2,857 matches
-
la miting, pentru a-l boicota, studenții respectivi mizând pe solidarizarea mulțimii în momentul boicotului sau cel puțin pe declanșarea unei stări de dezordine care ar fi putut duce la întreruperea mitingului. În orice caz, dacă a existat o intenționalitate programatică a spargerii mitingului, aceasta a avut în vedere, după cum ușor se poate înțelege, faptul că mitingul era filmat și transmis în direct la televizor și că era urmărit de o țară întreagă care, în momentul declanșării huiduielilor și protestului - și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
prezint cititorului, grosso modo, câteva din temele abordate de el în cartea de față, începând cu aceea, de incontestabilă actualitate, nu atât a unei încă relativ fragile „postmodernități efective”, cât mai ales a unui foarte organizat și extrem de ofensiv „postmodernism programatic” al minorității intelectuale occidentale și terminând cu o analiză de mare sagacitate a operei teologice a părintelui Stăniloae, nu fără a trece prin problematica extrem de incitantă a unui teolog britanic, Andrew Louth, necunoscut cititorului român (fie el chiar interesat de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Gama” are aici mai mult decât simpla valoare a unei comparații: muzica reprezintă pentru Henry - ca și pentru Schopenhauer - domeniul invizibilului prin excelență, acel spațiu de manifestare al afectivității dincolo de orice reprezentare 1.) În pofida titlului surprinzător și a subtitlului său programatic 2, toate temele majore ale filozofiei henryene sunt prezente în filigranul cărții: structura primordială a fenomenalității, natura limbajului, istoricitatea, constituția corporalității, gramatica afectivității, esența tehnicii și a economiei moderne, statutul subiectivității, dialogul cu invizibilul, inconștientul și pulsiunile elementare etc. Henry
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
funcțiile de mediere ale narativității 1. Dansul, bunăoară, nu mai este un gest reglat de gramatica tacită a comunității. Consumatorul își propune doar recuperarea nietzscheană a dionisiacului, lipsită de rest. Dimensiunea politică a artei muzicale - cenzura publică a oricărui anarhism programatic - dispare. Moartea cuvântului validează opera insidioasă a promiscuității estetice. În locul rostirii limpezi izbucnește banalitatea gemetelor explicite. Reîntoarcerea literară a hetairelor și consacrarea civică din lupanare se juxtapun. Prostituția naște o profesie. Iadul neputinței e absolvit de orice păcate. În goana
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
iubirii. Toate numele de laudă ale lui Dumnezeu sunt extrase din contemplația străvezie a frumuseții care, în cele din urmă, va salva lumea. Or, sublimul generează numai reflexe himerice și pofta de irealitate. Pe tărâmul acestei false reconcilieri cu haosul programatic al ființei, tentația este de a escamota problematica metafizică a răului, dacă nu prin uitare, atunci măcar prin amânare. Pentru Ortodoxia universală, disocierea frumosului de adevăr va rămâne însă indiciul unei fatale schizofrenii. În grădinile nemuritoare ale veșniciei însă, „mila
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Tratatului de la Lisabona (1 decembrie 2009), proces de elaborare a unei noi viziuni despre acest subiect, o adevărată reconstrucție strategică la nivel european, adaptată la noile schimbări din mediul internațional de securitate. Este vorba despre elaborarea Strategiei Globale Europene, document programatic care să țină cont de apariția noilor concepte strategice ale actorilor internaționali, cu precădere N.A.T.O., Statele Unite ale Americii și țările emergente. Atât națiunile, cât și organizațiile internaționale își concep propriile strategii de securitate și apărare, potrivit unui cadru teoretic
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
locale a fost Regulamentul Organic din 1831, care, pentru început, recunoaște numai orașelor un drept de autonomie „prin sfaturi orășenești alese de locuitorii acestor orașe”. Ideea autonomiei, în fapt, a unei administrații publice locale autonome, a devenit apoi un punct programatic în revendicările Revoluției de la 1848 din cele două principate, cerându-se „dreptul pentru fiecare județ de a-și alege dregătorii săi”. Convenția de la Paris din 1858 a reluat aceste deziderate, iar Statutul lui Cuza din 1864 le recunoaște ca principii
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
viață, cu o fervoare și dăruire unice În epocă, oficiindu-l ca un autentic spirit romantic. Interpretarea pe care el o dă „religiei poemului” e foarte departe Însă, cum vom vedea, de perspectiva tradițională asupra poeziei. * Lectura textelor cu caracter programatic publicate de Ilarie Voronca timp de un deceniu, Începînd cu articolele-manifest din revistele 75 H.P. și Punct, pînă la cele din Integral și unu, descoperă În el pe unul dintre cei mai tipici promotori ai „stării de spirit” a avangardei
