5,522 matches
-
supraveghere", iar rolul profesorului este redus la acela al unui "prestator de servicii". Depreciind rolul și importanța profesorului nu am distrus relația de dependență/autoritate dintre adult/știutor și elev/ignorant, doar l-am înlocuit pe acela care trebuie să proceseze cunoașterea în funcție de posibilitățile, nevoile și interesele elevilor, cu un centru unic (chiar dacă este deservit de o echipă) care declară că "știe" care sunt posibilitățile, nevoile și interesele elevilor, putând astfel să elaboreze un curriculum adecvat. Educația ca narațiune ilustrează perfect
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a efectuat la nivelul a 20 cm din artera femurală superficială utilizând pentru calculul ariilor de secțiune un algoritm creat de Hilal (1966) și Crawford (1970) cu determinarea modificărilor în volumul plăcii de aterom prin densitometrie cantitativă aplicată pe angiografii procesate după digitizare linie cu linie cu ajutorul unui Sigma Scanner (IMTEC, Uppsala, Suedia). Etapa cea mai importantă a fost identificarea printr-o procesare semiautomată a conturului segmentului arterial scanat. Un colectiv condus de O. Smedby (Uppsala, Suedia) a utilizat angiografia cantitativă
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
musculare (și care au nevoie să se miște pentru a putea învățaĂ. Fiecare dintre noi are o predispoziție nativă spre unul dintre aceste patru stiluri de a învăța. După ce folosim stilul nostru de învățat pentru a prelua informațiile, creierul le procesează și le stochează în una dintre emisferele cerebrale fie cea stîngă, fie cea dreaptă. Fiecare emisferă cerebrală reprezintă o modalitate diferită de a gândi și de a privi lumea. Unii oameni au o preferință emisferică cerebrală dreaptă, alții o preferință
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
gândi și de a privi lumea. Unii oameni au o preferință emisferică cerebrală dreaptă, alții o preferință emisferică stângă, iar alții utilizează în mod egal ambele emisfere cerebrale. Elevii de emisferă cerebrală stângă manifestă tendința de a fi secvențiali și procesează liniar informațiile. Elevii de emisferă cerebrală dreaptă manifestă tendința de a gândi global, de a vedea tabloul în ansamblul lui și de a asocia idei ce aparent nu au nici o legătură între ele. Elevii de emisferă cerebrală stângă gândesc mai
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
progresiv de către subiecți pe parcursul evoluției lor, ale proprietăților suprastructurale ale textelor canonice recunoscute în propriul spațiu cultural și adesea numite în limba respectivă" (Brassart 1991: 300). Stăpânirea acestor reprezentări schematice prototipice pare să aibă consecințe directe asupra stocajului de informații procesate în faza de înțelegere și asupra activității de căutare a blocurilor de informații prin strategii de anticipare. Dificultățile de înțelegere pe care le întâmpină subiecții începători sau nespecialiștii, atât în cazul textelor orale, cât și al celor scrise, s-ar
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
poate fi abordată din perspectiva lui Heidegger, întrucât, așa cum se va vedea pe larg în cel de-al doilea capitol, atitudinile mitice asupra imaginilor și reprezentărilor sunt specifice omului din toate timpurile, fiind o constantă a capacității acestuia de a procesa lumea din cele mai îndepărtate epoci și până astăzi. Probabil că omul modern conștientizează mai mult dubla perspectivă asupra imaginii și poate să se distanțeze de abordarea simbolică, mistică datorită rațiunii, însă distanțarea conștientă nu presupune, și probabil că nu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fără valoare epistemologică, dar și despre noțiuni fără semnificație. Din acest punct de vedere, gândirea prin imagini este o formă superioară de a înțelege lumea, atât timp cât imaginile sunt considerate a fi reprezentări mentale simbolice, formate cu ajutorul capacității individului de a procesa realitatea, dar și cu ajutorul imaginației. Prin intermediul comunicării, omul ajunge la reprezentări culturale, atingând stadiul gândirii simbolice prin care se diferențiază de lumea animală. În termenii lui Ernst Cassirer, "tot ce i se întâmplă omului din afară este nul și fără de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
înțelege această semnificație, omul nu mai este dependent de datele senzoriale concrete"44. Înțelegând prin reprezentare un sistem complex prin care un obiect sau o clasă de obiecte sunt definite, putem susține că subiectul reprezentării trebuie să fie capabil să proceseze informațiile în categorii și clase, și, prin urmare, să ajungă la abstractizare și conceptualizare. Ori, după cum știm, aceste două procese rămân departe de lumea animalului. Astfel, se pune întrebarea dacă lipsa reprezentării este cauzată de incapacitatea animalelor de a accesa
