18,757 matches
-
28), și că, potrivit practicii instanțelor de judecată, de regulă, cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare, instanța de judecată se pronunță la finalul procesului, prin hotărâre judecătorească, sentință sau decizie, în funcție de stadiul procesual, cu respectarea obligațiilor de a pune în discuția părților noua încadrare și de a informa inculpatul că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea (paragraful 37). ... 14. Totodată, Curtea a
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
parchetului în ceea ce privește încadrarea infracțiunii“ (potrivit jurisprudenței instanței Curții Europene a Drepturilor Omului), insuficientă pentru exercitarea în mod efectiv a dreptului la apărare și pentru menținerea caracterului echitabil al procedurii. Formularea cu caracter general și imperativ a normei procesuale referitoare la obligativitatea punerii în discuție de către instanță a oricărei schimbări de încadrare juridică, precum și modalitatea specifică în care este reglementată desfășurarea unei atari proceduri în fața instanței constituie o garanție ca părțile să nu fie surprinse de
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia județeană este autoritate publică cu activitate administrativ-jurisdicțională. (2) Comisia județeană și cea locală au, în limitele competenței lor și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat. (3) Prevederile art. 274 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
nr. 139 din 27 martie 2018. ... 41. În cuprinsul art. 51-53 din Legea nr. 18/1991 este indicat faptul că revine comisiei județene competența de a soluționa contestațiile, de a valida sau invalida măsurile luate de comisia locală, este stabilită calitatea procesuală activă și pasivă a comisiilor de fond funciar (în limitele competențelor care le revin) și se stabilește expres că „Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
respingerii plângerii, contravenientul va plăti, în condițiile legii, amenda prevăzută în procesul-verbal de contravenție, acesta neputând fi repus în termenul de a mai putea beneficia de plata a jumătate din minimul amenzii. ... 26. În acest sens, având în vedere cadrul procesual în care au fost ridicate excepțiile de neconstituționalitate, Curtea apreciază ca fiind relevantă situația de fapt din cauzele deduse judecății. Astfel, în ceea ce îl privește pe autorul excepției de neconstituționalitate din dosarele Curții Constituționale nr. 92D/2019 și nr. 882D/2019
DECIZIA nr. 141 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256767]
-
condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că aceasta nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (a se vedea în acest sens Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, paragraful 20, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 141 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256767]
-
3), (4) și (5) și ale art. 142 alin. (1) din Constituție, precum și exigențelor de calitate a legii reglementate de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în măsura în care pe calea excepției procesuale invocată în recurs, normelor de drept li se substituie aceeași Decizie a Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, ca argument pentru inadmisibilitatea recursului. Apreciază că, dată fiind conexiunea procesuală a dispozițiilor legale evocate, inadmisibilitatea recursului neputând fi invocată
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
actelor normative, în măsura în care pe calea excepției procesuale invocată în recurs, normelor de drept li se substituie aceeași Decizie a Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, ca argument pentru inadmisibilitatea recursului. Apreciază că, dată fiind conexiunea procesuală a dispozițiilor legale evocate, inadmisibilitatea recursului neputând fi invocată decât pe calea unei excepții procesuale, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „încălcarea unor norme de ordine publică“ din cuprinsul art. 246 alin. (1) din Codul de procedură civilă se impune a
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
drept li se substituie aceeași Decizie a Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, ca argument pentru inadmisibilitatea recursului. Apreciază că, dată fiind conexiunea procesuală a dispozițiilor legale evocate, inadmisibilitatea recursului neputând fi invocată decât pe calea unei excepții procesuale, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „încălcarea unor norme de ordine publică“ din cuprinsul art. 246 alin. (1) din Codul de procedură civilă se impune a fi deopotrivă admisă cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]
-
măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată de Ionel Cherciu într-o cauză având ca obiect revizuirea unei încheieri penale pronunțate în faza procesuală a camerei preliminare prin care au fost respinse ca neîntemeiate excepțiile invocate cu privire la efectuarea urmăririi penale în cursul căreia s-a dispus percheziția domiciliară și informatică, precum și a sentinței penale prin care revizuentul a fost condamnat la
DECIZIA nr. 656 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256428]
-
1.385 alin. (3) și art. 1.535 din Codul civil și art. 1 alin. (3) din O.G. nr. 13/2011. ... 12. Prin Sentința civilă nr. 2.626 din 16 decembrie 2020, Tribunalul București - Secția a VI-a civilă a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR); a admis în parte cererea de chemare în judecată și a obligat-o pe pârâta G.R. Asigurare Reasigurare - S.A. la plata: către reclamanta T.M. a sumei de 2.228 de lei
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
Codul de procedură penală prevăd imposibilitatea dispunerii unei noi soluții de renunțare la urmărirea penală în ipoteza în care judecătorul de cameră preliminară a respins anterior o cerere de confirmare a unei astfel de soluții. ... 13. Cu privire la cadrul procesual în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea observă că, în cauză, judecătorul de cameră preliminară a fost învestit pentru prima dată cu o cerere de confirmare a unei soluții de renunțare la urmărirea penală. Or, potrivit dispozițiilor
DECIZIA nr. 20 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256488]
-
fondul acuzației, iar nu a procedurilor prealabile, astfel cum este camera preliminară. În ceea ce privește dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, reține că motivele formulate sunt pertinente, însă nu prin raportare la normele procesual penale menționate, ci prin raportare la noțiunea de „militar“ folosită în normele care reglementează competența. Reține că, în practică, a fost ridicată această problemă, respectiv dacă noțiunea de „militar“, care ar atrage competența instanțelor militare, îi privește doar pe militarii
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
