2,396 matches
-
și pe bolta cilindrică ce îl acoperea erau pictate scede din Patimile Domnului Nostru Isus Cristos dar și scene din Vechiul Testament. Absida altarului era separată de naos prin iconostas. Altarul era foarte mic și avea tavanul drept. Turnul-clopotniță, așezat peste pronaos era scund și se termina cu o fleșă ascuțită. Iluminatul natural în biserică se făcea prin cele câteva mici ferestre pe care biserica le avea. În altar erau două la fel și în naos,în partea dreaptă acolo unde stăteau
Biserica de lemn din Chendrea () [Corola-website/Science/310414_a_311743]
-
ortodoxe este reprezentat, de obicei, Iisus Hristos Pantocrator. Este o structură suspendată în naos, din care se țineau predicile. Amvonul este un element care se regăsește frecvent în arhitectura occidentală. Este o structură suspendată situată de obicei deasupra intrării, în pronaos, destinată ansamblului coral. Corul este un element care se regăsește în bisericile mai mari și cu un rang înalt. Este spațiul care unește aula (sau navele) de prezbiteriu. Transeptul este un element arhitectural specific bisericilor catolice și constituie, în plan
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
construită de Constantin Brâncoveanu în 1705-1707. Turla bisericii fusese grav avariată de cutremurul din 11 ianuarie 1838. Abia reparată, biserica este din nou avariată de „Focul cel Mare” din 23 martie 1847 când a ars partea dinspre bulevard (pridvorul și pronaosul). Refacerea a fost începută în 1851 de către Xavier Villacrosse și încheiată abia în 1855, din cauza unor conflicte cu privire la corectitudinea stilistică a restaurării, în special pe fațada vestică. Cu această ocazie a fost refăcută și turla. Turla lui Villacrosse a fost
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
cultului rușilor staroveri). Turla cea mai înaltă se află deasupra pridvorului închis (aceasta din urmă fiind și clopotniță, cu trei etaje). Deasupra naosului se află o altă turlă înaltă, aceasta fiind înconjurată de 4 turle mici (câte două pe lateralele pronaosului și pe lateralele naosului). Cea de-a șaptea turlă se află deasupra altarului. Edificiul are absidele naosului drepte (încadrate de câte două turle pe fiecare parte) și o absidă a altarului semicirculară. În biserică se poate intra de pe trei laturi
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
poziționată pe partea laterală sudică a construcției. În interior, biserica are un plan fals-trilobat, absidele fiind două nișe arcuite în grosimea zidurilor laterale. Meșterii hatmanului Arbore au realizat pereți drepți, cu imense suprafețe netede, au introdus calote în naos și pronaos, eliminând semicilindrul inițial. Arcadele joase, fără spirale, pantele și sistemul de arce moldovenești conferă bisericii proporții elegante, dovedind o construcție de valoare. Din mobilierul paraclisului nu s-a păstrat mare lucru, în schimb chivotul de mormânt al ctitorului mănăstirii, hatmanul
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
conferă bisericii proporții elegante, dovedind o construcție de valoare. Din mobilierul paraclisului nu s-a păstrat mare lucru, în schimb chivotul de mormânt al ctitorului mănăstirii, hatmanul Luca Arbore, ucis din porunca lui Ștefăniță Vodă în anul 1523. Situat în pronaos, chivotul este considerat cel mai valoros însemn funerar de stil gotic din Bucovina. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului a Mănăstirii Humor din Humor a fost ridicată în 1530 de logofătul Toader Bubuiag și pictată în 1535 de echipa meșterului
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
organizarea unei școli de copiști și miniaturiști, continuând în acest fel opera culturală a lui Rareș. Biserica "Sfânta Cruce" din Pătrăuți este prima ctitorie certă a domnitorului Ștefan cel Mare, din 1487. Renumele i se trage de la pictura murală din pronaos cu un subiect rar: cavalcada Sfintei Cruci. Biserica Sfântul Nicolae a Mănăstirii Probota din satul Probota, comuna Dolhasca a fost ridicată de domnitorul Petru Rareș în 1530 pe locul unei mai vechi construcții ruinate. Restaurarea recentă a dat la iveală
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
turn masiv de intrare având și funcția de clopotniță. Biserica ridicată atunci, cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, a fost pictată în 1609, când ctitorul Radu Șerban era deja domn al Țării Românești. El apare în tabloul votiv de la intrarea în pronaos împreună cu soția sa Elina și cu insemnele domnești, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc. Tot în timpul domniei lui Radu Șerban, în anul 1608, s-a ridicat Mănăstirea Cernica, care a fost ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
