2,552 matches
-
un loc cu mii de acționari, pe care nu-i cunosc, iar la adunarea generală a acționa‑ rilor nu sunt niciodată invitată, cum pot eu să influențez managementul întreprinderii Dezrobirea ? Cum poate oricine ? Este clar că acest gen de a privatiza nu va realiza ceea ce voiai, și anume să rentabilizezi întreprinderile ; prea e asimetrică informația. V.A. : Puteți să-mi spuneți câțiva economiști din România care au fost pentru acest sistem de cupoane ? A.M.P. : Cine au fost artizanii sistemului de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fapte, vezi că programele BĂncii Mondiale pen‑ tru sănĂtate în România au făcut mai mult rău decât bine, aici e explicația. V.A. : Ca un om care sunt în afara teoriilor economice, vreau să vă pun următoarea întrebare : noi trebuia să privatizăm chiar tot ? Omul simplu de pe stradă, cum sunt și eu în materie de economie, se întreabă : de ce toate supermarketurile din România trebuie să fie ale unor companii internaționale ? Cu atât mai mult cu cât, se știe, 60% din venitul cetățeanului
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
autoturismul Dacia. Cred că nu intri în conflict cu Uniunea Europeană dacă faci politica asta. A.M.P. : Întrebarea de bază este alta : unde tragi linia de limită a statului ? Deci ce este național și ce e în sprijinul cetățeanului tău să privatizezi ? Supermarketurile e cu totul rațional să fie private și să nu-ți pese cine le are câtă vreme standardele alimentare europene sunt respec‑ tate, taxele pe profit sunt plătite ; și e în avantajul con‑ sumatorului, pentru că prețul este împins în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
avantajul con‑ sumatorului, pentru că prețul este împins în jos. V.A. : De exemplu, Combinatul Siderurgic de la Galați auzisem că pierdea înainte de privatizare câte un milion de dolari pe zi din cauza căpușării. A fost un lucru foarte bun că s-a privatizat. A.M.P. : Nici nu se mai putea face altfel din cauza căpu‑ șării. Regula spune așa : proprietatea privată este foarte bună ori de câte ori - mă întorc la prima mea teorie - piața e bună pentru a stabili prețurile. Dar asta doar acolo unde există
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se pare că în domeniul ener‑ giei și în alte părți noi am făcut greșeli, am mers prea departe și ne-am lăsat împinși de ideologia zilei, în spa‑ tele căreia uneori sunt interese. Și anume, noi am ajuns să privatizăm către companii publice din alte țări com‑ paniile noastre publice de utilități fărĂ să scădem, în niciun fel, prețul la consumatori, deci fărĂ să simțim partea bună a acestui lucru. Electricitatea, de exemplu, ne trage în jos în topul Doing
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Petromul, este o companie publică. Nu e mai puțin adevărat că e o companie mai performantă ca a noastră. OMV plătește cea mai mare sumă ca taxe la buget. Pe când Petromul era doar o sursă de datorii. Nu putea fi privatizat, că nu se știa câte vile de protocol și de vână‑ toare are. Au trebuit să le numere de-abia la privatizare. V.A. : De ce aici, în România toate aceste servicii de cură‑ țenie a orașului trebuiau să fie privatizate
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
privatizat, că nu se știa câte vile de protocol și de vână‑ toare are. Au trebuit să le numere de-abia la privatizare. V.A. : De ce aici, în România toate aceste servicii de cură‑ țenie a orașului trebuiau să fie privatizate ? A.M.P. : Asta a fost moda în anii ’90. Această chestie se cheamă new public management. A început din Anglia, Noua Zeelandă și se cheamă că trebuie să faci outsourcing-ul serviciilor publice și la stat să nu mai rămână aproape nimic
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
avea în guvernarea respectivă. Se purtaseră destul de urât de la început. De exemplu, mi-au dat telefoane indignați pentru că am publicat o listă cu cine stă în locuin‑ țele RAAPPS. Mulți dintre ei stăteau în locuințe RAAPPS. Mulți dintre ei își privatizaseră deja locuințe de protocol. Și BĂsescu printre ei. După aceea a și recidivat, pentru că și-a cumpărat, când era primar, casa din Mihăileanu, despre care noi n-am știut în 2004. V.A. : E chiar o chestie gravă ? Pentru că se
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
merge bine. Dar, orice ar fi, eu n-am să-i iert niciodată lui Roman că a început prin a se plânge în Financial Times, în condițiile în care eu știu ce presă străină extraordinară avea România. România voia să privatizeze masiv în acel moment, avea nevoie deci de investiții. Dacă exista un bun național pe care noi trebuia să-l păstrăm era buna presă străină, pen‑ tru că de ea depindeau toate investițiile străine, care sunt motorul creșterii economice. SĂ