problemă, respectiv dacă noțiunea de „militar“, care ar atrage competența instanțelor militare, îi privește doar pe militarii activi ori și pe cei în retragere/în rezervă deopotrivă. Subliniază că, deși este o apărare formulată în mod frecvent în cauzele penale, normele procesual penale sunt clare, în sensul că se referă doar la militarii activi, și nu lasă loc vreunui dubiu, dispozițiile care reglementează competența instanțelor militare fiind necesar a fi interpretate sistematic. Apreciază că doar militarii activi pot săvârși infracțiuni în legătură
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
cărora orice persoană are dreptul la judecarea în mod public a cauzei sale de către o instanță care va hotărî, între altele, asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală. ... 17. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanța acestui principiu procesual, statuând că publicitatea procedurilor organelor judiciare la care se referă art. 6 paragraful 1 are ca scop protejarea justițiabililor împotriva unei „justiții secrete“ și vizează dezbaterile propriu-zise ale procesului (Hotărârea din 26 septembrie 1995, pronunțată în Cauza Diennet împotriva Franței
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
lor pasivă concretizată în neinvocarea vreunei excepții ori formularea vreunei cereri cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală neputând fi convertită într-un fine de neconstituționalitate a normei procesual penale criticate. ... 20. Tot astfel, prin Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017, precitată, paragrafele 18 și 19, cu trimitere la argumentele reținute în Decizia nr. 531 din 11 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
în realitate criticile fiind formulate în legătură cu dispozițiile art. 65 din același act normativ, în sensul că acestea din urmă ar trebui să prevadă încă un caz de incompatibilitate în afara celor deja reglementate. Așa încât apreciază că normele procesual penale criticate nu au legătură cu cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Reține că, în speță, se creează o confuzie între situația organului de urmărire penală, care, în opinia autorului, nu poate avea atribuții de constatare a
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
în asemenea condiții organului de urmărire penală, care este singurul îndrituit să efectueze acte de urmărire penală. Având în vedere art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală, se susține că organele de constatare nu pot avea decât calitatea procesuală de martor în procesul penal, putând fi audiate în acest sens. Face referire la literatura de specialitate, în care s-a susținut, cu privire la judecători, că aceștia sunt obligați să se abțină de la judecarea unei cauze dacă au
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
se abțină de la judecarea unei cauze dacă au cunoștințe despre fapte sau împrejurări ale cauzei ce ar putea constitui probe în procesul penal, iar ulterior admiterii abținerii, să fie audiați ca martori. Precizează că, în speță, există o diferență procesuală diferită de modalitatea sesizării din oficiu prevăzută de art. 294 din Codul de procedură penală și cea a constatării infracțiunii flagrante prevăzută de art. 293 din Codul de procedură penală, ori a constatării săvârșirii infracțiunii în condițiile art. 61 din
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
se sesizează din oficiu, el este îndrituit să efectueze acte de urmărire penală, însă atunci când un organ de constatare percepe în mod nemijlocit faptele și încheie un proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, acesta nu mai poate exercita acte procesuale în cauză, incumbându-i obligația de a înainta procesul-verbal organului de urmărire penală, urmând ca organul de constatare să dobândească singura calitate procesuală de martor în condițiile art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală. Prin urmare, consideră că
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
nemijlocit faptele și încheie un proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, acesta nu mai poate exercita acte procesuale în cauză, incumbându-i obligația de a înainta procesul-verbal organului de urmărire penală, urmând ca organul de constatare să dobândească singura calitate procesuală de martor în condițiile art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală. Prin urmare, consideră că, în speță, se impune constatarea intervenției nulității absolute, iar nu a unei nulități relative ce generează obligația justițiabilului de a face dovada unei
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că, în prezent, incompatibilitatea organului de urmărire penală este sancționată cu nulitatea relativă, care trebuie invocată în faza camerei preliminare. Faptul că autorul excepției a depășit această fază procesuală, fără a invoca incompatibilitatea organului de urmărire penală, nu înseamnă că sancțiunea încălcării unor norme procedurale trebuie să fie modificată în sensul transformării dintr-o nulitate relativă într-una absolută, care să poată fi invocată în orice moment procesual și
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
fază procesuală, fără a invoca incompatibilitatea organului de urmărire penală, nu înseamnă că sancțiunea încălcării unor norme procedurale trebuie să fie modificată în sensul transformării dintr-o nulitate relativă într-una absolută, care să poată fi invocată în orice moment procesual și de orice parte sau chiar din oficiu. Prin urmare, reține că, odată depășită faza camerei preliminare, partea nu mai poate invoca neregularități privind actul de sesizare ori alte acte procesuale sau procedurale efectuate în cursul urmăririi penale. Totodată, apreciază
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
absolută, care să poată fi invocată în orice moment procesual și de orice parte sau chiar din oficiu. Prin urmare, reține că, odată depășită faza camerei preliminare, partea nu mai poate invoca neregularități privind actul de sesizare ori alte acte procesuale sau procedurale efectuate în cursul urmăririi penale. Totodată, apreciază că nu este firesc ca neregularitatea invocată să fie trecută în rândul sancțiunilor mai grave, atât timp cât această operațiune este de competența legiuitorului, iar, pe de altă parte, cazurile enumerate
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
în continuare a urmăririi penale, audierea inculpatului, reținerea acestuia și întocmirea referatului de terminare a urmăririi penale. În aceste condiții, criticile de neconstituționalitate relevă faptul că organul de constatare a efectuat acte de urmărire penală în cauză, deși, potrivit normelor procesual penale ale art. 114 alin. (4), singura calitate a acestui organ este aceea de martor. În consecință, autorul apreciază că, într-o atare ipoteză, se impune „constatarea intervenției nulității absolute, iar nu a unei nulități relative ce generează obligația justițiabilului
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]