1,444 matches
-
rea. Gândeam că poate vrea să Întâlnească În secret pe cineva și nu voiam să primejduim acea persoană. Căci stăpânul nostru are părerile sale În privința viitorului fiicei lui. Ce catastrofă! Poate că e deja moartă! Sau poate că zace undeva prinsă și necinstită de Eglord, ceea ce ar fi mai rău decât moartea! Niciodată n-am avut Încredere În el și i-am atras mereu atenția ducelui asupra blestemățiilor lui. Dar chiar să meargă până acolo Încât să se unească cu trădătorul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
drept, era cam mizerabilă: știr, pământ, nisip și apă care se scurgea prin țesătura destrămată a șorțului. Dar "pacienta" noastră răbda cu stoicism. Ce nu face omul pentru a-și salva viața?! Amândouă personajele de mai sus erau atât de "prinse" de importanța activității pe care o făceau, încât n-au auzit glasurile mamelor, care îi strigau să vină la masă. Într-un târziu, cel două femei, alarmate și speriate, au intrat în hambar și s-au repezit la noi îngrozite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de femeie de serviciu și spălătoreasă. Mătura holurile, saloanele, cabinetele, curăța sala de operație, tot. Apoi spăla cu apă și cu cârpa muiată. Golea scrumierele și scuipătorile. Dumnezeule! Curățarea acestora din urmă echivala cu întoarcerea stomacului pe dos. Sputa, mucozitățile prinse și solidificate pe marginea scuipătorii, flegmele purulente și grețoase oscilând scabros în poziție suspendată la limita exterioară a recipientului amintit îți dădeau senzația de vomă vulcanică, eruptivă, care țâșnea violent prin toate orificiile situate în partea superioară a corpului uman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
generație-liant este reprezentată, în orice societate, de vârfurile studențești. De altfel, victimele acțiunii au făcut parte din două categorii: liderii studențești-atât din punct de vedere intelectual, cât mai ales civic și politic-, pe de o parte, și studenți obișnuiți, prinși (unii dintre ei, cu totul întâmplător și marginal) în mișcări mai mult sau mai puțin active de rezistență anticomunistă, pe de altă parte. Prezența celor din urmă își găsește o dublă justificare. În primul rând, se urmărea inculcarea ideii că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
după care îi ajuta să-și revină silindu-i să nădușească în pas de front și să scandeze lozinca, profund mobilizatoare și dragă inimii lui, Stalin și poporul rus/ Libertate ne-a adus! Cei ce încercau să evadeze nu trebuiau prinși, ci împușcați, "ca să nu se mai întîmple". Un procedeu simplu și eficient. Unele torturi necesitau însă tehnici mai complicate. Într-o carceră, un martor al atrocităților a găsit "doi în picioare și doi cu capul în jos. I-am scos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lumea în două, le-a țiuit urechile, apoi s-au răstur- nat în lateral. Fernic a sărit în față, Cristi în spate, iar Pribeagu s-a dus cu trăsura câteva zeci de metri, de-a dura, cu tot cu caii care rămăseseră prinși și fuseseră dați peste cap, urlând în ultimul hal. Și apoi trec ceilalți concurenți, care apucă să ia curba, și gloanțe în toate direcțiile. Nimeni nu mai știe de el însuși, d-apoi de celălalt. — Cristi, ești bine ? întreabă Fernic
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sfântă, de neocolit, pe care o avem față de adulții care ne-au precedat, ne-au format și, adesea, după puterea inimii fiecăruia, ne-au iubit! - și care au fost și ei prinși În această vâltoare a secolului și a istoriei! Prinși - de fapt, ei au dat primii, bătrânii, adulții noștri, piept cu „ea”, cu catastrofa unui sfârșit de război nu numai sângeros și brutal ca toate războiale, dar și, cum o spuneam, absolut de natură schizofrenă, deoarece armata noastră a trebuit
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
18 rue Littré, și a trebuit să instalez mobila și să fac funcțională noua locuință; „vocile” unor amici, altfel calde și prevenitoare, emoționate adeseori când mă auzeau, se schimbaseră Într-un fel „nesigur și ușor halucinant”; nu mă mai sunau, prinși deodată În noul turbion al „afacerilor politice și literare”, iar, când i-am sunat eu În câteva rânduri - de la Doinaș și Liiceanu la Groșan sau Buduca! -, tonul suna corect, amabil și... cam atât! I-am Întâlnit și la Paris pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cuțitu-n bobou? braniște Vatman un vig (val) de sumani voștmar vrășmaș grui (munte ascuțit) danie jidovină zăpodie = loc plan pe munte iliș (dare pentru provizia armatei) ilișar cneaz culme miezuină (hotar-hat) muncel obârșie paltin poslușnic (servitor) pripasari (slujbașii) pripasuri (vitele prinse) păhărnicel runc holtei zurbar hotar troian șteaza (până mai mică) St + Marușca = Alexandru St + Evdochia = Olena = Petru + 1480 St. + Maria de Mangop = Bogdan și Iliaș +1479 + St. + Maria Radului V.V. = Bogdan cel Orb se naște la 9 Martie 1479 Alexandru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
