3,106 matches
-
lor, se diferențiază în primul rând ca nivel de generalitate: • proiectarea - se situează la un nivel general al formulării misiunii, al scopurilor generale și al motivelor introducerii unei schimbări în organizație, al indicării claselor/categoriilor de resurse și al căilor privilegiate de acțiune, enunțând deci strategia de acțiune a organizației; • planificarea - stabilește pașii concreți prin care sunt realizate scopurile proiectului - adică obiectivele, acțiunile efective care vor fi realizate, resursele alocate fiecărei acțiuni, termenele și responsabilitățile concrete, indicatorii de performanță și rezultatele
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
teoria și practica managementului serviciilor educaționale, strategia cuprinde următoarele elemente fundamentale 1: • misiunea organizației (misiunea școlii, misiunea instituției educaționale); • scopurile/țintele strategice - stabilite în funcție de diagnoza stării prezente a organizației, de misiunea acesteia și de viziunea echipei manageriale; • abordările strategice - căile privilegiate de acțiune, concepute pe baza competențelor și resurselor existente, dar și a experienței anterioare și a culturii organizației; • categoriile de resurse - disponibile și anticipate; • bugetul de timp - sau termenele de aplicare (date de început și de sfârșit, date intermediare, etape
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
a revoluției informatice. Reconfigurarea și refigurarea tehnologică a corpului în ipostaza ontologiei și a ideologiei virtuale duc la redefinirea subiectului uman ca ansamblu complex corp-minte în spațiul virtualității, deși unii informaticieni, biologi sau ingineri în robotică, precum cei afiliați transumanismului, privilegiază puterea minții în dauna prezervării trupului în definirea identității postumane. Vom analiza această tendință sub umbrela conceptului de neocartezianism, în special în direcția perspectivei mecanologice care, reducând ființa la proprietățile intelectului și ale rațiunii, exclude posibilitatea manifestării senzoriale, perceptive și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
opoziții sunt fluidizate în discursul cyborgic, precum natural/organic vs artificial, subiect vs obiect, acestor prime dihotomii destructurate urmându-le altele în capitolele următoare: simț vs rațiune, identitate vs alteritate. Se urmărește un demers teoretic și critic care să nu privilegieze nici unul dintre cei doi termeni, ci dimpotrivă să stabilească o cale de comunicare între aceștia. Cu toate că intenționează să critice accepții consacrate ale acestor concepte, capitolul nu încearcă să impună noi prescripții, ci doar să sugereze căi de relaționare a acestora
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
discurs este că, deși se dorește ștergerea dihotomiilor dintre subiect și obiect sau dintre interioritate și exterioritate, binarismele sunt perpetuate și, mai mult, se produce favorizarea unuia dintre termeni. De pildă, dacă respinge perspectiva (fenomenologică aă trupului ca subiect, artistul privilegiază reversul, și anume trupul ca obiect supus manipulării, ca o reificare mecanologică. O ultimă dimensiune a teoriei artistului o constituie scindarea trupului uman în cadrul conectării la interfața Internet: corpul este acționat de la distanță de un alt corp prin intermediul unui simulator
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
organismul biologic sau între teleologia robotică și țelurile umane” (Hayles, 1999, p. 3Ă. Informația tehnologică care virtualizează umanul la interfața computerului nu poate fi într-adevăr separată în mod ontologic de substratul material al corporalității. Dacă transumanismul (vezi mai josă privilegiază „patternul informațional asupra instanțierii materiale”, menține ideea conștiinței umane drept centru al identității și promovează corpul ca pe o proteză biologică care poate fi înlocuită ea însăși cu proteze cibernetice, pentru poziția postumană moderară a acestui capitol corpul rămâne în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virtualizare genetică, proces care deconstruiește ideile fixe de reprezentare și de obiect, își manifestă concretețea și condiția fizică, noua materialitate biologic-tehnologică și subiectivă. Deși într-o anumită măsură se poate considera că, în instalația interactivă, obiectul și-a pierdut regimul privilegiat în favoarea accentuării procesualității creației și a spațializării, la Eduardo Kac, obiectul artistic își manifestă în continuare însemnătatea și funcționabilitatea, în noile dimensiuni însă, subiective și evolutive: Deși arta transgenică a lui Eduardo Kac stabilește noi frontiere ale practicii artistice care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ci locuiește spațiul, ca un subiect intențional și actanțial. Fenomenologul consideră experiența umană în mod necesar alcătuită corporal: subiectul este întotdeauna încarnat, experiența trăită constituindu-se la intersecția dintre mintea și corpul situate în spațiu. Relația subiectului cu lumea nu privilegiază așadar nici mintalul, nici materialul, nici mintea, nici trupul în constituirea experienței; mai degrabă întrepătrunderea corp-lume se realizează prin întruparea conștiinței. Conștiința fenomenologică 24 este una trăită, perceptuală și, în consecință, certitudinea