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
guver‑ namentală, care înainte nu exista. Eu nu am mai trăit un alt moment în care noi să avem presa pe care am avut-o din noiembrie ’96, când am câștigat, și până în noiem‑ brie ’97. Atunci toată lumea venea să privatizeze. Și a fost mult mai greu. După ce încep să cadă guvernele și să schimbi prim-miniștrii, se ajunge la un moment în care comunitatea internațională percepe că nu ai stabi‑ litate ; nici nu-i interesează din cauza cui. Continuitatea este foarte
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
doar prin ele putem dezvălui, in concreto, abjecțiilor regimului. Cum cu un umor negru observă președintele IICCR, justiția nu doar e oarbă, cînd vine vorba de crimele comunismului, devine și mută și surdă. Comunismul nu a dispărut ci s-a privatizat și, mai grav, sistemul s-a reprodus pe sine. Spre exemplu, "copiii de milițieni au făcut Academia de Poliție, sînt polițiști, copiii de securiști au făcut Academia Națională de Informații și sînt în Serviciile Secrete, copiii de procurori au făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să-mi găsesc un editor. Prietenul, și pe atunci ministrul Culturii, Andrei Pleșu mi-a oferit conducerea revistei Contemporanul - aflată atunci În criză, deoarece Întregul corp redacțional, cel mai puternic din țară la o revistă de cultură, voia să se „privatizeze”, cum o făcuseră cu puțină vreme Înainte fostul ziar Scânteia sau România liberă. Am acceptat și am Împiedicat această mică revoltă contra ministrului, publicând primele numere În afara redacției, cu ajutorul unor prieteni apropiați, graficianul Mircia Dumitrescu, prozatorii Ioan Groșan și Florin
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
era precară. Urmând exemplul corpului redacțional al fostului ziar Scânteia, ca și pe cel al României libere, corpul redacțional al Contemporanului, care număra mai bine de patruzeci de redactori, printre care nu puține nume cunoscute și influente, hotărâseră să se „privatizeze” și ei, după ce „blocaseră” În primii timpi o acțiune similară a lui Adrian Păunescu, redactor al revistei și care scosese primul număr după revoluție. Se pare că ministerul - sau ministrul, nu știu exact! - mai propusese două nume de personalități, Ion
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
bine ca Înainte de 1996. Departe Însă de schimbarea radicală anunțată! Privatizarea s-a desfășurat Într-un ritm mai susținut, totuși destul de Încet și de defectuos; românii au continuat să țină În brațe o mulțime de Întreprinderi nerentabile și greu de privatizat. Capitalurile străine au Început să mai apară, chiar cu unele tranzacții spectaculoase (astfel, Întreprinderea de automobile „Dacia“ din Pitești achiziționată de grupul Renault), dar nici vorbă de „invazia“ așteptată și promisă. Neîncrederea acumulată de-a lungul anilor, slabele performanțe economice
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care n-au aflat nici până acum că, de fapt, vorbesc limba română. Iar statul român, împotmolit greu în reziduuri neocomuniste și cu reforma economiei blocată, va schița probabil un plan strategic în ceea ce privește relațiile cu Republica Moldova numai după ce rușii vor privatiza și ultimul metru pătrat din solul Basarabiei. Abia atunci, când vom fi vânduți-cumpărați definitiv, vor (vom) încerca să ne regăsim ca frați. Nu-i spun nimic din toate acestea scriitorului belarus, pentru a nu-i tăia elanul național eliberator de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
îl poartă prin țările Europei... Hotelul Lietuva unde suntem cazați, este situat puțin în afara centrului orașului, ceea ce ne va „lega” de transportul pus la dispoziție de organizatori. Hotelul e vechi, o „piesă” din sistemul „Inturist”-ului sovietic, care va fi privatizat în curând. Camerele sunt dotate cu televizoare la care nu poți privi nici un canal rusesc, în schimb prinzi „Eurosport” și „CNN”. La 19.00 avem programată o recepție oferită de primărie. Va fi un bun prilej să ne venim în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
georgieni le iau la întrebări pe chelnerițe, cu o încruntare tipică de munteni ce nu admit compromisul, iar fetele nu au decât un răspuns standard: acesta este meniul, nu ele răspund de calitate, reclamați la recepție. Hotelul Rossia nu este privatizat și arată destul de ponosit pe fundalul celorlalte hoteluri noi, moderne - al nostru e o hardughie brejnevistă, monstruos de deșirată (seamănă izbitor cu Octyabriskaia, în care am stat la Petersburg, chiar dacă are camere mai bine întreținute) -, așa încât micul dejun e pe potriva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