Muscelului, mănăstirea este redeschisă, având ca stareț pe ieromonahul Crețu Claudiu Casian. Procesul de restaurare a mănăstirii continuă și astăzi. Biserica este în formă de cruce, cu ziduri groase din cărămidă. Catapeteasma este din lemn nesculptat. Naosul este delimitat de pronaos prin 2 stâlpi (dreapta-stânga) marginali. Altarul este luminat de o singură fereastră pe peretele din răsărit, iar naosul și pronaosul primesc lumină fiecare de la câte două ferestre. Pardoseala este din lespezi de piatră. Are o singură turlă pe naos. Pridvorul
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
Biserica este în formă de cruce, cu ziduri groase din cărămidă. Catapeteasma este din lemn nesculptat. Naosul este delimitat de pronaos prin 2 stâlpi (dreapta-stânga) marginali. Altarul este luminat de o singură fereastră pe peretele din răsărit, iar naosul și pronaosul primesc lumină fiecare de la câte două ferestre. Pardoseala este din lespezi de piatră. Are o singură turlă pe naos. Pridvorul este închis, cu pereții din interior văruiți în alb. Acoperișul bisericii este din tablă. Pereții exteriori sunt simpli, văruiți în
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
către domnie, în folosul mănăstirii. Acest drept a fost confirmat și de către domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504), însă actul nu s-a păstrat. În secolul al XVI-lea, în locul bisericii de lemn s-a construit o biserică de zid. În pronaosul bisericii se află nouă lespezi funerare, datând din veacul al XVI-lea (1510-1590) și provenind desigur din vechea mănăstire a lui Iațco, dintre care cinci conțin inscripții ce consemnează nume românești, alte două - nume grecești, una - un nume rutean și
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
s-a sfințit în 1999, lucrările de construcție fiind coordonate de protoiereii Ioan și Gheorghe Ursachi. În anul 2002 au fost preluate lucrările de actualul paroh. Biserica este construită din piatră, pe coloane de beton armat, clopotnița este alipită de pronaos, stil rusesc din secolul XIX-XX, sub formă de clădire este naosul, la care este alipit altarul în formă de semicerc. Culoarea în exterior a vopselii este galbenă, soclu are culoarea verde, acoperișul este din tablă zincată. După zece ani de
Vrănești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305875_a_307204]
-
spătarului Mihai Cantacuzino, terminată la 1 mai 1699, prezintă alte trăsături decât monumentele epocii. În primul rând, edificiul este mai puțin lung ca de obicei, iar turla de pe naos, lipsită de postament, pare scundă. <br> Biserica de plan triconc are pronaosul încununat de un turn-clopotniță. Pridvorul de proporții zvelte este susținut de coloane de piatră decorate cu vrejuri, portalul dovedește influențe baroce. Remarcabil este decorul neobișnuit al fațadelor, care include motive ornamentale în stuc preluate din miniatura persană: măsuțe cu vaze
Biserica Fundenii Doamnei () [Corola-website/Science/305887_a_307216]
-
organizat revolta sa antifanariotă. Aici, el a lansat Proclamația de la Padeș din 22 ianuarie. Tot Tudor Vladimirescu a întărit garnizoana mănăstirii. La Tismana, picturi murale cu o valoare artistică deosebită, executate de Dobromir cel Tânăr din Târgoviște, în 1564, împodobesc pronaosul; din 1732, executate de echipa Ranite Grigorie, în naos, repictată în frescă de Dumitru Diaconu, în 1766; aici s-a nevoit și înduhovnicit Cuviosul Nicodim de la Tismana (1406), de neam valah. Actuala biserică este o construcție mult schimbată din anul
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
hramul "Adormirea Maicii Domnului", fapt întărit documentar de hrisovul Voievodului Dan I din 1385, 3 octombrie, care se păstrează și astăzi. Ea este construită în stil bizantin, plan triconc, cu ziduri de piatră foarte groase, cu trei turle pe naos, pronaos și pridvor și este susținută de contraforți și de pridvorul ce înconjoară pronaosul și o parte din naos. De-a lungul timpurilor, datorită deselor prigoane ale păgânilor asupra țării noastre, Mănăstirea Tismana a suferit mai multe distrugeri și transformări, multe
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
1385, 3 octombrie, care se păstrează și astăzi. Ea este construită în stil bizantin, plan triconc, cu ziduri de piatră foarte groase, cu trei turle pe naos, pronaos și pridvor și este susținută de contraforți și de pridvorul ce înconjoară pronaosul și o parte din naos. De-a lungul timpurilor, datorită deselor prigoane ale păgânilor asupra țării noastre, Mănăstirea Tismana a suferit mai multe distrugeri și transformări, multe refaceri și donații din partea voievozilor Basarabi și a unor boieri înstăriți, mănăstirea fiind
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
zugrăvită într-o singură culoare, în ocru, cu figuri geometrice și florale. Prima pictură iconografică a fost executată abia în secolul XVI (1564) de pictorul Dobromir din Târgoviște. Această pictură în culori vegetale se află și astăzi pe pereții din pronaos fiind cea mai veche pictură bizantină ce se păstrează în Țara Românească. În anul 1732 se reface pictura din Naos și Sfântul Altar cu ajutorul material al Doamnei Stanca Glogoveanu, în Pronaos fresca din 1564 nu a fost distrusă, ci peste
