468,170 matches
-
al Ministerului Justiției. Dar să admitem, prin absurd, că sursele ziarului au dat informații corecte și că Monica Macovei a băut un pahar în plus într-o seară la restaurant. A făcut scandal, Doamne, iartă-mă ? Nu. A scris vreun proiect de lege pe colțul mesei? Nici atît. Dacă cei de la Evenimentul ar fi avut intenția să o "înfunde" pe Monica Macovei și-ar fi pregătit muniția corespunzătoare și n-ar fi dat înapoi cînd a început scandalul. Așa că cel mai
Norocul Monicăi Macovei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11572_a_12897]
-
percepție asupra prozei, în general, și a celei realiste, în special. Ea ar trebui să redea realitatea propriu-zisă, oglindind-o cât mai fidel și făcând posibil transferul imaginativ dintr-o parte în alta. De fapt, ceea ce contează cu adevărat, în proiectul și în realizarea unui prozator, este distanța (variabilă) pe care o ia și o asumă față de lumea din jur, unghiul particular sub care o privește și o citește. Culoarea viziunii lui, conturul specific al imaginației creatoare, obsesiile ce dau corp
Un meci de old boys by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11560_a_12885]
-
comunistă înflăcărată și scrie în cadrul acestei rubrici: ,nădăjduiesc că voi putea termina, în cinstea aniversării a 15 ani de la Eliberarea patriei noastre, amplul poem Spectacol în aer liber, închinat frumuseții complexe a acestor ani. De asemenea, pe lângă o serie de proiecte mai puțin certe, voi încheia un ciclu de muzică și versuri, compus împotriva ororilor războiului de cotropire și spre slava unei păci creatoare." Iată și alte declarații: A.E. Baconsky: Scriu versuri lirice pe care le voi aduna probabil într-
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
feministe), sociologă, coordonator al programelor UNESCO-CEPEX, chiar vocile sceptice au declarat că Festivalul a fost o reușită, arătând, în același timp, că spectrul preocupărilor tematice și al mijloacelor de expresie este mult mai larg decât se contura până acum. Coordonatoarea proiectului din partea Asociației Culturale ArtLink, Nicoleta Braniște, a gândit programul în colaborare cu ProHelvetia, de unde a pornit și ideea tematicii acestei ediții, și anume de la Gabriela Tudor, asociindu-și ca parteneri Teatrul Odeon și Teatrul La Scena. Și, întrucât în plan
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
arhetipale, chiar dacă uneori esențializat, alteori aluziv sau numai difuz. Oximoronică în viziune și în limbaj, fundamentată riguros pe contrarii multiple, masculină și feminină în egală măsură, pictura lui Dumitru Ivan este un adevărat sistem vizual în care lumea sensibilă și proiectul existențial se afirmă și se susțin cu aceeași îndreptățire. Cu îndreptățirea firească pe care o impune puterea de persuasiune și de seducție a artei. Nudul, între mistică și păcat Știm, încă din primele pagini ale Genezei, că Dumnezeu a făcut
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
aproape indistincte existența diurnă și scrisul nocturn, realitatea fizică și fantasmele personale. El reapropie eul biografic de eul auctorial, distanțându-se programatic de modernism. Se desparte, fără regrete, și de postmodernism, mizând pe valoarea supremă a Bibliei și conturând un proiect anti-Babel. Poetul ,în carne, hârtie și oase" este chiar el, regizor și deopotrivă actor, ferment luciferic și aluat divin. Binomul viață/ operă nu mai prezintă așadar vreo relevanță: cărțile lui Cristian Popescu - și acest antologic volum nu face excepție - sunt
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
ar fi avut și în țară mai multă susținere, s-ar fi putut traduce nu cărțile de literatură sau de critică literară, ci Istoria civilizației române moderne. A.M. : Ei bine, aveți perfectă dreptate și, culmea! culmea!, a și fost un proiect pus în mișcare. Eu am citit un interviu din 1930 al lui Lovinescu, în care el este întrebat: Ce se mai aude cu proiectul dumneavoastră de traducere la Hachette a Istoriei civilizației române? Nu știu din ce motive acest proiect
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
civilizației române moderne. A.M. : Ei bine, aveți perfectă dreptate și, culmea! culmea!, a și fost un proiect pus în mișcare. Eu am citit un interviu din 1930 al lui Lovinescu, în care el este întrebat: Ce se mai aude cu proiectul dumneavoastră de traducere la Hachette a Istoriei civilizației române? Nu știu din ce motive acest proiect nu a fost realizat, dar a existat. Deci, aveți perfectă dreptate. Și memoria cred că nu mă-nșeală - cred că am pe undeva și
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