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ca peste umeri, acrobați pe funia inteligenței invizibil subțiată, dărîmători sau constructori de formule tîrziu devenite passe-partout tuturor. [...] Prin definiție, aceștia sînt incomprehensibili, păstrați admirației unui număr restrîns”. Divorțul „elitist” față de publicul burghez apare astfel deopotrivă ca voit și nevoit, programatic și condiționat de realitatea de fapt. Voința radicală de Înnoire, presupunînd răsturnarea tuturor convențiilor și regulilor admise, Închide implicit, În mare măsură, accesul „mulțimii” instalate În confortul intelectual și sufletesc la creația nouă; la acest nivel, artistul de avangardă Își
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
revoltei și nonconformismului prevestind radicala insubordonare față de „formulă”, propovăduită de avangardă. Exemplele oferite pînă aici sînt doar cîteva dintre cele apte să-l situeze pe Ilarie Voronca În centrul problematicii avangardiste, considerată În dimensiunile sale cele mai general-definitorii. Fiecare text programatic semnat de poet conduce de fapt spre acest nucleu ideatic În funcție de care se cristalizează și perspectiva sa particulară asupra poeziei. S-a putut observa de altfel, din aserțiunile citate anterior, că diversele nivele ale „stării de spirit” tipic avangardiste, așa cum
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
patosul angajării sale, pe un parcurs care merge de la o anumită impersonalitate inițială (În primele manifeste, tipărite În revistele 75 H.P., Punct și Integral - În linia detașării „obiective” promovate de orientările constructiviste) către o asumare tot mai evidentă a propozițiilor programatice, transformate Într-un discurs confesiv oscilînd Între fervoarea și entuziasmul adeziunii la idealul novator avangardist și neliniștea, angoasa, nesiguranța unui spirit pentru care totul devine de o realitate dureroasă. „Certitudinea universale incertitudini” - despre care vorbea undeva - colorează În profunzime textele-manifest
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
viața din afara poemului: „Diferența Înspre Înalt vine din intensitatea coardelor sub pleoapă sau inimă destinse”. În acest sens, al intensificării prin scris a „vieții imediate”, este de Înțeles și admiterea artei În arsenalul său conceptual, Într-un moment cînd respingerea programatică a „oricărei preocupări estetice” de către suprarealism părea o achiziție deplin asimilată: „Arta (și scrisul mă interesează numai Întrucît e suprapus acesteia) pretinde un material luat din neobicinuit, care să supere timpanul convenției”. Voronca se delimitează astfel, Într-o oarecare măsură
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
afirmase că se Încrede, găsind În el autentica sa „tărie” și „singurul (său) Îndemn”. PENTRU O NOUĂ „GRAMATICĂ A POEZIEI” La Întrebarea ce este și, mai ales, cum trebuie să fie poezia, răspunsurile lui Ilarie Voronca au variat În funcție de momentul programatic avangardist față de care și-a manifestat adeziunea, pe un itinerariu marcat, În punctele sale extreme, de colaborarea la revista 75 H.P. (octombrie 1924) și articolele publicate În unu (1928-1931) sau - după ruptura cu aceasta din urmă - Îndeosebi În Adevărul (1935-1937
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În libertate”, pe care o regăsim și În Gramatica lui Voronca: „Nu licență, ci liberă Înșiruire a cuvintelor” (s.n.). Ea are Însă la el mai mult Înțelesul de eliberare din ordinea convențională a discursului conceptual-abstract, căci, altminteri, În același text programatic se schițează proiectul unei „poetici” corespondente doctrinei constructiviste, cu exigențele sale de „ordine”, rigoare și stringență a structurării textului, eliberat de ingerințele turbulente ale eului, vizînd o anume „obiectivitate” asigurată de supravegherea unei conștiințe lucide: constructivismul e definit ca „armonie
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
olandez Theo Van Doesburg - nume de rezonanță În cercurile constructiviste, prezent cu articole și În Contimporanul și Punct, publicații foarte atente, Între altele, și la mișcarea patronată de gruparea De Stijl: Van Doesburg publicase În 1923 În revista Mécano textul programatic Vers une poésie constructive, În care se remarcă, Între altele, respingerea „utilitarismului” (manifestat chiar În cadrul constructivismului de către unii promotori ruși ca Tatlin sau Rodcenko) și insistența asupra sintaxei poetice, cu trimiteri ce merg de la Mallarmé și Rimbaud, la Marinetti, Tzara
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ulterioare. „Obiectivității” și ordinii intelectuale mallarméene și constructiviste, el le imprimă, pe de altă parte, energia unui temperament neliniștit, cu exaltări și entuziasme romantice atingînd momente de paroxism ce nu contrazic, totuși, În esență, spiritul avangardist, În ciuda unor momentane limitări programatice: declarîndu-se adept al „ordinii-sinteză, clasice, integrale”, Voronca rămîne În fond un dezordonat și un ne-clasic, o sensibilitate ardent pasională - și această „mișcare ce deplasează liniile” străbate pînă În miezul celor mai voit austere geometrii, proclamate (cu patos!) În scrierile
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
aceste elemente preluate din programele avangardei vor căpăta deci la el un plus de vitalitate exuberant-neliniștită, de natură a estompa, În ultimă instanță, frontierele rigide dintre variile tendințe novatoare. În planul „gramaticii” poeziei, acest fapt se va reflecta În imagismul programatic, ca tehnică menită să destructureze discursul conceptual-abstract. Cu mult Înainte de a proclama ca butadă: „eu, dintre toate NAȚIUNILE, aleg imagi-NAȚIUNEA” Voronca mizează pe imagine (și imaginație) ca factor dinamizator al textului liric. Oricîtă inteligență ordonatoare „constructivistă” ar fi pusă la