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
culori vegetale se află și astăzi pe pereții din pronaos fiind cea mai veche pictură bizantină ce se păstrează în Țara Românească. În anul 1732 se reface pictura din Naos și Sfântul Altar cu ajutorul material al Doamnei Stanca Glogoveanu, în Pronaos fresca din 1564 nu a fost distrusă, ci peste ea a fost aplicată o nouă frescă datată 1766 pictor fiind Dimitrie Diaconu. În 1955, în cadrul lucrărilor de restaurare a Mănăstirii conduse de G. Russu s-a trecut la extracția frescei
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
nu a fost distrusă, ci peste ea a fost aplicată o nouă frescă datată 1766 pictor fiind Dimitrie Diaconu. În 1955, în cadrul lucrărilor de restaurare a Mănăstirii conduse de G. Russu s-a trecut la extracția frescei din 1766 din Pronaos - caz unic în Europa. Fresca extrasă a fost încorporată în pereții muzeului mănăstirii și pe coridoarele chiliilor. Totodată s-a restaurat și conservat prima pictură, din 1564, care a fost lucrată după toate canoanele artei bisericești, cu deosebit talent și
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
fost deosebit de mare, dar stricăciunile aduse mănăstirii de veacuri a făcut să se piardă. O parte din obiectele de valoare păstrate se găsesc la Muzeul de Artă al României. Muzeul Mănăstirii are o bogată colecție de picturi murale (provenite din pronaos, pictura din 1766), icoane vechi pe lemn, obiecte de cult, cărți vechi, veșminte, ușile vechi ale bisericii (1782) și altele. În biserică se găsește o raclă de argint, executată de artistul plastic Gheorghe Stoica din București în 1980, care conține
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
din Pojaru de Jos (1818). Imediat după 17 februarie 1816 (data redactării testamentului) Ioana Zorilescu, soția lui Șerban Magheriu, trece la cele veșnice lăsând toată averea ei, în lipsa copiilor, celor din familia ei și bisericii din Bârzeiu. Este înmormântată în pronaosul bisericii din Zorilești sub o frumoasă piatră tombală ce mai poate fi admirată și în zilele noastre. Până la sfârșitul vieții (16 ianuarie 1820), Șerban Magheru devine vistiernic al doilea, apoi se retrage din viața administrativă ocupându-se de administrarea moșiilor
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
cintru. Pe partea din spate a bisericii, în dreptul absidei se află o decorație din ocnițe false stilizate după tradiția bizantină. Unitatea decorației constă în faptulcă motivele decorative ale fațadelor se regăsesc pe fațada bisericii, inclusiv cele șase linii orizontale. Greutatea pronaosului se descarcă prin coloane și pilaștri. Coloanele sunt decorate cu motive florale și cruciforme. Interiorul bisericii este zugrăvit în alb și auriu. În interior biserica păstrează câteva elemente din vechea biserică a franciscanilor, demolată în 1911. Altarele secundare au fost
Liceul Piarist din Timișoara () [Corola-website/Science/313023_a_314352]
-
zidurilor, iar absida altarului, de formă semicirculară, este decroșată față de restul construcției. Ea are fațadele simple, tencuite și văruite și fără nici un fel de decorații și nici cornișă. Soclul este din piatră cioplita. Edificiul monument istoric este împărțit în pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are un etaj deschis prin patru arcade în arc frânt, acolo aflându-se clopotnița. Din punct de vedere al arhitecturii, edificiul este asemănător cu Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți, ctitorită de logofătul Gavriil Trotușan în
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia () [Corola-website/Science/313076_a_314405]
-
fost reparat în 1841 de arhitectul Faiser și de antreprenorul Conrad Schwink. În 1871, pictura interioară a fost refăcută de Gheorghe Tattarescu care a alternat diverse motive și decorațiuni din imitație de marmură. În biserică, pe peretele din vest al pronaosului, se află tabloul votiv, unde este înfățișat spătarul Mihai Cantacuzino împreună cu soția sa Maria. Ulterior, în 1895, în timpul reparațiilor supravegheate de arhitectul G. Mandrea, s-a descoperit sub tencuiala exterioară o zugrăveală în frescă, roșu cu negru, care acoperea biserica
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]
-
acoperea biserica, și care i-a fost atribuită lui Pârvu Mutu. Bombardamentele din 1944 au afectat din nou biserica, lucrările de refacere și de consolidare având loc în 1949, apoi, între 1950 și 1955 a fost reconstruit turnul - clopotniță de pe pronaos, după proiectul arhitectului Horia Teodoru. Marele cutremur de pământ din 1977 a avariat grav biserica. Restaurarea bisericii Colțea, desfășurată din 2006, a presupus și reconstruirea celei de-a doua turle, cea de deasupra naosului (căzută în urma cutremurului din 1940 și
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]