2,398 matches
-
cea de secretar de legație clasa I. Activitatea sa diplomatică continuă la Ankara (1928), Helsinki și Riga (1930-1936), Praga (1937), Berna (1939), la Vatican (1940), în 1942 fiind consul general la Istanbul. În iulie 1930 se căsătorise, la Viena, cu principesa Livia Borghese. În august 1945, pe când îndeplinea funcția de însărcinat cu afaceri ad-interim pe lângă Guvernul italian, este rechemat în țară. Nu dă curs chemării, astfel că, în aprilie 1946, este demisionat prin nesupunere la ordin. Stabilit un timp în Sicilia
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
Botezul micii prințese a avut loc la 1/13 octombrie 1870, în biserica de la Cotroceni. Acolo cei doi mitropoliți, precum și șefii autorităților civile și militare ale statului așteptau cortegiul ce se formase la palat. După oficierea slujbei religioase a botezului principesei Maria, Mitropolitul Primat adresează cuvinte de felicitare Suveranilor și binecuvântează familia princiară. În același timp Mitropolitul ține să sublinieze legătura dintre mica principesă Maria, prima născută, și România, patria adoptivă a familiei Princiare, și patria natală a Mariei. La sfârșitul
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
și militare ale statului așteptau cortegiul ce se formase la palat. După oficierea slujbei religioase a botezului principesei Maria, Mitropolitul Primat adresează cuvinte de felicitare Suveranilor și binecuvântează familia princiară. În același timp Mitropolitul ține să sublinieze legătura dintre mica principesă Maria, prima născută, și România, patria adoptivă a familiei Princiare, și patria natală a Mariei. La sfârșitul lunii martie a anului 1874, prințesa Maria s-a îmbolnăvit de scarlatină. Starea prințesei s-a înrăutățit cu fiecare zi care trecea. În
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
durere în sufletul părinților și o tristețe fără margini ce a cuprins toată țara. După moartea prințesei Maria, familia pleacă la Sinaia pentru resemnare. Suveranii sosesc la Sinaia la 15 iunie 1874, iar la 3/15 iulie pleacă în străinătate. Principesa Maria a României a lăsat drept moștenire mamei sale Elisabeta, țara în care se născuse și poporul pe care-l iubise. În noapte în care a murit prințesa ea a spus: “Vreau să merg la Sinaia să beau apă din
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
fost vizita prințesei Maria de Wied, mama Elisabetei I, care a venit să-și vadă fiica și nepoata (prințesa Maria). Sosită la Sinaia la 19 iulie 1871, prințesa de Wied era însoțită de domnișoara de Lavater și profesorul Springer. Vizita principesei Maria de Wied s-a prelungit până la mijlocul lunii octombrie. La Cotroceni, Curtea a revenit la 1 septembrie. Sinaia și Castelul Peleș, cât ținea vara, adunau toată lumea bună, 34 conducătorii politici ai țării, reprezentanți ai țărilor străine, descendenți vechilor familii
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
ținea de ele. De nenumărate ori Prințesa Elisabeta de Wied făcea excursii, plimbări prin păduri și pe munte. Se pare că aceste ieșiri în natură nu numai o relaxau dar o și inspirau. Aceste obiceiuri și plăceri le-a păstrat principesa de Wied și după de a devenit Regină a României. Pădurea și muntele, neîncetat le-a cântat Elisabeta și în operele ei literare. Regina Elisabeta I a României a desfășurat și o bogată activitate literară sub pseudonimul Carmen Sylva. Printre
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
de Încă 17 ori (În total, 10 vizite ca domn și 8 vizite ca rege). În cinci din aceste vizite a fost Însoțit și de Doamna - apoi regina - Elisabeta. Ferdinand a vizitat Iașii - ca principe moștenitor - de 9 ori, iar principesa Maria, de 4 ori. La unele dintre vizite a participat Întreaga familie regală. Cele mai impresionante au fost vizitele din anii: 1866; 1883 (dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare); 1904 (sfințirea bisericii Trei Ierarhi și bisericii Sf. Nicolae Domnesc); 1911
