5,783 matches
-
Într-un ba la care se simt părtași, iar această dinamică este benefică pentru toți, angajați și vizitatori. Pentru KTC, este vorba despre un veritabil instrument mediatic definit de-a lungul timpului, unic și prin care Întâlnirea cu celălalt este privilegiată. Efectul asupra managementului și a calității relațiilor interne este imens. Ca urmare a expansiunii și a concurenței chineze, În prezent, Întreprinderea Își pune problema alegerilor pe care trebuie să le facă. În timpul interviului, după ce a fost pusă această Întrebare fără
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a fost devalorizarea diplomelor. Ea a fost resimțită în primul rând de către cei care au dobândit acreditări superioare în perioada de restricții asupra ofertei de diplome și care au constatat că le este din ce în ce mai greu să păstreze o poziție socială privilegiată doar pe baza diplomelor. Afirmația comună potrivit căreia diplomele obținute astăzi reflectă mult mai puțin merit decât cele dobândite în mediul mult mai competitiv al universităților comuniste ascunde nu doar o judecată de echitate socială, ci și frustrarea provocată de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Chiar și acest argument recunoaște efectul de diplomă, rolul pe care certificatele educaționale îl au în selecția și plasarea persoanelor în roluri ocupaționale și poziții sociale. Pentru sociologii conflictualiști, inflația diplomelor este un mecanism prin care elitele își conservă pozițiile privilegiate și reduc permeabilitatea straturilor sociale, obligând reprezentanții claselor inferioare la investiții din ce în ce mai mari pentru ocuparea unor locuri de muncă superioare. Absolvirea unui ciclu de învățământ aduce beneficii disproporționate în comparație cu rentabilitatea promovării unui singur an de studiu. Aceasta se poate stabili
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de vedere funcționalist legitimează, parțial, școala în sine, astfel că oamenii consideră utile, în general, cunoștințele transmise prin școală. O altă sursă de legitimitate a școlii rezidă în locul acesteia ca instituție centrală în istoria și identitatea națională, obiect de tratament privilegiat și de mândrie aparte. Pe de altă parte, stabilitatea și legitimitatea instituțiilor, inclusiv ale celor de învățământ, sunt percepute ca fiind în declin în perioada postsocialistă, de unde și aprecierile negative față de calitatea acestora prin comparație cu perioada anterioară. 5. Încrederea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
categorii de funcționari poate să fie apreciată în funcție de accesul perceput la privilegii al acestora: pentru cei deprivați, mica corupție este justificată, în timp ce polițiștii sau magistrații, care se află oricum în apropierea centrelor puterii, profită în mod oneros de pozițiile lor privilegiate. Încă o explicație ideologică pentru modul indulgent în care publicul apreciază corupția din învățământ, dar și pe cea din sistemul sanitar poate fi faptul că aceste profesiuni, ca și instituțiile corespunzătoare sunt văzute mai degrabă ca forme ale societății civile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sufletului. Actul eliberării fiind sprijinit în fiecare moment al său de un progres pe linia cunoașterii urmează să se desfășoare sub îndrumarea omului cunoașterii prin excelență, filosoful. Între sclavii scăpați din întunericul peșterii, filosoful este cel care deține o situație privilegiată. Mai precis, am putea spune că filosoful este un sclav eliberat pentru care, o dată ieșit din peșteră, nu mai există un drum de întoarcere decât cu o singură condiție: filosoful se poate întoarce înapoi în peșteră numai sub condiția că
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cele din urmă un răspuns și pentru celelalte două chestiuni. Problematizarea realității sale este făcută de Platon după modelul unei ontologii scalare tripartite. Situația filosofului care se află în postura de a formula un proiect politic pe măsura accesului său privilegiat la adevărul ființei se aseamănă situației unui pictor. Pânza și reprezentarea pe pânză ce echivalează unei imagini obținute în suflet să spunem că va corespunde unei imagini noetice a constituției. Pictorul constituțiilor (politeiw=n zwgra/foj) privește către realitățile în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dezlegarea paradoxului prin teoria reamintirii oferea accesul la inteligibil, tot așa aici adevăratul iubitor, ahileic prin cunoașterea adevărului și odiseic prin modul iscusit în care poate conduce sufletul îndrăgostitului, îi oferă acestuia accesul în „Câmpia adevărului”, loc mitic al accesului privilegiat și inspirat la adevăr, a cărui importanță în simbolismul religios grec am amintit-o mai sus. Aceeași misiune a „conducătorului de suflete (yucagogo/j)”, rezultat din împletirea unor componente pe care îndrăznim să le numim „ahileice” și „odiseice”, dar întruchipat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mod voluntar adevărul și falsul. Putem recunoaște aici, în termenii folosiți convențional în cercetarea noastră, componenta odiseică a gândirii, capabilă voluntar de minciună și adevăr, dacă sesizăm în același timp și faptul