1,301 matches
-
puternică și mai flexibilă - regimentul. a propulsat pe scena istoriei numeroși comandanți militari promovați exclusiv pentru meritele personale, cei „dintâi conducători de oaste de la noi” în sens modern, după cum aprecia Nicolae Iorga. Dotarea oștii a fost la început precară, prin Proclamația de la Padeș oamenii fiind îndemnați să vină cu propriile arme sau „cu furci de fier și cu lănci”. Dotarea armatei a fost completată după preluarea armamentului și muniției din tabăra contrarevoluționară de la Coțofeni, sau prin preluarea armelor predate de trupele
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
voi căpăta”. Duminică 23 ianuarie/4 februarie 1821, la Padeș, în prezența a aproximativ 100 de plăieși și a colaboratorilor săi apropiați, Tudor Vladimirescu a lansat chemarea la luptă „către tot norodul omenesc”, care a devenit cunoscută în istorie ca Proclamația de la Padeș. Prin această declarație, poporul era mobilizat la luptă împotriva răului din țară, pentru statornicia unui nou regim politic în țară: Era o declarație patetică, în stare să „miște conștiințele și să îndemne pe oameni la luptă”, o veritabilă
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
poporul era mobilizat la luptă împotriva răului din țară, pentru statornicia unui nou regim politic în țară: Era o declarație patetică, în stare să „miște conștiințele și să îndemne pe oameni la luptă”, o veritabilă „declarație de război” împotriva fanarioțiilor. Proclamația a avut un efect imediat, locuitorii satelor răzpunzând cu miile, după ce au fost anunțați de ștafetele călare. Tot la Padeș, Tudor a început activitatea diplomatică menită să împiedice intervenția străină în Muntenia. A adresat memorii mai întâi sultanului, prin intermediul pașalelor
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
Girgiu) pe 10/22 martie 1821. Tudor a trimis o delegație Divanului țării cu un memorandum, prin care cerea unirea tuturor forțelor responsabile ale țării. Pe 16/28 martie, la porțile capitalei, la Bolintin Vale, Tudor a lansat o nouă proclamație către bucureșteni, declarând că mișcarea pe care o conducea era menită câștigării „dreptăților cele folositoare la toată obștea”. În plus, el amintea că deținea controlul teritoriilor de pe cele două maluri ale Oltului și că mișcarea pe care o conducea era
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
îndreptată împotriva domnilor fanarioți și a marilor boieri care se aliaseră cu aceștia, iar în condițiile intrării iminente în Capitală a celor aproximativ 16.000 de ostași, cerea imediat în scris un răspuns „de voiți bninele de obște sau niu”. Proclamația lui Tudor a avut un efect imediat, Divanul hotărându-se să colaboreze cu pandurii, e adevărat, în condițiile în care consulii puterilor occidentale, (cu excepția celui al Prusiei), și caimacanii desemnați de Înalta Poartă, care aflaseră despre dezavuarea mișcării lui Tudor
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
Dunăre sau a arnăuților din Capitală. Pe 17/29 martie, pandurii ajungeau la Ciorogârla, pentru ca a doua zi pe seară să ajungă la Cotroceni, pe atunci în imediata apropiere a Bucureștiului. După ce cu o zi mai înainte dăduse o nouă proclamație prin care cerea tututror cetățenilor țării, indiferent de condiția socială, să se unească pentru „obșteasca fericire”, pe 21 martie/2 aprilie pandurii au intrat triumfal în București. Pe 21 martie/2 aprilie 1821, oastea revoluționară în frunte cu Tudor Vladimirescu
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
Forumului Civic (propuse de către Dumitru Mazilu) au fost următoarele : Dumitru Mazilu apare apoi la Televiziunea Română, fiind desemnat la 26 decembrie 1989 în funcția de prim-vicepreședinte al Consiliului FSN, organism care a preluat conducerea României după înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu. Proclamația FSN citită la televiziune în 22 decembrie 1989 de Ion Iliescu a fost de fapt scrisă de Dumitru Mazilu, unele schimbări fiind efectuate în text de către Silviu Brucan. Istoricul Alex Mihai Stoenescu afirmă că : "Faptul este incontestabil: Ion Iliescu și
Dumitru Mazilu () [Corola-website/Science/305843_a_307172]
-
Golescu. La Ploiești, armata a ridicat în noaptea de 8/9 august „peste 400 de cetățeni de la locuințele lor pentru a-i arunca în închisoare”. Neputând organiza rezistența, Candiano Popescu a părăsit orașul, dar a fost prins la Buzău. În Proclamația Consiliului de Miniștri către cetățenii români se aprecia că o „tentativă atât de nebună, cât și de criminală a fost încercată la Ploiești”, iar „criminalii vor da seamă justiției de faptele lor”. Conspiratorii au fost trimiși în fața Curții de Jurați
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
