cu care atrag clienții, care, fiind într-un spațiu deschis, se apucă de fumat. Invocând pretexte de poluare a mediului, autoritățile pariziene încearcă în acest fel să descurajeze fumatul în spațiile publice deschise. După implementarea legii antifumat, una dintre cele mai dure din Europa, terasele din Paris s-au umplut de clienți, căci sunt singurul loc
Parisul interzice sobele de gaz care încălzeau terasele pentru a descuraja fumatul () [Corola-journal/Journalistic/60896_a_62221]
-
un studiu aplicat de patologie a lecturii. În ce mă privește, mi-am pus trei întrebări. Prima este dacă Securitatea a avut în vedere romanul ca motiv real al inculpării autorului (cum pare să creadă Gabriel Liiceanu) sau doar ca pretext, folosit și în alte cazuri, al lui C. Noica, de exemplu, pentru a trimite după gratii pe acei intelectuali ai vremii considerați indezirabili. Nu e totuna dacă romanul lui Pillat sau cărțile lui Noica au fost cu intenție citite în
Biografia unei cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6104_a_7429]
-
energumenii mustind de frustrări bilioase, a căror viață aduce cu un mic iad încărcat cu stenahorii patologice. Pe scurt, criticul nostru n-are vînă iritabilă, de aceea nu e o fire susceptibilă care să stea la pîndă în căutare de pretexte belicoase. Drept care ochiul cu care privește lumea e însuflețit de o bunătate funciară, de unde și impresia de ființă iremediabil altruistă, din care lipsește cea mai mică urmă de pigment cinic. Iată de ce autorul Istoriei literaturii române contemporane. 1941 -2000 nu
Umorul sever by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6109_a_7434]
-
profesie dirijor, își propun să mai facă o nuntă la părinții fetei, în Basarabia, cu scopul de a strânge bani și a-și cumpăra un apartament. Această a doua nuntă și deplasarea mirilor în Basarabia peste „podul de flori" constituie pretextul pentru a evidenția inerente conflicte nu doar între rubedeniile strânse la praznic, ci și între partida naționalistă și partida rusă. Și în acest caz, clișeele revoluționare cu accente resentimentare uneori ies la suprafață contondent, însă există permanent o amortizare a
Nuntă peste podul de flori by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6112_a_7437]
-
cauză dreaptă, Grossman a început lucrul la proiectata continuare a acestuia, Viață și destin, în 1952. Opt ani mai tîrziu, l-a propus spre publicare, dar în 1961 KGB-ul a confiscat manuscrisele, copiile la indigo și notițele romanului, sub pretextul că era mai subversiv chiar decît Doctor Jivaggo al lui Pasternak. Acțiunea sa se desfășoară pe fundalul bătăliei de la Stalingrad, dar ramificațiile ei cuprind întreaga Rusie, de la cotul Donului pînă în Siberia, conturînd fizionomia unei epoci dramatice și propunând destine
Vasili Grossman - Viață și destin by Laurențiu Checicheș () [Corola-journal/Journalistic/6442_a_7767]