10,069 matches
-
statele terțe“), titlul VI („Dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană“) și titlul VII („Recunoașterea și executarea în relația cu statele membre ale Uniunii Europene a hotărârilor judecătorești prin care au fost dispuse sancțiuni sau măsuri penale neprivative de libertate“). ... 53. Prin
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
neprivative de libertate“). ... 53. Prin titlul VI al legii a fost transpusă în legislația națională Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, întreaga reglementare fiind circumscrisă scopului declarat al instrumentului juridic european, respectiv cel al executării pedepsei. ... 54. În schimb, în cazul în care recunoașterea hotărârilor străine se realizează în vederea producerii de
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
de Casație și Justiție reține că dispozițiile art. 147 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vor fi aplicabile atât în cazurile în care se solicită recunoașterea unei hotărâri străine prin care s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate în cadrul unei proceduri naționale ce are ca obiect statuarea asupra vinovăției persoanei acuzate de comiterea unei fapte prevăzute de legea penală, cât și al unei proceduri care are ca obiect aplicarea, în vederea executării, a unei pedepse
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
astfel modificate“ 5. ^5 C.J.U.E., Hotărârea din 21 septembrie 2017, Beshkov (C-171/16), EU:C:2017:710, paragraful 46. ... 77. Așadar, într-o procedură aflată pe rolul unei instanțe în România poate fi recunoscută o hotărâre străină prin care a fost aplicată o pedeapsă privativă de libertate, fiindu-i atribuite exact aceleași efecte pe care le-ar fi avut dacă era pronunțată de o instanță română, instanța fiind însă ținută să respecte condiționările rezultate din Decizia-cadru 2008/675/JAI, respectiv nu va putea include într-o contopire
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
a procesului penal. De asemenea, Curtea a reținut că, în vederea pregătirii apărării, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoștință de întreg materialul dosarului de urmărire penală în procedurile desfășurate în fața judecătorului de drepturi și libertăți privind măsurile privative sau restrictive de drepturi [art. 94 alin. (7) din Codul de procedură penală]. Aceasta este o veritabilă excepție de la posibilitatea procurorului de a restricționa motivat consultarea dosarului, dreptul de a avea un acces efectiv la documentele din dosarul de
DECIZIA nr. 448 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277166]
-
la care sunt arondate formațiunile de studiu constituite în cadrul penitenciarelor, centrelor educative și centrelor de detenție, după caz, în condițiile legii. (3) În conținutul documentelor școlare nu se fac mențiuni cu privire la absolvirea cursurilor în perioada executării pedepsei privative de libertate/măsurii educative. (4) Ministerul Educației în colaborare cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Justiției și alte autorități responsabile elaborează cadrul normativ de inserție pe piața muncii a persoanelor prevăzute la alin. (1) . Articolul 56 (1) Formațiunile de studiu/Clasele
LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271896]
-
având în vedere Hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2.623/2023, Președintele României decretează: ARTICOL UNIC Doamna Stoian Mirela-Alexandra, judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Gorj, desemnată judecător delegat pentru supravegherea executării pedepselor privative de libertate la Penitenciarul Târgu Jiu și Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Gorj, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 7 decembrie 2023. Nr. 1.629. ------
DECRET nr. 1.629 din 7 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277049]
-
pedeapsa detențiunii pe viață ori închisoarea de 10 ani sau mai mare. ... 18. În ceea ce privește momentele procesuale enumerate în cuprinsul textului criticat, reținerea, astfel cum este reglementată la art. 209 din Codul de procedură penală, constituie măsura preventivă privativă de libertate ce poate fi dispusă în faza de urmărire penală față de suspect sau de inculpat, de către organul de cercetare penală sau de către procuror, după caz, pe o durată de cel mult 24 de ore. Aceasta implică
DECIZIA nr. 457 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276943]
-
care constituie o restrângere considerabilă a libertății individuale, persoana în cauză fiind izolată de societate și supusă interogatoriului preliminar. ... 19. La rândul său, arestarea preventivă, reglementată la art. 223 și următoarele din Codul de procedură penală, este măsura procesuală preventivă privativă de libertate cea mai intruzivă în exercitarea libertății individuale a persoanei, prin care judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța dispune arestarea inculpatului pe durata și în condițiile prevăzute de lege, în locuri speciale destinate acestui
DECIZIA nr. 457 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276943]
-
cadrul procesului penal a măsurilor enumerate în textul criticat, precum și considerentele mai sus formulate cu privire la importanța evitării restrângerii exercițiului unor drepturi fundamentale ale suspecților sau ale inculpaților, în cadrul procesului penal, ca urmare a dispunerii măsurilor preventive privative de libertate sau a punerii în mișcare a acțiunii penale. ... 31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1- 3 , al art. 11 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 457 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276943]
-
noiembrie 2023 În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4), art. 97 alin. (4), art. 98, 99, art. 153 alin. (3), art. 170, 171 și ale art. 180 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere prevederile art. 65, art. 88 alin. (1) și ale art. 208 alin. (9) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind
DECIZIE nr. 661 din 24 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276784]
-
judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere prevederile art. 65, art. 88 alin. (1) și ale art. 208 alin. (9) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a
DECIZIE nr. 661 din 24 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276784]
-
a persoanei ori dacă nu sunt asigurate condițiile tehnice pentru efectuarea acesteia. Capitolul III Organizarea și atribuțiile Comisiei de avizare și control al actelor medico-legale, comisiilor de expertiză medico-legală psihiatrică, Comisiei de expertiză medico-legală pentru amânarea sau întreruperea executării pedepsei privative de libertate pe motive medicale Articolul 15 (1) Comisia de avizare și control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Iași este compusă din: a) directorul Institutului de Medicină Legală Iași; ... b) 4 medici primari legiști cu experiență