le fugă pernile pe care-și lefăiau huzurul, ca lui Viclean împărat din poveste. Dușmanii politici s-au împăcat fără a pregeta o clipă și s-au înțeles să stângă în sânge focul răscoalei. Satele au fost dărâmate cu tunul; prinșii au fost măcelăriți fără judecată; a fost cel mai nedrept război împotriva cinstitului popor muncitor. S-a întins tăcerea pe largile câmpii ale grâului și în tăcerea aceasta a mormintelor conducătorii României de la 1907 s-au îmbrățișat în spasmuri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mult mai aspre și mult mai crude. După șase luni de lupte a unei bătălii care e, desigur, cea mai mare din istoria lumii, hitleriștii au fost răzbiți și detunați îndărăt, oastea întreagă a naziștilor a fost încercuită, spartă și prinsă, împreună cu generalul Paulus. După amiază am văzut, la 30 km. în josul fluviului, intrarea în canalul care merge să se unească cu Donul. În acest loc se înalță o statue a lui Stalin de 50 m. înălțime. Luni, 24.V., nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
probabil în anul 1461, avusese loc o incursiune tătărească în Moldova. Aflăm pe această cale că prima luptă dintre Ștefan și tătari a avut loc înainte de anul 1462 și s-a încheiat cu o victorie deplină a voievodului moldovean. Printre prinșii tătari, se aflau în mâinile voievodului fiii lui Sad-Ahmat, o căpetenie tătară și alți căpitani. Ștefan se angaja să nu-i predea pe prizonieri nimănui, decât regelui, în caz că acesta îi va cere. Dar semnificația actelor și jurămintelor de credință, prestate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
000 sau 1.000 de galbeni, dar domnul le-a răspuns: „Dacă aveți și sunteți în stare de atâția bani, ce-ați căutat în țara mea? N-am nevoie de banii voștri, ci de viețile voastre.” Dlugosz scria că pe prinșii turci „afară de cei mai de frunte, îi înțeapă. Leșurile celor uciși le arse; se mai văd și acum câteva grămezi de oase, mărturia de veci a unei biruințe așa de însemnate.” Peste o sută de ani, solul Maciej Strykowski, care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trec Nistrul, la înălțimea Sucevei și năvălesc în direcția cetății de scaun ca să-l forțeze pe Ștefan se să retragă din sudul țării, lăsând cale liberă oastei otomane. După care ar fi urmat atacul concentric dat asupra oastei lui Ștefan, prinsă, în felul acesta, la mijlocul teatrului de operații. Existența unui dușman puternic (Baltazar de Piscia spune că erau 30.000 de tătari), foarte mobil ar fi constituit o primejdie de moarte pentru Ștefan și oastea sa. De aceea, el se repede
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și mai duri felul în care s-a terminat campania din 1497. Liborius Nacker, care a participat la campanie, ca secretar al Ordinului Teutonilor, scria că „Oastea regelui a suferit o catastrofă, cea mai mare parte au fost omorâți și prinși și toate carele cu tot ce aveau în ele au fost pierdute.” Analele rutene (Cronica de la mănăstirea Hustânskaia), referindu-se la lupta din Codrii Cosminului, menționează răsturnarea copacilor peste oastea polonă după care se scrie: „Și i-a nimicit acolo
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
însumi în acel loc [Codrii Cosminului] o movilă foarte mare de oase răspândite...” O impresie profundă a făcut asupra contemporanilor modul în care Ștefan s-a comportat cu prizonierii. „Cu o cruzime de tiran s-a purtat Ștefan cu cei prinși, scria Wapowski. Pe cei mai mulți i-a ucis cu sabia, tăindu-le gâtul. Cei ajunși în mâna turcilor și tătarilor fură duși legați în țări barbare, deși cei mai mulți erau nobili, și căpătară dreptul de a se întoarce numai după ce îndurară închisoare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
consubstanțiale cu lumina. Dorința care îl sustrage din profan pe Antofiță este cauzată de percepția superioară a animalului mitic, simpla lui existență fiind suficientă pentru declanșarea sentimentului mistic, de integrare în dimensiunea sacră. Iată de ce peștele nimicitor de grădini trebuie prins și legat, el conține poarta de intrare pe tărâmul privilegiat al fecundității vegheate de însuși soarele. Firul de ață are puteri magice revelatorii de sacru și voință proprie adeseori. Lăsată de mașteră să toarcă, fecioara se vede nevoită să urmărească