proiect pus în mișcare. Eu am citit un interviu din 1930 al lui Lovinescu, în care el este întrebat: Ce se mai aude cu proiectul dumneavoastră de traducere la Hachette a Istoriei civilizației române? Nu știu din ce motive acest proiect nu a fost realizat, dar a existat. Deci, aveți perfectă dreptate. Și memoria cred că nu mă-nșeală - cred că am pe undeva și o fișă -, a existat această preocupare. M.I. : Așa cum tot de la Paris, înainte de Primul Război Mondial, apăruse
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
articole. Și acuma, recent, revista Contrapunct, unde, iarăși, se ocupă de aceste lucruri..., dar sunt reviste oarecum de importanță secundară. Nu este vorba de marile reviste românești. M.I. : Însă modelul iluminist, modelul pașoptist de la care vă revendicați în sensul enciclopedismului proiectelor, al lucrărilor fundamentale, nu este puțin cam depășit? A.M. : Puteți să mă provocați oricât! Chiar îmi place să mă provocați, fiindcă asta mă incită să fiu cât mai precis posibil. Nu e deloc depășit, fiindcă, încă o dată vă spun, cultura
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
română are nevoie de propriile sale instrumente de lucru și lucrări de referință. Domnule Iorgulescu, avem o mie de foiletoniști, o mie și o sută de poeți, avem două mii de cronicari, dar nu avem niște lucrări esențiale. Gândiți-vă dumneavoastră, proiectul de Dicționar al Academiei a început din secolul trecut, Hasdeu l-a continuat, nici acuma nu este terminat. Nu avem o Enciclopedie a României. Până de curând n-am avut nici măcar o Istorie a României. După '89 au scris-o
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
și englezi și ale cozilor lor de topor, care au încercat să acționeze pe teritoriul Republicii noastre Populare, împotriva cuceririlor democratice ale poporului și care și-au primit dreapta pedeapsă din partea justiției..." În numărul din 25 ianuarie își face cunoscute proiectele și A. E. Baconsky: , Mă preocupă în special problema inginerilor proveniți din rândurile tinerilor muncitori. Vreau să urmăresc transformarea lor pe toate planurile și să realizez într-un poem o figură de tânăr inginer.". (continuare în numărul viitor)
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
cum noi suntem români, la pomană ne place foarte mult. Așa că jumătate nu ne-a plăcut și jumătate da. Dacă ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că totul e de fațadă și în spate se ascunde un proiect experimental odios de manipulare a creierelor de artiști. Dacă nu ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că proiectul experimental odios de manipulare a creierelor de artiști nu există și atunci muzeul nu are nici un rost. Urmărim cum
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că totul e de fațadă și în spate se ascunde un proiect experimental odios de manipulare a creierelor de artiști. Dacă nu ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că proiectul experimental odios de manipulare a creierelor de artiști nu există și atunci muzeul nu are nici un rost. Urmărim cum ne simțim în zilele care vin.
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
pentru marxism-leninism care a dominat intelectualitatea occidentală atîtea decenii, amplu reflectat de beletristică, îi iau locul, în cartea Daciei Maraini, versurile Annei Ahmatova, Marinei }vetaeva și a altor autori sau perplexitatea manifestată față de teoria dictaturii proletariatului: cît de seducătoare erau proiectele acelea pentru un viitor de mari prefaceri! ... locuință și hrană pentru toți, solidaritate cu oprimații din toată lume. ... dar ce instrumente se cade să folosești pentru a răscoli lumea, fără să-i strivești pe cei care nu gîndesc la fel
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
puțin de nouă cărți a scos Livius Ciocârlie de la revoluție încoace și, deși toate sînt scrise în aceeași formulă a notațiilor diaristice, eseistul a reușit să le închege pe fiecare în jurul altei teme. Aceste proteice jurnale tematice dau imaginea unui proiect scriptural autobiografic pe termen lung, extrem de unitar și, oricum, singular la noi prin formula și amploarea sa. În plus, Livius Ciocârlie a reușit ceea ce orice diarist visează în secret: să facă din el însuși un adevărat personaj. Se iluzionează autorul
Un Sancho Panza al bătrîneții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11601_a_12926]
-
afinității lor elective" nu s-a aprins. După șase ani îi descoperim însă lepădând toate reticențele, deschiși unul față de celălalt, judecând întâmplările vieții și prin prisma celuilalt devenit confident și duhovnic literar, legați fratern fără umbra unei suspiciuni. Posedați de proiectele lor, ferite de ochi străini înainte de publicare și care vor stârni vâlva, n-au mai ținut seama între ei de reguli, de protocol, n-au mai fost discreți, au rupt lacătele, și-au destăinuit satisfacțiile și dubiile, și-au îngăduit