că Aristotel acordă, în același tratat, un loc privilegiat componentei ahileice: în două situații, și anume sensibilitatea și gândirea celor indivizibile, spiritul are acces la un gen de adevăr care nu poate presupune falsul niciodată drept corelativ al său, în care simplitatea adevărului certifică un acces direct al spiritului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dialogul a fost considerat, pentru scurt timp, inautentic), cel puțin pentru poziția care i-o atribuie zeului, de conducător activ și absolut al lumii. Putem pune însă aceasta pe seama preferinței spre privilegiere a lui Platon, și dacă nu mai este privilegiată o clasă, ca în Republica, se privilegiază o generație, și anume cea mai aproape de începuturi, cea în vârstă. Nici această trăsătură nu este reținută în definiția finală, pentru că se respinge cu totul concluzia: omul politic nu este un zeu, nici
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Începând cu Platon a cunoaște înseamnă deopotrivă, în felurite moduri, a vedea, a ști, a fi fost văzut.” Lumea pare să fie, în temeiul acestor premise, reflex vizibil al structurii ierarhice a Ideilor. Vizibilul este martorul (adesea inconsecvent însă deocamdată privilegiat) al inteligibilului. A. Polis -ul și rațiunea civică „Platon urmărea să descopere secretul cunoașterii regale a politicii, a artei de a guverna oamenii.” Arta guvernării cetății este, în viziunea lui Platon, corespondentul terestru al efortului Creatorului. Polis-ul este pentru
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
aici, in nuce, idei care vor face savoarea doctrinei lui Foucault privitoare la relațiile de putere sau teoria post-colonialistă a lui Edward Said. Această perspectivă este neîndoielnic criticabilă. Vorbind (sigur de sine) despre celălalt și instituind propria perspectivă ca perspectivă privilegiată, Occidentul raționalist (și excepționalist deopotrivă) face posibilă și necesară o critică a fenomenului colonialismului cultural. În epoca noastră, Stephen Tyler va respinge așa-numita „magie” a ideologiei semnificației reprezentaționale, afirmând că ea se instituie ca o ideologie a puterii. În
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
euristică deoarece poate orienta demersul educativ de formare și schimbare a atitudinilor prin metode și tehnici ce vizează componentele afective, cognitive și comportamentale ale atitudinii-țintă. Psihologia socială a abordat pe larg acest domeniu, schimbarea atitudinilor fiind un câmp de cercetare privilegiat al acestei discipline. În structura caracterului se pot distinge trei grupe fundamentale de atitudini: atitudinea față de sine însuși (modestie, orgoliu, demnitate, dar și sentimente de inferioritate, culpabilitate etc.), atitudinea față de ceilalți, față de societate (altruism, umanism, patriotism, atitudini politice etc.) și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
provenind din supraaprecierea aspectelor secundare, cum ar fi vegetația atunci când se descria o formă de relief. Mai ales când e vorba de noțiuni concrete și sunt specii întâlnite frecvent în viața zilnică, există o tendință de a acorda o atenție privilegiată uneia anume, devenind un prototip al categoriei. Astfel, dacă cerem cuiva să ne enumere câteva fructe, el va aminti mărul, para, pruna... dar nu se va gândi să evoce măslina. Dacă solicităm enumerarea de păsări, va pomeni de barză, porumbel
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
relevă Înclinația unor astfel de persoane de a pretinde că dau seama În fața unei entități transcendente, dar niciodată În fața semenilor din comunitatea În care trăiesc. Metafizicile de acest tip te deconectează de responsabilitatea În fața semenilor, cu pretenția că, În mod privilegiat, unii trebuie să dea seama moral doar În fața Domnului (și, te Întrebi, ce idee de dumnezeire pretindeau acești oameni că au?!). * * * Cu toată gravitatea analizării unor abordări antiumaniste, precum și a consecințelor acestora, prezente din plin În tema cărții, demersul intelectual
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
caritatea În responsabilitate față de comunitate. Ei au făcut loc și instituțiilor statului, nu doar celor religioase, deși nu via școală sau primărie, ci via cămin cultural. Deciziile erau luate de autoritățile laice, inclusiv de polițist: biserica nu mai era centru privilegiat, iar medicul, agenții sociali și agenții sanitari reușesc să intre la sate. Eugeniștii „benigni” Încurajează stabilirea medicilor la sate și participarea lor la cercetări sociale, mai ales la cele inițiate de Gusti. „Când comunismul a preluat puterea”, ne spune Maria