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
durerile Închise - cuiburi de păsări triste, acolo. MÎinile tale să-mi fie deznădejdii mătăsoase batiste, și ochii tăi, pentru copilul tristeților mele, odihnitor hamac. (Tristeți) O anume labilitate a sintaxei poetice se conturează astfel de la debut. Cu accente mai subliniat programatice, În experiențele anilor următori, această tehnică pletoric-asociativă va deveni dominantă, cu consecințe de apreciat În mod diferențial de la o manifestare la alta. Oricum, ceea ce manifestele militantului avangardist vor afirma ca exigență a dinamizării discursului liric voit „seismograf” și „diafragmă” a
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Casele presate balnear În album” etc.). Desigur, nu toate poemele Invitației la bal suportă o asemenea analiză. Unele dintre ele vizează aproape exclusiv insolitul asociațiilor conturînd mai degrabă un spectacol exterior, la nivelul unui „reportaj” În care contează - după propoziția programatică din Manifestul activist către tinerime al Contimporanului - „expresie plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse”; stratul reprezentativ primează, neglijînd ca și total autoreferențialitatea, subtila „chimie a cuvintelor”. Compensat adesea de performanțele asociative, acest deficit de prelucrare a discursului e nu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În aparență față de Înscrierea În discurs a unui „sens”. Acesta se mai exprimă În Invitație la bal și la modul mai tradițional, indicînd că la Voronca „constructivismul” admite În acest moment și formele mai „cuminți”, mai puțin strict subordonate exigențelor programatice radicale. E ceea ce se va Întîmpla, de altfel, În proporții diverse, și În cărțile următoare. O TEMĂ CU VARIAȚIUNI După experiența constructivist-integralistă din versurile anilor 1924-1925, poemul Colomba, publicat În 1927, deschide o altă perspectivă scrisului său, pe care cărți
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nocturn. Suitei de secvențe din „reportajul” vieții diurne a cetății (dar nu numai a ei) Îi corespunde aici una similară, a existenței În care „se năpustesc caleștile visului” și „promontoriile somnului În prăvălire”; viziune din nou caleidoscopică mozaicală, marcată și programatic („Prin creierul meu trec toate veștile ca-ntr-o cutie de poștă”, „Toate zgomotele universului sună mă Încing ca un chimir”, „Adun toate Înfățișările lumii sub cristalul pleoapei” etc.), pe orizontul căreia capătă contururi de o relativă precizie doar cîteva
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
descompune și recompune În structuri insolite În virtutea voinței de eliberare din orice tipar, de deschidere spre o totalitate a cosmosului, - nu contemplată de la distanță, ci implicînd subiectul producător, devenit agent dinamic. „Revelația” vizată (despre care vorbesc de atîtea ori textele programatice ale militantului avangardist) ar fi atunci aproximată nu ca sens preexistent sau ca țintă definitiv precizată, ci ca traseu, ca itinerariu dinamic mereu reluat, spre o mereu incompletă identificare a propriului contur spiritual, proiectat pe fundalul În spectaculoasă metamorfoză al
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un pumnal sau o aripă”), poetul Își mărturisește deopotrivă angoasele și speranțele, În versuri adesea patetice, În care colocvialitatea whitmaniană concurează masiv imagismul luxuriant al poemelor de pînă acum, expresia se simplifică, devine mai directă, ajungînd frecvent pînă la transparența programatică. Iar la această limită extremă lirismul e prejudiciat de constrîngerea exterioară a „ideii”, Încît se poate vorbi, cum observase deja G. Călinescu, de „slaba putere calorică” a unora dintre poeme, de „atitudini și concepții pe care [poetul] le tratează retoric
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
poeme În proză, mai mult sau mai puțin fidele „tiparului” acestei specii. Ar intra Într-o altă categorie majoritatea pieselor cuprinse În placheta din 1932, Act de prezență (cu excepția, poate, a textului ultim, Prefață la alte poeme, cu caracter predominant programatic), În care pot fi identificate principalele trăsături ale prozei poetice ca o „construcție Închisă, bazată pe revenirea motivelor, cu puternic accent pe ritmica melodică a frazei”, presupunînd un tratament fantezist al lexicului, ce atrage atenția asupra cuvîntului Însuși, cu o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
suficiente argumente, de tehnica suprarealistă, pusă În mișcare de „stupefiantul imagine” (Aragon) Întemeiat, după expresia lui André Breton, pe „gradul de arbitrar cel mai Înalt”. Avem de-a face și aici cu acea „saturare tropică” a textului și cu „metaforismul programatic” În care s-a văzut o notă definitorie a poemului În proză suprarealist. De altfel, chiar autorul Actului de prezență Își indică „programul” și tehnica scripturală În mod aproape direct, În cîteva pasaje ale prozelor sale, după ce o făcuse, abundent
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]