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
care 21 aparțin lui Carol I. Menționăm câteva. În discursul rostit la 3 iunie 1883, cu prilejul dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare, regele spunea: . Din discursul rostit În octombrie 1904 reținem: La 27 septembrie 1911, Regele, Regina, Principele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol și Principesa Elisabeta au participat În sala Teatrului Național la Festivitățile prilejuite de sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași. În discursul său, Regele menționa: . De menționat că În cele 18 vizite la Iași, Carol I a vizitat Universitatea
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
I. Menționăm câteva. În discursul rostit la 3 iunie 1883, cu prilejul dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare, regele spunea: . Din discursul rostit În octombrie 1904 reținem: La 27 septembrie 1911, Regele, Regina, Principele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol și Principesa Elisabeta au participat În sala Teatrului Național la Festivitățile prilejuite de sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași. În discursul său, Regele menționa: . De menționat că În cele 18 vizite la Iași, Carol I a vizitat Universitatea În 12 dintre acestea; 3
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
pe care o avem anunțând și colaborarea ilustrului nostru învățat, dl. profesor Vasile Pârvan, apoi înaltă cinste pe care ne-a făcut-o marea noastră regina, publicând articolele în revistă noastră, ca și articolele promise, în afară de cel apărut, ale grațioasei principese Ileana, toate acestea au făcut din publicația noastră cea mai autorizată tribuna a sufletului și a culturii românești.” Dovedindu-se, într-adevăr, o tribuna culturală, în jurul revistei s-au grupat mulți scriitori de renume. În paginile de poezie apar semnăturile
PROPILEE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289042_a_290371]
-
femei, altele exclusiv pentru bărbați. Călătorii străini ce traversau aceste regiuni, o dată ajunși În România, se mirau văzând cum femeile umblă libere prin ogradă, prin casă, vorbesc cu bărbații sau Îi servesc cu fața descoperită la masă. Una dintre primele principese sârbe Își servea, În secolul al XIX-lea, la masă soțul și oaspeții lui cu fața descoperită. Acest caracter deschis al unei case creștine, diferit de caracterul Închis al celei musulmane, se vede și la exteriorul caselor. Astfel, dacă privim
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
doamne din înalta societate a țării. Primul număr se deschide cu prezentarea familiei regale, însoțită de fotografiile lui Carol I și ale reginei Elisabeta, cunoscută ca scriitoare sub numele Carmen Sylva. Numărul următor îi prezintă pe I.C. Brătianu și pe principesa Brâncoveanu-Rallu, pe Lascăr Catargiu, C.A. Rosetti, Al. Davila, pe generalii Alexandru Cernat, Gheorghe Manu, pe Jean Th. Florescu și D. Lecca, pe Mihail Kogălniceanu, Dimitrie Brătianu, V.A. Urechia, Gheorghe Chițu, Eugen Stătescu, N.C. Dabija, G. Vernescu, P.S. Aurelian
LA ROUMANIE ILLUSTRÉE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287728_a_289057]
-
de o înfiorătoare cruzime, incantații sinistre. Un senzualism neînfrânat, febril inundă cadrele unei narațiuni aventuroase, pendulând între iubirea pătimașă și ura maladivă. O ereditate blestemată, ca și energia funestă a unei ambiții diabolice antrenează spre glorie și spre pieire eroina, principesa Nocturna, care sub diferite întruchipări se întâlnește mereu, prin timp și spațiu, cu Satan, cavalerul Întunericului înfățișându-se ca un irezistibil seducător. În povestea ei de superstiții și mistere oculte, K. întrețese, pornind de la Drăculești, și un fir istoric, mizând