REGULAMENT din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276462]
-
comisiei toate documentele din dosar, necesare pentru efectuarea expertizei. În cazul în care expertiza privește persoane minore, dosarul va conține și ancheta socială, precum și datele privind performanța școlară. Articolul 22 (1) Expertiza medico-legală pentru amânarea sau întreruperea executării pedepsei privative de libertate pe motive medicale se efectuează numai prin examinarea nemijlocită a persoanei de către o comisie. (2) Comisiile de expertiză medico-legală sunt alcătuite din: a) un medic legist, care este președintele comisiei; ... b) unul sau mai mulți medici având
REGULAMENT din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276462]
-
la realizarea misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, verificare și valorificare a informațiilor, investigări, acțiuni și intervenție cu un grad ridicat de risc ori în condiții de pericol deosebit beneficiază de
DECIZIA nr. 157 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287741]
-
misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală și psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, centralizare, verificare și valorificare a informațiilor sau datelor/situațiilor/documentelor/ actelor, investigații, acțiuni și intervenție, efectuarea actelor de cercetare penală specială, beneficiază de o compensație
DECIZIA nr. 157 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287741]
-
pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată că dispozițiile criticate trebuie coroborate cu cele ale art. 72 și 73 din Codul penal și că deducerea perioadei în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii pronunțate de instanțe. Textul criticat reglementează deducerea perioadelor de reținere și arestare preventivă dispuse în faza de urmărire penală, legiuitorul stabilind că această deducere se va realiza tot din pedeapsa pronunțată de
DECIZIA nr. 213 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287921]
-
maximă de 180 de zile prevăzută de dispozițiile art. 236 din Codul de procedură penală și de art. 23 alin. (5) din Constituție, spre deosebire de persoanele arestate preventiv în procedura de urmărire penală pe teritoriul național. Deși măsura preventivă privativă de libertate dispusă în temeiul Legii nr. 302/2004 produce aceleași efecte juridice ca măsura preventivă privativă de libertate prevăzută de Codul de procedură penală, efectele acesteia sunt doar parțial recunoscute de legea română atâta vreme cât nu se permite deducerea
DECIZIA nr. 213 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287921]
-
de art. 23 alin. (5) din Constituție, spre deosebire de persoanele arestate preventiv în procedura de urmărire penală pe teritoriul național. Deși măsura preventivă privativă de libertate dispusă în temeiul Legii nr. 302/2004 produce aceleași efecte juridice ca măsura preventivă privativă de libertate prevăzută de Codul de procedură penală, efectele acesteia sunt doar parțial recunoscute de legea română atâta vreme cât nu se permite deducerea acesteia din durata maximă de 180 de zile, cât poate dura o măsură preventivă privativă de
DECIZIA nr. 213 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287921]
-
preventivă privativă de libertate prevăzută de Codul de procedură penală, efectele acesteia sunt doar parțial recunoscute de legea română atâta vreme cât nu se permite deducerea acesteia din durata maximă de 180 de zile, cât poate dura o măsură preventivă privativă de libertate în cursul urmăririi penale pe teritoriul României. ... 6. Tribunalul Argeș - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Măsura computării duratei măsurilor preventive privative de libertate are ca scop protecția libertății individuale a persoanei, drept fundamental prevăzut
DECIZIA nr. 213 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287921]
-
din durata maximă de 180 de zile, cât poate dura o măsură preventivă privativă de libertate în cursul urmăririi penale pe teritoriul României. ... 6. Tribunalul Argeș - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Măsura computării duratei măsurilor preventive privative de libertate are ca scop protecția libertății individuale a persoanei, drept fundamental prevăzut la art. 23 din Constituție. Arată că dispozițiile criticate trebuie coroborate cu cele ale art. 8, 9 , 10, 11, 72 și ale art. 73 alin. (1) din
DECIZIA nr. 213 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287921]
-
9 , 10, 11, 72 și ale art. 73 alin. (1) din Codul penal și cu cele ale art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004. Astfel, din interpretarea gramaticală și sistematică a acestor texte de lege rezultă că durata măsurilor privative de libertate, la care o persoană a fost supusă în îndeplinirea unei cereri formulate de autoritățile române în temeiul Legii nr. 302/2004, nu se poate deduce decât din durata pedepsei aplicate de instanțele române, dispozițiile legale criticate fiind clare în
DECIZIA nr. 213 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287921]
-
îl reprezintă dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 mai 2019, cu următorul conținut: „Durata pedepselor și a măsurilor privative de libertate, în îndeplinirea unei cereri formulate de autoritățile române în temeiul prezentei legi, este luată în calcul în cadrul procedurii penale române și se compută din durata pedepsei aplicate de instanțele române. “ ... 11. Autorul excepției susține că textul criticat
DECIZIA nr. 213 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287921]
-
pedepsei aplicate de instanțele române. “ ... 11. Autorul excepției susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și în art. 23 alin. (5) referitor la durata maximă a măsurii privative de libertate dispuse în cursul urmăririi penale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 reglementează computarea duratei pedepselor și a măsurilor privative de libertate, în îndeplinirea unei cereri formulate de
DECIZIA nr. 213 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287921]
-
alin. (5) referitor la durata maximă a măsurii privative de libertate dispuse în cursul urmăririi penale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 reglementează computarea duratei pedepselor și a măsurilor privative de libertate, în îndeplinirea unei cereri formulate de autoritățile române în temeiul cooperării judiciare internaționale în materie penală, din durata pedepsei aplicate de instanțele române. Această instituție are corespondent în dispozițiile art. 72 din Codul penal, care, la alin. (1
DECIZIA nr. 213 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287921]