și dispersarea componentelor Societății de Radiodifuziune s-a produs începând cu 22 aprilie 1944, difuzarea programelor a fost asigurată fără întrerupere, chiar și în momentele grele din august 1944. Pe 23 august 1944 se difuzează mesajul regelui către țară și proclamația guvernului. Pe 24 august sediul "Societății Române de Radiodifuziune" este distrus de un bombardament german. Numărul de abonați la 31 decembrie 1944 scade la 96.759 Evenimentele politice care se succed cu repeziciune la finele războiului afectează structurile și activitatea
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
Face parte din primul Parlament Democratic al țării CPUN unde se remarcă prin opoziție față de FSN, Ion Iliescu și guvernul Român pe care ii caracterizează ca fiind criptocomuniști și uzurpatori ai revoluției din 1989. Adera împreună cu întregul partid la principiile Proclamației de la Timișoara ceea ce declanșează o adevarată persecuție și represalii de tot felul din partea Serviciilor conduse de Virgil Măgureanu care înființează alte partide ecologiste loiale FSN și dirijează în mod samavolnic scindarea PER, prin formarea unui nou partid din PER numit
Adrian Manolache () [Corola-website/Science/305288_a_306617]
-
în ciuda suportului dat de evreii din Palestina efortului de război cu Germania, a trădat națiunea evreiască și sionismul statal, și prin urmare, nu a rămas în fața națiunii altă cale decât să se ridice la lupta directă împotriva lui. După cuvintele proclamației: În cei patru ani în care Beghin a stat in fruntea Irgunului , organizația a executat circa 300 operațiuni. Cele mai însemnate au fost aruncarea în aer în iulie 1946 a hotelului King David din Ierusalim, în care funcționa un centru
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
fost distrusă de un incendiu și rezidită în 1542. La 12 mai 1818 Ioan Gheorghe Caragea a orânduit spre paza mănăstirii 26 panduri. Mănăstirea Tismana a fost locul unde Tudor Vladimirescu a organizat revolta sa antifanariotă. Aici, el a lansat Proclamația de la Padeș din 22 ianuarie. Tot Tudor Vladimirescu a întărit garnizoana mănăstirii. La Tismana, picturi murale cu o valoare artistică deosebită, executate de Dobromir cel Tânăr din Târgoviște, în 1564, împodobesc pronaosul; din 1732, executate de echipa Ranite Grigorie, în
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
Topal devine unul din liderii mișcării separatiste din sudul Republicii Moldova. La data de 31 octombrie 1990, Stepan Topal este ales în funcția de președinte al Sovietului Suprem al autoproclamatei RSS Găgăuze. Deși Sovietul Suprem al Republicii Moldova a declarat imediat aceste proclamații nule, în ambele republici separatiste s-au desfășurat alegeri. La 1 decembrie 1991, Stepan Topal este ales "președinte" al autoproclamatei "Republici Găgăuze", iar între anii 1991 și 1995 a stat în fruntea așa-zisulului "Soviet Suprem" al "Republicii Găgăuze". În paralel
Guvernatorul UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305364_a_306693]
-
mai, dar și contracararea solicitării opoziției anticomuniste, de adoptare a zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională. Alegerea zilei de 1 decembrie, deși neexplicit, a făcut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918. Alegerea acestei zile ca sărbătoare națională a României a fost văzută drept un afront adus minorității maghiare din România, pentru care ziua de 1 decembrie a însemnat o pierdere
Ziua națională a României () [Corola-website/Science/303454_a_304783]
-
august () crearea Dumei consultative. Când au fost aduse la cunoștrința publicului slabele puteri ale Dumei și limitele impuse electoratului, revoltele au reizbucnit, culminând cu greva generală din octombrie. Pe data de 14 octombrie () 1905, Witte și Alexis Obolenskii au redactat Proclamația din Octombrie, document pe care l-au prezentat țarului. Aici erau formulate pe scurt cererile Congresului zemstvelor din septembrie, care cerea acordarea de drepturi cetățenești, permisiunea de formare a partidelor politice, extinderea dreptului de vot (chiar până la sufragiul universal) și
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]
-
zemstvelor din septembrie, care cerea acordarea de drepturi cetățenești, permisiunea de formare a partidelor politice, extinderea dreptului de vot (chiar până la sufragiul universal) și stabilirea Dumei ca organ central legiuitor. Țarul a mai așteptat trei zile, după care a semnat proclamația pe 17 octombrie ()/ 30 octombrie (), dorind să evite un masacru, dar, pe de altă parte, dându-și seama că nu are suficiente forțe în capitală pentru înăbușirea revoltelor. El a regretat profund că a tebuit să semneze proclamația și a
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]
-
a semnat proclamația pe 17 octombrie ()/ 30 octombrie (), dorind să evite un masacru, dar, pe de altă parte, dându-și seama că nu are suficiente forțe în capitală pentru înăbușirea revoltelor. El a regretat profund că a tebuit să semneze proclamația și a declarat că că se "simte bolnav de rușine de această trădare a dinastiei". Când a fost publicată proclamația, au izbucnit demonstrații spontane de sprijin în cele mai importante orașe ale imperiului. Grevele din capitală și din celelalte centre