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
ocrotire de la Cluj, cele ale așezămintelor patronate de regina-mamă Elena, Liceul sanitar „Principele Mircea” și școala de Educatoare și Puericultură „Pia Brătianu” nu pregăteau decât cadre medii. De aceea, înființarea la 1 noiembrie 1929, a școlii Superioare de Asistență Socială „Principesa Ileana” din București a însemnat un progres incontestabil în înfăptuirea politicii de asistență socială 2. Profesorii școlii erau personalități de prestigiu din domeniul sociologiei, Dimitrie Gusti, Henry Stahl, Sabin Manuilă, Mircea Vulcănescu, iar directoarea ei, Veturia Manuilă avea studii superioare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
binefaceri pentru întreținerea orfanilor în orfelinate, a bătrânilor și neputincioșilor în aziluri, pentru întreținerea spitalelor etc. Pe acest teren s-au manifestat mai multe femei în Basarabia ca d-nele: Pereteatcovici, Luzghin, Stroescu, Cantacuzin, Babici, Crupenschi, Evreinov, Zotti, Smod, Ratcu, Stuart, Principesa Veazemschi și Ecaterina Cristea. Imediat după revoluție, au început a se organiza toate categoriile de funcționari: țăranii, militarii și, mai cu seamă, minoritățile. Atunci, D-na Tudor Speranța a luat inițiativa organizării femeilor în societatea sub numele „Liga culturală a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
la adunările și congresele feministe, unde, de asemenea, ca reprezentantă a femeii din Basarabia, am căutat să fac același apel pentru câștigarea drepturilor femeilor în întreaga țară și deci recâștigarea drepturilor pierdute ale femeilor din Basarabia, odată cu Unirea. D-na Principesă Cantacuzino m-a înțeles foarte bine și aducem viile noastre mulțumiri pentru înțeleapta și energica luptă în scopul recâștigării drepturilor noastre pierdute. De asemenea, îi mulțumim din suflet pentru felul frumos și demn de a reprezenta femeia română în străinătate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
un învățământ academic pe lângă Institutul de Igienă și Sănătate Publică, inițiativa secției feminine a Institutului Social Român și inițiativa Asociației Creștine a Femeilor Române, care dorea o școală mai modestă pentru nevoile ei imediate. În toamna anului 1929, A.S.R. Principesa Ileana, în calitate de conducătoare spirituală a Asoc. Creștine a Femeilor Române, mi-a făcut propunerea concretă de a mă ocupa de organizarea acestei școli, exprimându-și dorința ca școala să ia ființă încă în acel an. Am primit însărcinarea organizării acestei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ș.a.); Bertholt Brecht, Versuri, București, 1964 (în colaborare cu Lazăr Iliescu); Mao Dun, Nuvele. București, 1964 (în colaborare cu Ecaterina Vărzar, Alice Gabrielescu ș.a.); Vl. Feodorov, Fântâna cu apă limpede, București, 1965 (în colaborare cu Ecaterina Vărzar); Madame de La Fayette, Principesa de Clèves, pref. Elena Vianu, București, 1966, Principesa de Montpensier. Zaïde. Principesa de Clèves. Istoria Henriettei de Anglia. Contesa de Tende, București, 1984 (în colaborare cu Dolores Toma); Jules Renard, Scrieri alese, pref. Paul Miclău, București, 1967 (în colaborare cu
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
cu Lazăr Iliescu); Mao Dun, Nuvele. București, 1964 (în colaborare cu Ecaterina Vărzar, Alice Gabrielescu ș.a.); Vl. Feodorov, Fântâna cu apă limpede, București, 1965 (în colaborare cu Ecaterina Vărzar); Madame de La Fayette, Principesa de Clèves, pref. Elena Vianu, București, 1966, Principesa de Montpensier. Zaïde. Principesa de Clèves. Istoria Henriettei de Anglia. Contesa de Tende, București, 1984 (în colaborare cu Dolores Toma); Jules Renard, Scrieri alese, pref. Paul Miclău, București, 1967 (în colaborare cu Marcel Gafton și Modest Morariu); Raymond Radiguet, Neastâmpăr
