9,981 matches
-
Constituționale cu prilejul exercitării controlului de constituționalitate pe calea excepției de neconstituționalitate. Astfel, în ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, arătând că, potrivit dispozițiilor constituționale, accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în
DECIZIA nr. 122 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288841]
-
excepției de neconstituționalitate rezultă, însă, că autorul critică prevederile art. 72 alin. (1) din Codul penal, care au următorul cuprins: „Perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii pronunțate. Scăderea se face și atunci când condamnatul a fost urmărit sau judecat, în același timp ori în mod separat, pentru mai multe infracțiuni concurente, chiar dacă a fost condamnat pentru o altă faptă decât cea care a determinat dispunerea măsurii
DECIZIA nr. 237 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288854]
-
Curtea a reținut că dispozițiile art. 72 alin. (1) din Codul penal reglementează computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate, respectiv scăderea perioadei în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate din durata pedepsei închisorii pronunțate. Totodată, teza a doua a aceluiași alineat prevede faptul că scăderea se face și atunci când condamnatul a fost urmărit sau judecat, în același timp ori în mod separat, pentru mai multe infracțiuni concurente, chiar dacă a fost condamnat pentru
DECIZIA nr. 237 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288854]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 23 octombrie 2017, paragraful 36). ... 21. În ceea ce privește computarea măsurilor preventive privative de libertate, Curtea a observat că scăderea reținerii și a arestării preventive din durata pedepsei privative de libertate pronunțate este o măsură necesară, justificată și echitabilă, deoarece, deținerea preventivă constituind o consecință a faptei penale săvârșite, la fel ca pedeapsa, în acest mod condamnatul ar executa o pedeapsă mai mare decât cea aplicată de instanță dacă nu s-ar
DECIZIA nr. 237 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288854]
-
a fost arestat preventiv, care se știe că, în funcție de complexitatea cauzei penale, poate însuma uneori luni de zile. Potrivit legii, perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din pedeapsa pronunțată, deoarece atât detențiunea preventivă, cât și pedeapsa aplicată însumează suferința globală pe care cel vinovat de comiterea infracțiunii o suportă pe deplin justificat. Dacă legea nu ar admite scăderea măsurii preventive privative de libertate din pedeapsa pe care condamnatul o
DECIZIA nr. 237 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288854]
-
Partea I, nr. 30 din 14 ianuarie 2015, referitoare la natura arestului la domiciliu). ... 26. Având în vedere aceste aspecte, rezultă că este întemeiată opțiunea legiuitorului de a nu prevedea computarea duratei măsurilor preventive restrictive de libertate din pedeapsa închisorii pronunțate, fără a fi încălcate prevederile constituționale invocate. ... 27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziei anterior invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 28. Pentru considerentele expuse
DECIZIA nr. 237 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288854]
-
vor fi analizate de o comisie dedicată compusă din 7 (șapte) membri, respectiv membri supleanți ("Comisia de contestații"), numită prin Decizie comună a operatorului schemei CfD, respectiv a Ministerului Energiei. Procesul de contestare este destinat exclusiv abordării și contestării deciziei pronunțate sau contestării motivelor furnizate pentru o astfel de decizie. Acesta nu este conceput pentru a rectifica deficiențe, omisiuni sau erori din cadrul propunerii tehnice prezentate de solicitant. Nu există nicio dispoziție legală referitoare la modificarea procedurii din cadrul licitației. De
ANEXE din 5 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288218]
-
trebuie interpretat în sensul posibilității reale de a exercita o cale de atac, în condițiile legii, iar nu în sensul suprimării acesteia. În lipsa unei căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești, se absolutizează prezumția de legalitate și temeinicie a hotărârilor pronunțate. În situația respingerii acțiunii se ajunge la situația lipsirii creditorului de orice mijloc legal prin care să o poată contesta, fapt ce echivalează cu imposibilitatea acestuia de a mai putea obține executarea titlului executoriu, situație inadmisibilă și care îngrădește însuși
DECIZIA nr. 22 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288396]
-