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
I(30), întâlnim două tipuri de basm comprimate în același fir epic. Începutul baladei poate fi înrudit, conform clasificării lui Lazăr Șăineanu, cu descinderile infernale, și anume Hesperidele: mărul de aur din grădina împăratului este jefuit periodic de ființe misterioase, prinse doar de eroul ce dă și numele baladei. Devastatorii sunt trei zâne surori, cele mari făgăduindu-i lui Ardiu pe mezină, în schimbul vieții lor. Sora cea mică îl adoarme pe erou și cu acest aspect pășim în ciclul „Părăsirilor sau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ce-i drept în centru (iată, sunt și eu acum un "central"), redacția "Familiei", drumul de acasă până la redacție și înapoi, cu tot mai rare devieri spre "Astoria", colegii, puținii prieteni și, mai ales, soția și viața noastră în doi, prinși definitiv în dorul pentru celălalt doi, fiii noștri Rareș și Vlad. Nu i-am dedicat Oradiei vreun poem anume, ea apare în câteva poeme cu, cum se spunea odinioară, locuri și oameni ale sale/ ai săi, totul convertit în irealitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în urmă fusei la gară să-l iau. Sosea o colonie întreagă cu ultimul batel care putuse trece prin Dardanele. Ce noroc pe noi! Îmi povesti că nu primise telegrama mea, că pornise de la Aix-les-Bains la Paris, alarmat de zvonurile prinse mai mult din aer decât din știri oficiale. Acolo se declarase mobilizarea și război Germaniei. Își luase loc pe un batel din Veneția la Odessa prin Con stanța. La Gara de Lyon era o astfel de mulțime, încât n-a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a murit la Brașov Leon (Noni), fiul lui George Pallade. De la Azuga, tocmai în ziua de 21 noiembrie li s-a dat ordinul să se re tragă la Plopeni, prea târziu, trei regimente au fost aproape în în tre gime prinse. Atunci colonelul Berindei, ca să scape de această soartă, a luat-o peste munți călare, îmbrăcat în mocan, părăsindu-și soldații. Ceilalți, cu părintele Justin, au fost duși la Târgoviște. El a îngrijit de răniți și de bolnavi în spitalul militar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
d-ra Maria Mănescu, sora prietenului nostru nenea Țoli. Numai la mutarea noastră în București am fost prezentată prințesei și am cunoscut pe cele care erau lângă dânsa. Doamna Zoe Bengescu, ca toate Roseteștile, era deșteaptă, plăcută, de talie mijlocie, bine prinsă, păr negru creț, foarte mioapă, dânsa era cea mai frumoasă între cele patru surori, afară de d-na Săvescu, foarte nenorocită în căsnicia ei, mamă a patru fete. Amabilă cu toată lu mea, se zicea că e falsă și rea. A
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
s-ar mișca frunzele. * Toate apele curg dacă au libertate. * Tronul este un simbol; ocupantul lui - un instrument. * Puterea ți-o dau cei fără putere. * Hoții țigani nu sunt mai negri decât hoții români. * Americanii iubesc numai pe bani. * Hoțul prins nu poate suporta detenția. * Ungurii nu neagă că vor Transilvania, dar afirmă că nu ne vor pe noi. * Pentru politicienii români, minciuna e un act civic; sărăcia altora - o bravadă. * Pana de cauciuc a fost inventată de un cui. * Sensul
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
un lucru, îl face; cine nu, îi învață pe alții. * Pauzele lungi și dese - cheia marilor succese. * Muzicienilor, până și mațele le ghiorăie pe note. * Afonul cântă fals și prin somn. * Scriitorilor le plac muzele; istoricilor le plac muzeele. * Hoțul prins are o singură salvare: Justiția. * Când doi susțin același lucru, al treilea îi contrazice. * Unele păreri asemănătoare se bazează pe argumente diferite. Unele negații mai mult întăresc decât contestă. * Fiecare clopot bate pe limba lui. * Numai viețuitoarele necuvântătoare se înțeleg
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
mare captură am prins-o într-o seară, un șalău de aproape un kg, la momeală cărășel viu. Eram atunci cu Emil Pavelescu și Ken Răducă, ne și gândeam ce figură o să facă Vintilă când o să ne vadă cu peștele prins. De fapt șalăul acela l-am pus la congelator și a doua zi, pentru că era ziua plecării, l-am pus în plasă și l-am dus acasă. Cu șalăii prinși, seara la cabană. Se poate vedea și buturuga mare folosită
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]