11,065 matches
-
pe partea cealaltă a insulei, față de cea în care se ascundeau catamaranele Te-Onó. Cu luna care lumina acum puternic, silueta Mararei deveni curând vizibilă pentru gărzile de pe creasta, care nu-și putură stăpâni entuziasmul văzând că dușmanii lor încercau să profite de nopțile cu luna plină pentru a scăpa de distructivii Niho-Nuí, căci, gândeau ei, ca niște excelenți marinari ce sunt, au fost în stare să găsească singură insula care există pe zeci de mile de ocean de jur împrejur. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
peisaj se cufunda în beznă, iar Octar își convoca locotenenții pentru un nou schimb de impresii. Se află din nou în fața aceleiași dileme: să rămână unde era, sperând că de data aceasta cei din Bora Bora vor debarca, sau să profite de cele două ore de întuneric care rămăseseră până la răsăritul soarelui pentru a scoate navele din ascunzișurile lor și a-și surprinde dușmanii, atacându-i din două părți. Ar fi foarte greu să ne ascundem atât de bine încât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
o toaletă cu oglindă pe care erau împrăștiate sticluțe minuscule, rujuri sau pudriere, într-un amalgam de culori și lumini ce-i luau ochii. În această încăpere era interzis să intri. Luana pândi, într-o zi, plecarea mătușii după care, profitând de neatenția bunicii, intră tiptil în casă și se furișă hoțește în dormitor. În comparație cu mobila modestă din locuința mamei, camera în care intrase întruchipa budoarul unei prințese. Privi avidă, cu ochi măriți, lucrurile extraordinare din jur. Se aruncă pe pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
din jurul căzii. Ieșeau din balie și dădeau fuga după el apoi țuști, înapoi, cu picioarele pline de mizerie. Soarele lenevea pe umerii lor, pe obraji, pe spate, în creștetul capului. Se bălăceau până ce mistuiala cerească îi secătuia de vlagă. Atunci, profitând de slăbiciunea lor, Bica schimba apa, îi săpunea bine și-i clătea, îi înfășura, pe rând, în câte-un prosop și-i aduna în camera ei pentru a-i primeni cu lenjerie curată. Dacă pentru Dan și Luana aranjatul frezei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
scund și chel. Gâfâia, sărmanul și asuda din greu, încercând să învârtă masa compactă ce n-o putea cuprinde cu brațele. "Cu mama nu i s-ar întâmpla așa ceva. Ea se mișcă excelent", își spuse Luana. Parcă auzindu-i gândul, profitând de oboseala și retragerea partenerii sale, bărbatul mărunțel cu chelie o invită pe Sanda la dans. Chipul femeii se lumină și cuplul valsă cu o ușurime de fluture. Luana chicoti de bucurie în ascunzătoarea ei. Fericirea mamei o făcea fericită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
faci acolo? întrebă unul dintre ei. Bat step, răspunse fata, cu obrajii arzând. M-a învățat tatăl meu. Vorbești prostii. Tatăl tău e mort. A fost și viu, înainte de a muri. Vreți să vă povestesc? Fără să aștepte acordul copiilor, profitând de zăpăceala lor, Luana coborî sprintenă, așeză la loc fața de masă și rezemată de catedră începu să povestească. Repede, fără să respire, scornea niște minciuni de care nu se crezuse vreodată capabilă. Paralizați de uimire, copiii rămaseră suciți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
un moment de bucurie generală, Luana se încăpățâna să rămână încruntată. În adâncul sufletului, adolescenta cu bucle blonde, aștepta, așa cum așteptase în toți anii de școală, ca al ei coleg Crin Soveja să-și dea seama de existența ei. Să profite de această ultimă clipă pentru a-i adresa măcar un "Rămas bun!" Pe măsură ce sala se aglomera, perechile de dansatori căpătau curaj. Băieți și fete se înlănțuiau în ritmul muzicii, roșind de emoție. Pe bănci, partenerii ei de joacă pândeau fetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
moment. Bica, martor nelipsit la toate drăcoveniile ce le treceau prin cap, se prăpădea de râs văzându-le agitându-se cu "zgaibele" în sus, în cele mai neașteptate poziții și mai mai că-i venea să le pună la treabă, profitând de energia și puterea lor. Unele "sărituri" eșuau, fetele se rostogoleau peste spătarul băncii și se adunau de jos zăpăcite, cu ochii scăldați în lacrimi. Ema le penaliza cu note usturătoare. Ea tăia în carne vie, la adăpostul mesei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Rosti și Marc nu aveau ce căuta, împreună, în casa ei. Luana greșise invitându-i pe amândoi iar scuzele și explicațiile în fața invitaților erau tardive și fără rost. Prea puțin interesați de frământările fetei, tinerii se distrară de minune. Marc profită de ocazie și dansă numai cu ea. Cu gândul și inima la cel care nu voise să-i mai fie alături, Luana nu reuși să se bucure de atmosfera incendiară din jurul ei. O dată cu plecarea ultimului musafir, se aruncă în pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