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]
-
seama că nu are suficiente forțe în capitală pentru înăbușirea revoltelor. El a regretat profund că a tebuit să semneze proclamația și a declarat că că se "simte bolnav de rușine de această trădare a dinastiei". Când a fost publicată proclamația, au izbucnit demonstrații spontane de sprijin în cele mai importante orașe ale imperiului. Grevele din capitală și din celelalte centre industriale s-au încheiat în mod oficial. Concesiunile au fost însoțite de acțiunile reînoite și brutale împotriva revoltelor. Au existat
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]
-
în limba rusă Октябрьский Манифест sau Манифест 17 октября) a fost emis pe 30 octombrie /17 octombrie 1905 de către țarul Nicolae al II-lea sub influența contelui Serghei Witte, ca răspuns la revoluția din 1905. Numele oficial al documentului este Proclamația despre îmbunătățirea ordinei statului (Манифест об усовершенствовании государственного порядка). Proclamația era răspunsul la revoltele din Imperiul Rus și promitea acordarea de libertăți civile pentru poporul rus, inclusiv: inviolabilitatea persoanei, libertatea religie, libertatea cuvântului, libertatea de asociere și libertatea de întrunire
Proclamația din octombrie () [Corola-website/Science/301463_a_302792]
-
fost emis pe 30 octombrie /17 octombrie 1905 de către țarul Nicolae al II-lea sub influența contelui Serghei Witte, ca răspuns la revoluția din 1905. Numele oficial al documentului este Proclamația despre îmbunătățirea ordinei statului (Манифест об усовершенствовании государственного порядка). Proclamația era răspunsul la revoltele din Imperiul Rus și promitea acordarea de libertăți civile pentru poporul rus, inclusiv: inviolabilitatea persoanei, libertatea religie, libertatea cuvântului, libertatea de asociere și libertatea de întrunire, o largă participare la alegerile pentru Dumă, introducerea votului universal
Proclamația din octombrie () [Corola-website/Science/301463_a_302792]
-
cuvântului, libertatea de asociere și libertatea de întrunire, o largă participare la alegerile pentru Dumă, introducerea votului universal și emiterea unui decret care să asigure că nici o lege nu va fi aplicată dacă nu va avea aprobarea Dumei de Stat. Proclamația a fost precursor al primei Constituții din întreaga istorie a țării. În realitate, Proclamația (ca și Constituția de fapt) nu a dus la creșterea semnificativă a libertăților sau a reprezentării guvernamentale pentru rușii de rând. Țarul a continuat să-și
Proclamația din octombrie () [Corola-website/Science/301463_a_302792]
-
Dumă, introducerea votului universal și emiterea unui decret care să asigure că nici o lege nu va fi aplicată dacă nu va avea aprobarea Dumei de Stat. Proclamația a fost precursor al primei Constituții din întreaga istorie a țării. În realitate, Proclamația (ca și Constituția de fapt) nu a dus la creșterea semnificativă a libertăților sau a reprezentării guvernamentale pentru rușii de rând. Țarul a continuat să-și exercite dreptul de veto împotriva hotărârilor Dumei, pe care a dizolvat-o și reformat
Proclamația din octombrie () [Corola-website/Science/301463_a_302792]
-
5 mai 1848 la Vidra de Sus, pentru a vorbi românilor. Fiind o zi de duminică, oamenii erau la biserică. Șpanul a încercat să le vorbească, dar a fost întrerupt de moți. Aflând că li s-a citit românilor o proclamație, a cerut-o și aceasta i s-a dat și citit de către Alisandru Iancu, tatăl lui Avram. În încheiere, Avram Iancu a adăugat de la sine: "„Românii nu vor cerși libertatea de la unguri, ei sunt destul de tari ca să și-o stoarcă
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
deci opunerea și mai dură față de revoluția ungară și revenirea la situația dinainte de 25 aprilie 1848. La 30 septembrie Iancu a plecat de la Blaj înapoi în munți, însoțit de moții săi. La 10 octombrie 1848 Kossuth Lajos adresează românilor o proclamație, prin care li se cere să nu se opună revoluției maghiare și Ungariei, în caz contrar, cei care se vor opune urmând să fie omorâți, iar averile lor confiscate. Până la această dată, mișcarea românească nu făcuse nici o victimă și nici un
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
s-au căsătorit în cele din urmă în 1399, când John Beaufort avea 25 de ani. Biserica l-a declarat retroactiv pe Beaufort legitim, printr-o bulă papală din același an, confirmată printr-un Act al Parlamentului din 1397. O proclamație ulterioară a fiului legitim al lui John de Gaunt, Henric al IV-lea al Angliei, a recunoscut, de asemenea, legitimitatea descendenților lui Beaufort, însă i-a declarat neeligibili să moștenească tronul vreodată. Cu toate acestea, familia Beaufort a rămas aliată
Dinastia Tudor () [Corola-website/Science/313090_a_314419]