unor dispoziții legale naționale, în măsura în care aceste reglementări contravin dispozițiilor Convenției europene a drepturilor omului, astfel cum sunt interpretate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat - într-o hotărâre pronunțată împotriva statului român, respectiv în Hotărârea dată la 26 aprilie 2007 în Cauza Dumitru Popescu împotriva României (nr. 2), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 5 decembrie 2007, în paragrafele 103-104, că „un sistem bazat
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
a reținut că un drept de acces la justiție efectiv „nu se caracterizează doar prin posibilitatea instanței de judecată de a examina ansamblul mijloacelor, argumentelor și probelor prezentate și de a pronunța o soluție, ci și prin faptul că soluția pronunțată determină înlăturarea încălcării denunțate și a consecințelor sale pentru titularul dreptului încălcat“. ... 44. În cazul atacării în justiție a hotărârilor Guvernului, a ordinelor sau a instrucțiunilor miniștrilor emise în vederea punerii în aplicare a unor măsuri pe durata stării de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de la instituțiile prevăzute de lege nu sunt însă scopuri în sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică. În același sens Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 8 martie 2019, când a reținut că, «în ansamblul normelor constituționale, dispozițiile care cuprind reguli cu caracter procedural incidente
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
a reținut că un drept de acces la justiție efectiv «nu se caracterizează doar prin posibilitatea instanței de judecată de a examina ansamblul mijloacelor, argumentelor și probelor prezentate și de a pronunța o soluție, ci și prin faptul că soluția pronunțată determină înlăturarea încălcării denunțate și a consecințelor sale pentru titularul dreptului încălcat». ... 44. În cazul atacării în justiție a hotărârilor Guvernului, a ordinelor sau a instrucțiunilor miniștrilor emise în vederea punerii în aplicare a unor măsuri pe durata stării de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de la instituțiile prevăzute de lege nu sunt însă scopuri în sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calității legii, o lege care să slujească cetățenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică. În același sens Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 8 martie 2019, paragraful 32, când a reținut că, în ansamblul normelor constituționale, dispozițiile care cuprind reguli cu caracter
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
asistat partea la judecarea procesului poate face, chiar fără mandat, orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen și care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp și poate, de asemenea, să introducă orice cale de atac împotriva hotărârii pronunțate. În aceste cazuri, toate actele de procedură se vor îndeplini numai față de parte. Susținerea căii de atac se poate face numai în temeiul unei noi împuterniciri. “ ... 15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275956]
-
la justiție prin dispozițiile legale criticate care reglementează posibilitatea avocatului să facă orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp, precum și posibilitatea să introducă orice cale de atac împotriva hotărârii pronunțate, chiar și fără mandat, întrucât, pe de o parte, declararea căii de atac trebuie făcută într-un termen a cărui nerespectare atrage decăderea, iar, pe de altă parte, avocatul trebuie să depună toată diligența pentru apărarea libertăților, drepturilor și intereselor
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275956]
-
serviciilor teritoriale, propunând măsuri corespunzătoare procurorului ierarhic superior; ... i) asigură îndrumarea procurorilor de ședință de la serviciile teritoriale, urmărind îndeplinirea sarcinilor ce le revin, potrivit legii; ... j) organizează, coordonează și controlează evidența căilor de atac declarate, precum și comunicarea soluțiilor pronunțate, formulând observații privind deficiențele constatate; ... k) participă la judecarea cauzelor, când consideră necesar sau din dispoziția conducerii direcției; ... l) întocmește semestrial analiza activității judiciare, respectiv a cauzelor în care instanțele judecătorești au pronunțat hotărâri de achitare și restituire la procuror
REGULAMENTUL din 28 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275133]
-
g) examinează lucrările întocmite de procurorii din subordine; ... h) examinează temeinicia și legalitatea hotărârilor judecătorești rămase definitive, în vederea exercitării căilor extraordinare de atac; ... i) ține evidența căilor de atac declarate de procurorii din cadrul serviciului și asigură comunicarea soluțiilor pronunțate, cu observații critice privind deficiențele constatate în activitatea acestora; ... j) participă la judecarea cauzelor penale, când consideră necesar sau din dispoziția procurorului-șef direcție; ... k) întocmește analiza activității judiciare în cauzele penale; ... l) exercită acțiuni de control tematic la serviciile