plăcută. Colegii lui de cameră erau spirituali și iubitori de muzică. Fata se simți bine din prima clipă. După câteva zile îl vizită din nou, însoțită de colegele ei. Se stârni un chef pe nepusă masă iar băieții și fetele profitară de apropierea dansului pentru a se cunoaște mai bine. Odată ce somnul veni să le alinte genele, Victor scoase chitara și cocoțat în vârful patului începu să cânte. Mâhnirea din inima Luanei prinse glas. Avea, în sfârșit, posibilitatea să plângă, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
minute, Escu deveni de-al casei. Dansă cu fetele, fără să afișeze talente de cuceritor. Atunci când unul dintre dansatori agăță firul de alimentare al magnetofonului, făcând muzica să amuțească, Victor se grăbi să aprindă lumina și să caute defecțiunea. Luana profită de situație pentru a căuta, pe furiș, chipul frumos al lui Ștefan. Îi găsi privirile ațintite asupra-i, fără rușine. Obrajii îi luară foc și în panica de moment dădu să iasă. Cu doi pași ca de uriaș tânărul îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu atenții și complimente. A fost prima nuntă din micul târg moldovenesc înregistrată pe casetă video. Nuntașii s-au înghesuit, care mai de care, să apară în fața camerei de luat vederi. Mirii au dansat neobosiți până la ora 24 fix când, profitând de o clipă de neatenție, Dan, Oliviu și Renar au furat mireasa. Au ascuns-o în curtea unei case din spatele restaurantului. Renar a ținut mâna Luanei până când Ștefan a venit să și-o revendice. Atunci a ridicat-o în brațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
propuse să mai cheme pe cineva, pe colegul Costi Subțirelu, cunoștință veche alături de care se simțea excelent. Obsedată de amintirea dansului magic în brațele tânărului cu ochi căprui și hotărâtă, într-un fel sau altul, să și-l apropie, Luana profită de situație invitându-l și pe inginerul Noia. Distracția se încheie cu o oarecare apropiere între ei. Radu venise cu un buchet de flori și se arătase atent față de ea pe tot parcursul serii. La nici zece minute de la plecarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
la încheierea zbuciumului se relaxau bând lichidul fierbinte. Nuța îi apostrofa de fiecare dată. Era șefa biroului și nu accepta lucrul în "gașcă". Mutară locul de studiu la contabilitate. Luana făcuse un curs de contabilitate asistată pe calculator și doamnele profitau de cunoștințele ei pentru a-și întocmi bazele de date. Atunci când crezu că toate merg bine și își poate vedea liniștită de treaba ei, Liga o chemă din nou. Șefa îi făcuse, iarăși, referat și de data aceasta afirma că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
brațele lui ca înecatul scos la mal, plin de recunoștință că fusese readus la viață. O dorea. O dorise întotdeauna. O iubea din toată inima și-o aștepta cu toată puterea și răbdarea sufletului său chinuit dar nu voia să profite de nesiguranța și dezorientarea în care se afla. Fetița palidă, încercănată, invizibilă în perna mare care-i susținea capul cât un pumn, nu-i inspira decât milă. O voia înapoi femeie, plină de zvâcnirea amețitoare și pasiunea unică, mamă responsabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de politețe. Ștefan făcu gestul să se ridice dar Iuliana îl opri. Să nu renunți la ea. N-o lăsa să se întoarcă la o viață nenorocită. Voi doi trebuie să fiți împreună. Îmi dau seama că nu vrei să profiți de slăbiciunea ei de moment dar nu te îndepărta prea tare. Cine știe de ce mai e în stare! N-am să fac asta dar s-a terminat cu dădăceala. E pe picioarele ei acum. Drumul pe care și-l va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