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sens că nu lipsa aparatului vocal și a unui cadru în care să fi învățat limbajul opresc animalele să comunice prin cuvinte, ci tocmai incapacitatea acestora de a gândi semnificația lor, de a avea reprezentări despre lume și de a procesa la nivel abstract realitatea înconjurătoare. Cercetătorul George L. Dunbar susține că animalelor le lipsesc o serie de facultăți cognitive esențiale pentru a ajunge la stadiul dezvoltării umane, mai exact "gândirea combinatorie necesară pentru a învăța gramatica, un anumit simț al
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pozitive, sunt asimilate de către memoria colectivă. În același timp, tradițiile orale au un rol esențial în felul în care istoricii își scriu textele"54. Astfel, atât memoria colectivă cât și cea istorică sunt influențate de felul cum indivizii unei epoci procesează evenimentele și întâmplările, înregistrând în primul rând semnificația atribuită acestora, indiferent de motivele care le-au determinat sensul. Din acest punct de vedere, așa cum imaginea este întotdeauna imaginea a ceva în mintea cuiva și cu un scop anume, tot așa
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în unele similare cu obiecte cunoscute. În al doilea rând, Geary vorbește despre procesul de asimilare prin analogie, cu ajutorul căruia obiectele, care pot fi asemănate cu unele cunoscute, sunt mai ușor memorate. De asemenea, prin intermediul pattern-urilor logice pot fi procesate informații complexe, astfel încât conținutul care urmează să fie memorat să fie introdus în categorii și implicit simplificat. În al patrulea rând, dar extrem de important, memoria poate fi activată prin intermediul etichetelor care conduc spre structurarea informațiilor în noțiuni, "abilitatea de a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în totalitatea manifestărilor ei, sau cel puțin a majorității acestora, nici imaginea nu poate fi investigată corect și complet în afara acestei perspective. De fapt, abordarea imaginii dintr-un singur domeniu înseamnă îngustarea atât a procesului, a capacității omului de a procesa lumea prin imaginii cât și a imensității tipologiei imaginii. În acest sens, imagologia ar fi domeniul care ar putea oferi o abordare holistică asupra procesului de formare a imaginii și, așa cum se va vedea, instrumentele necesare investigării imaginii. Preocuparea pentru
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a răspunde nevoilor de reprezentare simbolică ale omului. Analiza lui Boyer 246 evidențiază faptul că gândirea mitică este o dovadă a evoluției și flexibilității creierului uman, întrucât religiile și miturile abundă în fenomene și personaje ireale pe care individul le procesează depășind dificultatea incoerenței logice. Interesant este faptul că multe mituri, în special cele ale creației, coexistă, fiecare dintre acestea fiind bazate pe o înțelegere intuitivă sau pe o interpretare logică, iar viziunea pe care o propun reprezintă o parte din
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și reprezentațional 347: "Identitatea, spune Castells, este construită în funcție de condiționările istorice, geografice, biologice, factorii de producție, instituțiile, memoria colectivă și fanteziile individuale, dar și condiționările sistemelor de putere și religia. Cu toate acestea, individul, grupul social și societatea, per ansamblu, procesează aceste condiționări, le restructurează sensul în funcție de determinările sociale și culturale care sunt înrădăcinate în structura socială"348. Astfel, fiind vorba despre percepția și reprezentarea unor elemente, nu se poate discuta despre imuabilitatea identității și alterității, ci despre structuri care se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și dobândesc consistență de-a lungul timpului, ajungând să fie date aproape abstracte 470, în sensul că nu sunt conștientizate, dar au o influență considerabilă atât asupra felului cum se organizează relațiile între indivizi, cât și asupra felului cum aceștia procesează realitatea înconjurătoare. Însă, acest lucru nu înseamnă că pattern-urile structurilor sociale nu sunt conștientizabile sau că nu sunt înrădăcinate în sistemul de referință al indivizilor, intrând în limbajul de zi cu zi. Deși nu elaborează o teorie despre identitate
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
culturi. Dacă ne îndreptăm atenția către filosofia antică, vedem că Platon subliniează un aspect extrem de interesant al imaginii, susținând că indivizii dintr-o societate numiți de filosoful antic prizonieri nu pot cunoaște adevăratele idei, neavând capacitatea și pregătirea pentru a procesa adevărata lor natură, acestora rămânându-le doar reprezentarea, copiile lor proiectate pe pereții peșterii. Din punctul de vedere al lui Platon, imaginile sunt imitații, reflexii, umbre, nu au valoare de principiu și prin urmare nu pot conduce către adevărata cunoaștere
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
opera decât cu astfel de copii, în acest sens, accesul la lumea ideilor fiind rezervat inițiaților, celor care studiază în profunzime procesele de formare a imaginii și înțeleg diferențele care apar între obiect și reprezentarea acestuia. Prin natura sa, omul procesează inconștient lumea și obiectele din jurul său, motiv pentru care reprezentările pe care le are despre ceea ce îl înconjoară poartă amprenta mediului în care acesta s-a format. Mai mult decât atât, copiile platoniciene sunt reprezentări care implică o puternică dimensiune