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și Paul Rabinow 33. Subscriu ideii că artefactele istorice sunt texte fluide, a căror valoare rezidă În multitudinea de lecturi, atât ale actorilor istorici, cât și ale cercetătorilor. De aceea, nu consider că cercetarea mea reprezintă un punct de vedere privilegiat, ci unul particular, situat Într-un anumit context teoretic și metodologic. Cartea de față este, de aceea, mai degrabă o invitație la dialog intelectual adresată altor istorici ai Europei de Est, ai științei și ai genului, decât o Încercare de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În construirea semnificațiilor și În instrumentarea schimbărilor. Dimpotrivă, discuția pe care o realizez, de exemplu, În ceea ce privește relația dintre elita intelectuală română și populația de țărani problematizează pretenția de raționalism obiectiv și altruism patriotic a reformatorilor eugeniști. Analiza mea subliniază poziția privilegiată și interesele pe care eugeniștii le aveau atunci când Încercau să mobilizeze „energiile biologice” ale populației țărănești; În același timp, nu exclude Însă vocile locuitorilor din mediul rural ca agenți activi În realizarea și implementarea politicilor reformatoare. O viziune similară despre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și puritate rasială, folosind teoriile eugeniste ca bază pentru argumentele și programele sale de acțiune. După ianuarie 1941, când alianța dintre Antonescu și Garda de Fier s-a Încheiat prin alungarea legionarilor de la guvernare, Făcăoaru și-a menținut totuși poziția privilegiată. El a fost menținut În funcția de consilier, o poziție care avea o vizibilitate redusă. Din spatele scenei, activitatea sa a continuat Însă cu aceeași intensitate. În timpul războiului, cu sprijinul financiar al guvernatorului militar al Transnistriei, Gheorghe Alexianu, Făcăoaru a organizat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
promovate de Negulescu. Țărănimea și elanul vitaltc "Țărănimea și elanul vital" Un alt aspect important al ierarhiei sociale eugenice se referea la țărănime. Chiar dacă elita eugenică urma să fie, cel mai probabil, selectată din rândurile intelectualilor, a căror poziție socială privilegiată demonstra potențialul lor biologic și capacitatea de dezvoltare, populația rurală avea calitatea de a fi sursa cea mai sănătoasă, cu cel mai mare potențial de reîmprospătare a acestei elite. Toți adepții eugeniei păreau să fie de acord că satul era
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru toți membrii societății, drept garanție a progresului social pe baza meritului personal. Majoritatea membrilor acestei elite păreau să fie În favoarea unui control mai strict al selecției sociale, chiar dacă ei Înșiși fuseseră crescuți În condiții modeste și Își obținuseră pozițiile privilegiate aproape exclusiv prin efort personal. Faptul că analizele elaborate de adepții eugeniei acordau elitelor profesionale un rol privilegiat, de forțe de avangardă, a contribuit esențial la succesul ideilor eugeniste printre membrii intelighenției românești, În special În Transilvania, unde intelectualii sufereau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să fie În favoarea unui control mai strict al selecției sociale, chiar dacă ei Înșiși fuseseră crescuți În condiții modeste și Își obținuseră pozițiile privilegiate aproape exclusiv prin efort personal. Faptul că analizele elaborate de adepții eugeniei acordau elitelor profesionale un rol privilegiat, de forțe de avangardă, a contribuit esențial la succesul ideilor eugeniste printre membrii intelighenției românești, În special În Transilvania, unde intelectualii sufereau Încă de un complex de inferioritate față de cei maghiari. Cu prețul atribuirii unor responsabilități mai mari față de sănătatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În special În Transilvania, unde intelectualii sufereau Încă de un complex de inferioritate față de cei maghiari. Cu prețul atribuirii unor responsabilități mai mari față de sănătatea generațiilor viitoare ale națiunii, noua ierarhie rezerva elitei profesionale a României o poziție de putere, privilegiată. În România interbelică, nevoia de siguranță și status avea mai multă greutate decât libertatea individuală În mentalitatea claselor profesionale, cu un nivel superior de educație. Viziunea eugenistă despre societate conținea premisele unor conflicte, pentru că Încerca să rezolve tensiunile sociale prin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Biopolitica, p. 19. 37. Moldovan, Biopolitica, p. 54. 38. Moldovan, Biopolitica, p. 53. 39. Bock, În „Racism and Sexism”, dezvoltă un argument similar referitor la efectul politicilor naziste asupra rolului femeilor În societate. 40. Viziunea expusă de Moldovan În legătură cu poziția privilegiată a medicilor În ordinea biopolitică nu este neobișnuită În comparație cu opiniile exprimate de unii eugeniști de peste granițe, de exemplu din Marea Britanie și Germania. De fapt, aceasta este una dintre explicațiile atracției pe care eugenia o exercita asupra doctorilor, În comparație cu alte categorii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
organizată pe principiul „solidarității organice”, în sensul durkheimian al sintagmei, pare rezonabil să luăm în considerație o combinație de specializare și competiție. Drept pentru care termenul elită este utilizat în mod curent cu referire la grupuri beneficiind de un statut privilegiat. Principii de legitimitate diverse Totuși, pentru ca noțiunea de elită să se poată impune fără ezitare și să putem admite coincidența dintre preeminență și excelență, trebuie ca acordul să se facă pe baza unui principiu de legitimitate. Așa cum notează Ezra Suleiman
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]