ideilor are drept fundament certitudinea percepției. La rândul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și prin completarea simțului vizual cu alte experiențe senzoriale. Privitorul unui imagini a virtualității devine, astfel, participant, imersant, interactor, lărgindu-și aptitudinile perceptive. Nefiind un simplu corp-imagine, o ipostaziere a registrului strict vizual sau un obiect al proiecției optice și neprivilegiind modelul perceptiv al privirii, receptorul virtual este un subiect în multitudinea de semnificații ale termenului: de trăire subiectivă și de integrare în imagine-lume-spațiu, de trup senzorial și de conștiință afectată, de agent non-reprezentațional. Interpretarea fenomenologică a trupului virtual devine, prin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
designat astfel încât să nu amenințe autonomia subiectului uman; mai mult decât atât, mașina cibernetică trebuie să producă extinderea eului uman în cadrul său. „Părintele ciberneticii” conservă granițele subiectului uman în cadrul postumanismului, astfel încât știința informației este duplicitară: deopotrivă pune în pericol și privilegiază singularitatea subiectului umanist (Hayles, 1999Ă. 20. N. Hayles (1999Ă discută în legătură cu „materialitatea informaticii” o serie de dihotomii care corespund disocierii generale abstract-material, și anume: trup/întrupare (body/embodimentă, inscripție/încorporare (inscription/incorporationă. 21. O variantă la curentul transumanist este oferită
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
producerea sângelui este mai semnificativă; • subiectul este mai puțin expus hemoragiilor. Funcții Splina: • guvernează procesarea alimentelor; • controlează transportul energiei nutritive; • participă la formarea sângelui; • asigură homeostazia; • controlează carnea și mușchii; • intervine în reglarea umidității corpului; Relații Splina are o relație privilegiată cu plămânii spre care trimite fără încetare energia nutritivă Gu Qi cu scopul de a elabora amestecul Gu Qi + energia din aer: Xiong Qi. Țesuturile legate de splină sunt carnea și mușchii. Deschiderea care corespunde splinei este gura. Emoția care
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
cercetare-intervenție, modern pentru timpul acela: în și prin echipă. Literatura psihosociologică despre munca în echipă este deosebit de bogată. Dacă, în ultimii ani, numărul de titluri referitoare la grup s-a diminuat, a crescut în schimb interesul pentru echipă ca loc privilegiat de realizare și dezvoltare personală. Munca în echipă este considerată calea cea mai fecundă și mai eficientă în învățare, în luarea deciziilor și în conducere, în sistemul de organizare modern. Cum orice echipă se formează în vederea atingerii unui obiectiv și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
scribi la transcrierea manuscriselor etc.2. Chiar și astăzi, în secolul XXI, există foarte mulți oameni analfabeți; este lesne de înțeles că odinioară, când textul ebraic al Vechiului Testament se copia de mână, arta scrisului era practicată de un grup privilegiat de oameni. Acest grup era alcătuit din trei categorii importante: scribii oficiali sau secretarii, „autorii” și „teologii”. La 2Rg. 22,3 se face referire la Șafan, scriitorul regelui Iosia. Din 4Rg. 18,18.37 rezultă că scribul sau secretarul oficial
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de distribuție etc.) nu sunt evaluate întotdeauna foarte precis. Pentru dezvoltări pe această temă, vezi: Dumitrescu, Dalina; Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria, Evaluarea întreprinderilor, ediția a II-a, Editura Economică, București, 2002, capitolul 3 footnote>. Cu toate acestea, această viziune este privilegiată de analiza financiară, după cum vom evidenția în cadrul capitolului 4 al acestei lucrări. În contextul în care piața este considerată „suveran” în ceea ce privește evaluarea, în ultimii ani s-a insistat tot mai mult pe utilizarea abordării bazate pe comparație. Aceasta se bazează
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
fi menționați creditorii (aceștia trebuie să aibă un nivel cât mai ridicat de certitudine cu privire la recuperarea creditelor acordate) și managerii și chiar salariații companiilor (aceștia nu au posibilitatea creării unui „portofoliu” diversificat de locuri de muncă, în raport cu acționarii, mult mai privilegiați din acest punct de vedere, care își pot crea un portofoliu de investiții diversificat). Totodată, interpretarea trebuie sa țină cont de specificul sectorului de activitate și de condițiile specifice anului respectiv; astfel că recomandarea unor niveluri orientative trebuie privită cu
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
exploatare în funcție de domeniul de activitate (sectorul) în care acționează compania, indicatorul poate fi diferit și în funcție de stadiul de dezvoltare al afacerii. Se poate intui faptul că o societate comercială aflată în stadii incipiente de dezvoltare nu are relații atât de privilegiate cu furnizorii încât să beneficieze de datorii de exploatare consistente. Totodată, în perioadele de demaraj ale afacerii, este posibil ca întreprinderile să posede cantități mai mari de produse finite, cât timp clienții nu sunt familiarizați cu acestea. Lista exemplelor poate
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