REGULAMENT din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280037]
-
respectiv doar teza a doua a textului menționat. În realitate, din motivarea scrisă a excepției rezultă că autoarea acesteia a criticat teza a treia, referitoare la posibilitatea introducerii căii de atac a recursului împotriva contestației formulate cu privire la hotărârea pronunțată față de notarul public în materie disciplinară. La momentul ridicării excepției, Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 fusese republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 19 martie 2018, textul criticat regăsindu-se într-
DECIZIA nr. 684 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281906]
-
alin. (14) din Codul de procedură penală limitează rolul activ al judecătorului de cameră preliminară la o simplă verificare de rutină a îndeplinirii formale a dispozițiilor legale, întrucât acesta nu are posibilitatea să constate prin propria sa percepție dacă soluția pronunțată este temeinică și legală. ... 6. Judecătoria Hațeg, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 630 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281891]
-
depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului prezent, care solicită admiterea excepției, arătând că instanța care a judecat fondul a reținut în hotărârea pronunțată că reducerea amenzii contravenționale la jumătate din minimul acesteia este inadmisibilă deoarece, potrivit textului de lege criticat, acest beneficiu se acordă numai în privința proceselor-verbale încheiate după data de 24 august 2018. Pentru acest motiv autorul a ridicat excepția de
DECIZIA nr. 166 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290039]
-
Dosarul nr. 5.367/291/2023, tribunalul având competența de a judeca acest litigiu în ultimă instanță, potrivit art. 95 pct. 2 din Codul de procedură civilă, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, întrucât, în materia în care a fost promovată acțiunea, hotărârile pronunțate sunt supuse exclusiv apelului, așa cum rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 107 din Codul civil, art. 94 pct. 1 lit. a) coroborat cu art. 95 pct. 2, art. 466 alin. (1) și art. 483 alin. (2) din Codul
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
instanțelor judecătorești situate în circumscripțiile lor teritoriale și au comunicat Înaltei Curți de Casație și Justiție că au identificat hotărâri judecătorești în materia care face obiect al sesizării. ... 68. Analiza punctelor de vedere teoretice formulate de judecători și a hotărârilor pronunțate relevă că instanțele naționale abordează în mod diferit chestiunea de drept dedusă judecății. ... 69. Astfel, ca urmare a apariției modificării legislative, unele instanțe au reținut că modificarea Codului civil prin Legea nr. 140/2022 determină apariția unei noi orientări jurisprudențiale, care
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești (...) privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei (...)“. Curtea constată că, indiferent de soluția pronunțată - sub aspectul criticilor formulate referitor la lipsa unei căi ordinare de atac -, decizia sa nu ar produce niciun efect cu privire la rezolvarea fondului cauzelor în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, dispozițiile art. 341 alin. (8) din
DECIZIA nr. 309 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291102]
-
continua să crească. Relansarea turismului este dificilă și datorită caracterului sezonier, a ponderii muncii feminine, precum și a nivelului salarial scăzut. Spre exemplu, în anul 2022, câștigurile salariale medii nete lunare din activitatea de hoteluri și restaurante reprezenta cea mai pronunțată disparitate față de media pe economie, acestea fiind cu 43% mai mici. În același an, ponderea salariaților femei în "hoteluri și restaurante" a fost de 60,8% din numărul mediu de salariați. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național (2007-2026) a prezentat
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
de vedere economic și al protecției mediului, este necesar ca destinațiile de pe litoral să-și diversifice ofertele și să diminueze sezonalitatea. Toate celelalte destinații turistice de top (București, Brașov, Cluj, Sibiu, Prahova, Bihor) prezintă un caracter sezonier mai puțin pronunțat, având în vedere că vizitele turiștilor în sezonul estival reprezintă mai puțin de 40%. Bucureștiul, cu doar 26% dintre turiști sosiți în lunile iunie-august, demonstrează un profil turistic diferit, fiind o adevărată destinație de afaceri și city break. De altfel
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]