destul de bună, pentru că locuiește de mai mulți ani în America... Însă l-au ajuns din urmă, dincolo de Ocean, bănuielile că ar fi colaborat cu KGB-ul și zvonul că s-a aliat cu grupul de scriitori conservatori care vor să privatizeze ilegal fondurile Litfondului din URSS... Evtușenko poartă, ai zice, aceeași cămașă înflorată cu care îl văzusem la Chișinău, prin ’87-’88, când susținuse la Palatul Național o serată de poezie. Făcea gesturi largi, își modula vocea, de parcă ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
împreună atâția ani în cadrul Uniunii Sovietice, nu puteți înțelege ce se întâmplă cu adevărat în Caucaz și în Asia Mijlocie. Foștii primisecretari ai partidelor comuniste din aceste republici, care au supraviețuit ca prin minune evenimentelor de după prăbușirea imperiului sovietic, au privatizat pur și simplu aceste teritorii, acaparând banii și toate bogățiile țărilor lor. Ei nu sunt neocomuniști, sunt niște baroni postsovietici, cu tot ce presupune mai rău acest termen. Dar această situație nu va dura la nesfârșit... Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sumar, sau interpretate tendențios. Iar azi, într-o Românie în sfârșit liberă, aceste noțiuni, eludate sau ocultate sub comuniști, își iau cumva revanșa, explodând pur și simplu, vezi cuvântul „privat”, care a dus aproape la o mică familie de cuvinte: privatizat, a privatiza, privatizare! Și asistăm nu numai la o „ciocnire” între cuvintele „dragi ideologilor comuniști”: colectiv (cu atributele respective, binele colectiv, interesul colectiv etc.Ă, masă (de indiviziă, sarcină, ședință etc., cu noile cuvinte precum cel amintit și altele (capital-capitalism
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
interpretate tendențios. Iar azi, într-o Românie în sfârșit liberă, aceste noțiuni, eludate sau ocultate sub comuniști, își iau cumva revanșa, explodând pur și simplu, vezi cuvântul „privat”, care a dus aproape la o mică familie de cuvinte: privatizat, a privatiza, privatizare! Și asistăm nu numai la o „ciocnire” între cuvintele „dragi ideologilor comuniști”: colectiv (cu atributele respective, binele colectiv, interesul colectiv etc.Ă, masă (de indiviziă, sarcină, ședință etc., cu noile cuvinte precum cel amintit și altele (capital-capitalism, bancă, cont
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dar exigențele firești a zeci și zeci de mii de muncitori calificați care lucrau în aceste „obiective” au rămas, pentru un salar și un loc decent de muncă, iar guvernanții noștri după revoluție nu au știut să „recicleze” sau să privatizeze onest aceste focare de nemulțumiri, existente și azi, care, la rândul lor, au dus la constituirea unor sindicate nu totdeauna interesate de nevoile și realele interese ale muncitorilor pe termen mediu și lung. Acestea și altele, în ale căror detalii
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
părți sociale puteau fi folosite pentru reutilarea întreprinderilor cu mașini -unelte competitive și folosirea de noi tehnologii. A treia greșeală de mari proporții a fost aceea a privatizării prin lichidare , o absurditate și în același timp un paradox. Cum să privatizezi o unitate economică , lichidând -o? Ea trebuie reutilată, apoi privatizată, prin licitație publică. Ce investitor vine să cumpere o unitate falimentară? De fiecare dată, atunci când vorbea despre persoana sa, Ion Iliescu făcea aluzie la cinstea de care dădea dovadă și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
voluțiile. Uite, după zece ani, s-or ivit telefoane cu cartelă în sate, ghișeele băncilor s-or informatizat, magazinele s-au particularizat, fenomene la care nu a fost insensibil eposul anonim, fiindcă le pune în stih duios: De când ne-am privatizat/ viața noastră s-a schimbat. Cu efectele negative aferente, dibaci speculate în chinezeasca doctrină despre yin și yang, baza diplomației de la Pekin. Ai elemente rele în bine, și bune în rău. Le presimțea oare Omul din Humulești când, la o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ifosele politicului. Noi părem o turmă cu păstorul beat, atunci când păstorul nu este și idiot. Uită-te numai la ce specimene am trimis în Parlamentul European...! Ce-ți pasă? Te ascunzi în turnul de fildeș... Turnul de fildeș a fost privatizat, la grămadă, laolaltă cu solul, subsolul și aerosolul nației. În turnul de fildeș un întreprinzător al vremurilor noastre și-a tras o firmă de înregistrat și comercializat manele. Sau altul i-a mai adăugat trei turnulețe și și-a făcut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]