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
pe spectatori prin dubla percepție a gestului dramatic. El a intuit nevoia de revoltă (nu mai puteau fi suportate condițiile de subjugare și de umilire și totodată a avut premoniția golului care survine ulterior. Cum a putut să prevadă zădărnicia proiectului utopic un tânăr neumblat încă prin lume, îndoctrinat de educația militară, fără să fi trecut probele grele de formare, de la avânt la deziluzie? Un simptom care semnifică începutul unui discernământ. Schiller a salutat cu urale declanșarea revoluției franceze din 1789
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
este aici materia primă, în fiecare ungher te ciocnești de militari, logica atacului și a contraatacului fixează psihologia protagoniștilor. Pe masa de lucru, când pe Schiller l-a lovit ultima criză și n-a mai putut duce la bun sfârșit proiectul, zăcea drama despre un uzurpator, Demetrius. Am pomenit de exegeza unui filosof, Rüdiger Safranski, care e convins că motivul central la Schiller e libertatea. Ideea e examinată de el în speculații teoretice, la nivel înalt, concluziile sale coincid cu rezultate
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
Catalin Davi În ciuda faptului că nu este specializat pe artă românească contemporană, Muzeul de Artă din Craiova a inițiat în ultima perioadă, un program ambițios în acest sens. Proiectul urmărește familiarizarea publicului atât cu artiștii locali, cât și cu cei care au o legătură cu zona. Este cazul celei mai recente expoziții, când simeza muzeului a fost ocupată cu lucrările a doi graficieni de talie națională, Nicolae Aurel Alexi
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
tot ce-ți trece prin cap, fără un minim control artistic, într-un fel de dicteu automat smuls avangardiștilor și făcut accesibil, în chip democratic, tuturor veleitarilor. Cred că nițel creier nu strică nici unui vizionar. Sînt atâtea volume fără un proiect coerent și o idee, măcar, urmărită de dragul cititorului, dacă nu al poeziei; pagini amorfe în care, oricît ai săpa, nu vei ajunge nicăieri; versificări ce acoperă, sub un bombasticism modernist ori un minimalism postmodernist, o deplină platitudine a gîndirii poetice
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
mi-am spus. Pentru tineri, însă, nu era oare noaptea pe care și-o doreau? Eram vreo cinci sau șase care ne zbenguiam în apă... ne jucam de-a "dolce vita" felliniană cu o satisfacție balcanică. Constantin Chiriac vorbea despre proiecte de viitor, iar Silviu Purcărete, tatonat pentru o posibilă colaborare, se declara dispus să accepte, doar cu condiția de a nu-și ține cursurile decât acolo, în apă; eu însumi le aminteam celorlalți despre alte asemenea nopți, dialogul era calm
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
ca și celor din Opoziție, deschide un lanț de magazine, mituind în dreapta și-n stânga, își găsește împlinirea erotică în relația cu o tânără ziaristă; face, așadar, cam tot ceea ce s-a făcut în anii '90 pe malurile Dâmboviței. Însă proiectul său de a realiza o democratizare trendy a țării eșuează. La final, apare adevărata formulă câștigătoare: magazinele lui Darjan au succes fără Darjan (reîntors la Paris), prin comercializarea revistelor și casetelor video, lenjeriei sexy și accesoriilor intime, diferitelor instrumente ale
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
de expuneri despre roluri și identități, la care s-a vorbit despre impersonalitatea discursului științific, despre situația de popularizare (Daničle Torck, Amsterdam), despre diferențele de tratare a femeilor și a bărbaților în interviurile politice (Svetla Cmejrková. Praga), despre dezbaterile unor proiecte publice care lezează interese private (Marianne Doury, Paris) etc. Liliana Ionescu Ruxăndoiu (București) a prezentat rezultatele echipei de tineri cercetători care se ocupă de mai mulți ani de constituirea unui corpus de română vorbită și de interpretarea lui; intervențiile participanților
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
de spațiu și imposibilitatea practică de a fi urmărit toate lucrările prezentate pe secțiuni ne împiedică să descriem amănunțit contribuțiile altor cercetători din Italia, Franța, Spania, Germania, Elveția, Austria, Olanda, Belgia, Israel, SUA, România, Moldova. Unele au prezentat rezultatele unor proiecte și experimente asupra cooperării dialogale în transmiterea de informații referențiale (Carla Bazzanella, Torino); altele s-au ocupat de studiul conflictelor dintre copii, multe de dialogul politic, din mediile electronice etc. Discursul public românesc a oferit un material bogat pentru analiza
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]