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Dun, Nuvele. București, 1964 (în colaborare cu Ecaterina Vărzar, Alice Gabrielescu ș.a.); Vl. Feodorov, Fântâna cu apă limpede, București, 1965 (în colaborare cu Ecaterina Vărzar); Madame de La Fayette, Principesa de Clèves, pref. Elena Vianu, București, 1966, Principesa de Montpensier. Zaïde. Principesa de Clèves. Istoria Henriettei de Anglia. Contesa de Tende, București, 1984 (în colaborare cu Dolores Toma); Jules Renard, Scrieri alese, pref. Paul Miclău, București, 1967 (în colaborare cu Marcel Gafton și Modest Morariu); Raymond Radiguet, Neastâmpăr. Bal la contele d
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
documentară și să editeze „Buletinul Asociației Culturale Românești”, al cărui prim număr a apărut în 1957. Prima acțiune de răsunet a fost „Săptămâna românească” desfășurată înte 10 și 17 mai 1957 la Madrid, la care au participat prințul Nicolae și principesa Ileana. Mese rotunde, conferințe pe diverse teme, concerte au constituit programul „săptămânii” care, de asemenea, a cooptat dintre personalitățile prezente și alți membri (Mircea Popescu, St. Teodorescu, Gh. Racoveanu, Virgil Mihăilescu, D.C. Amzăr ș. a.). M.P.-C.
ASOCIAŢIA CULTURALA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285473_a_286802]
-
Lugoj, urmează Facultatea de Filologie Romanică a Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj, devenind profesoară de limba și literatura română la Liceul „Marianum” din Cluj (1923-1926), la o școală profesională din Turcheș, județul Brașov, la Liceul Industrial (1928-1939) și Liceul „Principesa Ileana” din Brașov. În anul 1947 este exclusă din învățământ, fapt ce o constrânge să lucreze ca laborantă, funcționară la Sovrom Asigurare (1951-1953) și Plafar (1954-1962). A fost închisă de două ori, în 1947 și în 1952, în închisori brașovene
CALIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286034_a_287363]
-
orașul Constanța existau, la sfârșitul secolului al XIX-lea, două școli primare de băieți, două școli primare de fete, o școală a comunității bulgare, o școală greacă, una armeană, două evreiești și una musulmană. Clădirea școlii primare "Principele Ferdinand și Principesa Maria" a fost construită în anul 1893. În privința școlilor secundare, la Constanța exista un gimnaziu cu 4 clase 1387. Pe lângă catedrala ortodoxă situată pe bulevardul Elisabeta, în Constanța mai erau: o biserică greacă construită în anul 1867, o biserică bulgară
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
viaducte de la Fetești-Cernavodă, purtând Marele Cordon al Coroanei României, se afla într-o barcă, sub pod, conform tradiției 1873. Alături de regele Carol I și regina Elisabeta, la festivitățile prilejuite de inaugurarea podului Carol I au participat principele moștenitor Ferdinand și principesa Maria, ducele și ducesa de Meiningen, principele Leopold de Hohenzollern cu fiul său Wilhelm și suitele lor, reprezentanți ai corpului diplomatic, miniștrii, reprezentanți ai Camerei Deputaților și Senatului, ziariști români și străini, și peste 20 000 de români veniți din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
râvnei și măiestriei inginerilor români, am trecut pe deasupra valurilor celor două brațe ale Dunării mărețe și am bătut cel din urmă cuiu, care a încheiat și sfârșit aceste falnice lucrări, față fiind Majestatea Sa Regina, Altețele Lor Regale Principele și Principesa României, iubitul Meu frate Principele Leopold de Hohenzollern, nepotul Meu Principele ereditar de Hohenzollern, Alteța Sa Principele de Meiningen și Alteța Sa Regală principesa ereditară de Saxa-Meiningen, înaltul cler, Miniștrii Mei, Președinții și membrii birourilor Corpurilor Legiuitoare, trimișii Puterilor străine acreditați pe lângă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]