dragoste... nu mai știa. Sări din pat plină de sentimente contradictorii iar bărbatul simți tot zbuciumul sufletului ei chinuit. O înțelegea atât de bine! Îi cunoștea simțămintele și pornirile, ar fi dat orice să poată fi altfel decât era, să profite de toate astea și s-o întoarcă în casa lui. Se ridică ostenit și sătul de bunul-simț, ce mustea în el gata să-l înece. Ai nevoie de o ieșire, de o evadare din decor. Iuliana te invită s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Sinaia a plouat continuu preț de trei zile și copiii au fost nevoiți să se joace în camera de hotel. Luanei i-a fost peste puteri să nu arate că se plictisește. Iuliana sperase ca ea să se poată deschide, profitând de aceste momente petrecute singure. Aștepta să i se ceară un sfat, ori o părere, s-o vadă că încearcă să-și pună ordine în idei. Doamna Noia se încăpățâna să tacă și Iuliana se simțea mâhnită de această prietenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pentru a le înainta directorului, o ajutară să înțeleagă că munca brută a agenției se desfășura în spatele ușilor închise ale compartimentului de creație. De acolo ieșea produsul final. Departe de-a se declara mulțumită, Luana abordă cu discreție și sensibilitate, profitând de orice prilej, pe fiecare angajat în parte iar în scurt timp știu, cu exactitate, ce responsabilități au oamenii din agenție. Ea îi cuceri cu vocea caldă, chipul drăgălaș și seninătatea privirii. Căuta să fie întotdeauna amabilă și bine intenționată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o astfel de spovedanie. Bărbatul, singur și dezamăgit de viața personală, evita orice discuție pe această temă în timp ce femeia, deși s-ar fi lăudat din toată inima cu năzdrăvăniile Anielei, renunța la o așa aventură din pricina mariajului ei încâlcit. Luana profită de moment pentru a-l atrage într-o discuție privitoare la istoria firmei. Voia să afle amănunte despre începuturile acestei afaceri ce se dovedise a fi rentabilă și de succes. Găsind în ea un tovarăș de suferință, Bariu fu bucuros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mână a lehamite. Care viață personală?! Draga mea, va veni și ziua aceea, spuse Bariu cu un optimism fără margini. Eu, unul, lucrez la asta. E timpul să-mi urmezi exemplul. Uluită de planurile lui, ea știu că trebuie să profite de ocazie și să-i vorbească despre îndoielile ei. Domnule director, vreau să vă spun ceva. Nu acum. Sunt foarte grăbit. Nu știu dacă voi mai avea curajul să... El o împinse, ușor, spre ușă. Altă dată. Săptămâna viitoare plec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
sufletul chinuit al șefului ei. Fusese mai irascibil ca niciodată. A doua zi, el anunță în ultima clipă că este reținut și ea fu nevoită să facă față singură la una din întâlnirile programate. Inspirată și bine pregătită, doamna Noia profită de faptul că acest potențial client fusese un personaj ușor de citit și-l salvă pe Bariu de la un alt eșec. La întoarcere, se cufundă în scaunul din spatele biroului, încercând să gândească limpede la ceea ce avea de făcut. Se legase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
acea jumătate a ei născută pentru a o întregi. Îi spuse, după aproape doi ani de tăcere: De mâine, oricând dorești, poți să vii să ne vezi. Din ziua aceea, prezența celor doi bărbați din viața sa deveni sufocantă. Radu profita de îngăduința ei cu o umilință de câine. Până și Sanda, profund impresionată de calvarul prin care trecuse, se îndură de suferința lui și-l acceptă. Dar cea care radia de o fericire fără margini era Aniela. Nimeni în jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cât mai relaxată. Știau, însă, amândoi, că o confruntare nu va putea fi amânată la nesfârșit. Pe tot parcursul serii, ea stătu agățată de Bariu, căutând să-l îndrume spre grupurile din care viitorul om politic lipsea. Spre miezul nopții, profitând de un moment de singurătate, se retrase pe terasă și căută să descâlcească tâlcul sentimentelor pe care le încerca. Își aminti că în copilărie văzuse un film care-i provocase o adâncă impresie. Visase, ani la rând, ca într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu viață. Prăvăliile chinezilor au rămas Închise trei zile la rând, nimeni n-a mai cumpărat nimic. Dintr odată au Început să se bată unii cu alții prin tot orașul. Toți ziceau că veniseră comuniștii de pe vreo mare insulă ca să profite de frământări. Bande de tineri bântuiau pe străzi Înarmați cu ma cete și umpleau zidurile de graffiti. MOARTE comuniștilor! Ducă-se la dracu’ chinezii! Pentru Adam fusese ca un articol de ziar devenit realitate, imaginile ieșeau din pagină și prindeau
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]