am petrecut-o culcat, ca într-un sanatoriu. // În perioada aceea am înțeles, am cunoscut oribilul. Am descoperit atunci niște adevăruri pe care n-am izbutit să le uit, oricât mi-am dat silința” (III, 26). Astfel, insomnia, deci boala, privilegiază înțelegerea, cunoașterea. O cunoaștere teribilă, identificată propriei ființe, de care Cioran pare să fi dorit de-a lungul timpului să scape. Așadar, cunoașterea însăși ca boală. Oare nu cumva delirurile tinereții sunt consecința acestei boli? Nu o dată, Cioran însuși oferă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
al libertății noastre; el este un element structural al conștiinței, nu un simplu stadiu al istoriei conștiinței (cf. B.N., 1999, p.148). O persoană echilibrată are armonizate în sine dimensiunile care-i alcătuiesc ființa: mentală, emoțională și fizică. Educația actuală privilegiază mentalul omului, în detrimentul sensibilității și al trupului. S-a dovedit însă (cf. B.N.,1999, p. 162) că intelectul asimilează mult mai rapid și mai bine cunoștințele atunci când acestea sunt înțelese nu doar cu mintea, ci și cu sentimentele și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
pe care o au de a da seama de fenomenele observate. Această exigență de a se adapta la real pare să fi fost satisfăcută cu o anumită aproximație pentru un anumit timp. Într-adevăr, ce e mai legitim decît a privilegia reflecția asupra gestionării resurselor rare într-un univers dominat de lipsuri? Ce e mai normal decît a considera ca fiind bunuri libere, gratuite un anumit număr de resurse pe care eficacitatea limitată a tehnicilor de producție nu amenință să le
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
locul tehnoștiinței și aservirii acesteia de către economia de piață. Importanța schimburi-lor, a discuțiilor între persoane aparținînd unor domenii diferite a fost mereu menționată și dacă, inițial, în entuziasmul începuturilor, s-au observat anumite abateri, transdisciplinaritatea a constituit mereu o metodă privilegiată pentru cei care, mulțumită întîlnirilor Grupului celor Zece, și-au putut însuși această cale de progres pe care Edgar Morin o numește "complexitate" și care le servește drept fir conducător pentru a repune sub semnul întrebării anumite afirmații inițiale. Grupul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
socială și de problematică morală, este un roman inițiatic, simbolic și filozofic, roman al familiei și roman de dragoste. Toate aceste linii de forță ale romanului sunt reflectate în strategiile textuale utilizate de Sadoveanu pentru ași construi personajele. Un loc privilegiat în ierarhia acestora îl ocupă Vitoria Lipan. Vitoria, ca și soțul ei, Nechifor Lipan, este o ipostază particulară a personajului colectiv, reprezentativă pentru profilul moral, pentru statutul psihologic și social ale comunității de ciobani din Măgura Tarcăului. Acești locuitori de sub
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nicio rezolvare a problemei de fond a acestor "minoritari sexuali". Nu există minoritate sexuală! Este doar o invenție a politicii identității sexuale. Homosexualii și-au creat proprile forme de putere precum muncitorii din secolul al XIX-lea. Discriminarea și raporturile privilegiate de exercitare a puterilor produc politică și interese antagonice. Discriminarea pozitivă nu a rezolvat problemele homosexualilor ci, dimpotrivă, le-a amplificat. Occidentul s-a spălat pe mâini, precum Pilat din Pont, plasându-i pe homosexuali într-o "categorie aparte", fără
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Nu întâmplător aceste sisteme erau pentru cei înstăriți. Sistemul public al burselor de studiu a apărut ca o necesitate (a statelor), atunci când s-a ajuns la constatarea că "cei bogați" nu mai produc valoare prin studiile lor și prin funcțiile privilegiate pe care le aveau în societate. Valoarea nu este o noțiune mistică, sacrosantă! Ea nu este dată de vreo "înzestrare naturală", vreun "har divin", de vreo intangibilitate a ființei superioare, de vreun "talent aparte", ci este expresia celor două coordonate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istoriei. Romanul lui Orwell, 1984 vizează și el această utopie. De ce nu poate fi controlat discursul istoric în totalitate? Pentru că istoria ca disciplină, ca discurs și mod de a scrie nu este făcută doar de istorici sau de un grup privilegiat de intelectuali, ci se dezvoltă, se completează printr-o sumă de mărturii, de noi informații, care vin din diverse medii sociale. Istoria este relație de putere pentru că ea vizează acțiunile oamenilor, seria de conflicte, de lupte între două sau mai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Totuși, în timpul ultimelor decenii ale secolului al XIX-lea, acest întreg ansamblu va începe să se năruie. Sub imboldul noilor cercetări din domeniul științelor sociale și umane are loc o reconsiderare a raționalismului, individualismului și liberalismului. Darwinismul, filosofia bergsoniană care privilegiază intuiția și evoluția în detrimentul rațiunii, și studiile efectuate de Freud 38 asupra inconștientului: iată tot atîtea elemente noi care vin să submineze bazele raționalismului și care vor da o grea lovitură corolarelor acestuia: liberalismul, democrația și credința într-un progres
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]