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acest sens, asemeni prizonierilor lui Platon, indivizii unei societăți au nevoie de o reproducere într-o formă familiară a lumii, cunoașterea obiectului putând fi realizată indirect, prin intermediul unei zone în care sunt eliminate elementele care contravin capacității acestuia de a procesa realitatea. În fond, din punctul de vedere al procesului reprezentațional, în absența unui proces perceptiv și a unei procesări simbolice nu există nici realitate, nici obiecte și nici lume ideală. Sensul pe care îl dobândesc acestea prin reprezentare le dă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care apar în urma atributelor și însușirilor care definesc obiectul în diferite situații. În acest sens, stereotipul are rolul de a justifica acceptarea sau respingerea unei persoane sau unui grup, fiind un adevărat dispozitiv de selecție la care individul apelează atunci când procesează realitatea. Despre funcția de justificare a stereotipurilor vorbise și Lippmann când subliniase că "nu există nimic altceva care să reziste cu atâta încăpățânare educației sau criticii ca stereotipul"532, dând ca exemplu încercarea lui Aristotel de a justifica sclavia în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a poziției noastre în societate, (...) ține să ne protejeze de toate acele efecte tulburătoare pe care le are încercarea constantă de a vedea lumea în totalitate"538. Individul are nevoie atât de selecție, cât și de simplificare pentru a putea procesa realitatea, complexitatea ei producând confuzie. Din altă perspectivă, trebuie menționat faptul că nu de fiecare dată avalanșa informațională determină selecția, ci abilitatea limitată și lipsa disponibilității în a căuta o informație relevantă, complexă și completă despre obiectul sau obiectele selecției
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acestor tipuri de reprezentări și care este cauzat în primul rând de funcția de simplificare a realității și a proceselor de cunoaștere. De fapt, Mireille Rosello discută despre rolul pe care stereotipul îl are pentru individ atunci când acesta trebuie să proceseze realitatea, procesul declinării presupunând și conștientizarea rolului pe care acesta le au la nivel social întrucât, atunci când recurge la sau gândește în stereotipuri individul aprobă și legitimează conținutul lor. Din acest motiv, stereotipul devine o etichetă mentală și socială, un
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este important de reținut faptul că reprezentarea socială, stereotipul și presupoziția sunt structuri ale imaginii ale căror valoare de adevăr nu este relevantă, cunoașterea și comunicarea socială neținând cont de autenticitatea și acuratețea informațiilor conținute de acestea. De fapt, atunci când procesează un obiect, individul apelează la transformări simbolice, iar măsura în care acestea reflectă realitatea nu are nicio importanță pentru procesul reprezentațional. Așa cum subliniam, în cadrul procesului reprezentațional, percepția devine realitate. Prin structurile logico-epistemologice ale imaginii, individul găsește o justificare a propriului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de vedere, vorbim despre devenirea subiectului întru ființă prin imagine, indiferent că aceasta se referă la propria persoană, la celălalt sau la orice alt obiect. Imaginea este o căutare continuă de sens în absența căreia realitatea nu ar putea fi procesată, iar individul ar rămâne dezgolit de dimensiunea semnificațiilor și în afara cercului umanității despre care vorbea Cassirer. Întrucât implică ideea de construcție, imaginea are nu numai un caracter simbolic, ci și unul dinamic, conferit de procesele de comunicare. Deși se formează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
să construiască peste cunoștințele dobândite anterior și peste experiența de viață, În scopul de a folosi și aplica cunoștințe și deprinderi Într-o varietate de contexte. Aceasta include abilitatea de organiza eficient timpul, de a rezolva probleme, de a achiziționa, procesa, evalua și asimila noi cunoștințe, și de a aplica noile cunoștințe și deprinderi intr-o varietate de contexte - acasă. la serviciu, În educație și instruire. Motivarea și Încrederea individului sunt cruciale pentru această competență. Deprinderile de Învățare urmează dobândirii unor
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
transmiterea semnalelor sonore către creier. Mai mult decât atât, urechile noastre ne ajută să ne menținem echilibrul. Urechea are trei componente: urechea externă, urechea medie, urechea internă. Aceste trei părți ale urechii lucrează împreună pentru ca noi să putem prelua și procesa sunetele. Urechea externă este cea care "prinde" undele sonore. Partea vizibilă a urechii externe se numește pavilion și captează undele sonore din aer pe care le transmite mai departe prin canalul auditiv. Trecând prin canalul auditiv, undele sonore pun în
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]