2,628 matches
-
s în miocardul ventricular contractil. Pentru comparație menționăm că viteza de propagare a potențialului de acțiune poate fi mai mare de 100 m/s în fibre nervoase groase și este de ordinul câtorva m/s în mușchiul scheletic. Excitația se propagă în ventricule dinspre endocard spre epicard, în ordinea generală sept, vârf, bază. Viteza de conducere în diversele structuri miocardice este setată în așa fel încât asigură contracția coordonată pentru dezvoltarea eficientă a presiunii. Conducerea între nodul sino-atrial și cel atrio-ventricular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în arterele mari și 15 35 m/s în arteriole), spre deosebire de variația de flux sanguin arterial, care are loc tot datorită ejecției ventriculare ritmice, dar se propagă în masa sanguină, cu o viteza de 0,5 m/s. Zgomotele Korotkof sunt produse la trecerea sângelui prin segmentul arterial comprimat cu manșeta pneumatică. In cazul metodei ascultatorii presiunea arterială maximă (sistolică) corespunde primelor zgomote detectate, iar cea minimă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
o țară, companiile cu fonduri împrumutate (asistate) trebuie să și mărească rezervele. Prin urmare, vor vinde o parte din b unu rile de valoare pe care le dețin în țările care nu sunt încă afectate de șocul inițial. Acest mecanism propagă șocul și către alte țări. În cele di n u rmă, piețele financiare ar pu tea să transmită șocurile mai departe și în alt e ț ări, datorită instinctului de urmare a turmei sau din cauza panicii. La originea acestui comportament
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
un stimul foarte puternic al antrenării fluxurilor financiare internaționale . P entru a profita fie de ran damente crescute în anumite economii/industrii/ com panii, fie de riscuri scăzute, investitorii acordă o importanță însem nat ă imaginii țării sau firmei gazdă, propagată în mediul de afaceri sau, mai exa ct, modului în care sunt promovate eforturile și reușitele sale în med iul investitorilor străini. Comunicarea redusă cu mediile externe creează nesiguranță și incertitudine în rândul investitorilor, ținându-i la distanță și îngreunându
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
se vadă repercusiunile în economie - consumul scade dramatic; odată cu acesta, scade și profitul companiilor, ceea ce duce la ren unțarea la noi investiții, la restrângerea cheltuielilor curente și la un val de concedieri. Scăderea profitului și măsurile care se impun se propagă la majoritatea companiilor. Așadar, avându și originea în încercarea creditorilor ipotecar i a meri cani de a pune la dispoziția cât mai multor con sum atori bani pentru achizițion Începutul crizei din 2007 a fost marcat, așa cu m a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Europa (graficul nr. 4.9., panelul central și panelul din stânga). 4.5.4. Etapa a patra a crizei financiare și eco nom ice actuale În această etapă, investitorii se concentrează asupra problemelor financiare ce s au extins la nivel global, propagându se și în țările dezvoltate (figura nr. 4.2.). Analizând graficul, se observă că, în contextul crizei financiare, turbulențele financiare internaționale se accentuează afectând, în mare măsură, poziția financiară a băncilor și determinând numeroase con strân geri asupra posibilităților lor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
islamice, iar pe filonul etno-cultural arab a fost clădit primul ciclu istoric de dezvoltare a noii religii. În plan politico-geografic, principala consecință a extensiei arabe a fost teritorializarea inițial etno-confesională, iar apoi teritorializarea politică a spațiului ocupat. Urmările teritorializării politice, propagate până în prezent prin efectul inerției istorice, reliefează coexistența în spațiul arabofon a două fenomene politico-geografice diametral opuse. Pe de o parte, avem de-a face cu fenomenul divizării politico-teritoriale a domeniului arab în numeroase entitățistatale, iar pe de altă parte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
secretina, GIP, VIP, enteroglucagon. 4. Digestia intestinală Digestia intestinală cuprinde ansamblul fenomenelor: chimice, prin care produșii nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților. 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire În intestinul subțire se disting mișcări: segmentare și peristaltice. Mișcările segmentare sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
timp pentru digestie și absorbție (fig. 8 ). Comportamentul contractil al intestinului subțire se declanșează după ingestia alimentară și se caracterizează prin contracții separate de perioade de liniște. Acest tip de activitate contractilă se numește complex motor migrator (CMM) și se propagă de la nivelul stomacului la ileonul terminal. Lungimea de intestin pe care se manifestă CMM se numește front de activitate. Perioada digestivă (2-3 ore de la ingestie) se caracterizează inițial prin contracții segmentare urmate de contracții peristaltice. Se mai descrie și un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de activitate. Perioada digestivă (2-3 ore de la ingestie) se caracterizează inițial prin contracții segmentare urmate de contracții peristaltice. Se mai descrie și un alt tip de motilitate numită propulsie în masă. Aceasta se caracterizează prin contracții migratoare gigante care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
caracterizează inițial prin contracții segmentare urmate de contracții peristaltice. Se mai descrie și un alt tip de motilitate numită propulsie în masă. Aceasta se caracterizează prin contracții migratoare gigante care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
zonei membranare respective pentru fiecare din ioni. Existența diverselor canale ionice voltaj dependente în sarcolemă permite producerea de potențiale de acțiune, cu caracteristici variate în diferitele tipuri de cardiomiocite. Potențialul de acțiune este prin definiție o depolarizare tranzitorie ce se propagă non decremențial. Contracția ritmică a miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
normal. Forța extrasistolei este de obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic După cum am arătat, potențialul de acțiune se propagă în sincițiul miocardic datorită joncțiunilor comunicante, deoarece acestea permit trecerea ionilor de la o celulă la alta. Ca urmare a difuziei cationilor pătrunși în celulă poate avea loc o modificare locală a concentrației lor submembranare în “următoarea” celulă, cu depolarizare și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
s în miocardul ventricular contractil. Pentru comparație menționăm că viteza de propagare a potențialului de acțiune poate fi mai mare de 100 m/s în fibre nervoase groase și este de ordinul câtorva m/s în mușchiul scheletic. Excitația se propagă în ventricule dinspre endocard spre epicard, în ordinea generală sept, vârf, bază. Viteza de conducere în diversele structuri miocardice este setată în așa fel încât asigură contracția coordonată pentru dezvoltarea eficientă a presiunii. Conducerea între nodul sino-atrial și cel atrio-ventricular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în arterele mari și 15 35 m/s în arteriole), spre deosebire de variația de flux sanguin arterial, care are loc tot datorită ejecției ventriculare ritmice, dar se propagă în masa sanguină, cu o viteza de 0,5 m/s. Zgomotele Korotkof sunt produse la trecerea sângelui prin segmentul arterial comprimat cu manșeta pneumatică. In cazul metodei ascultatorii presiunea arterială maximă (sistolică) corespunde primelor zgomote detectate, iar cea minimă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
multiplicat. Insistăm puțin asupra categoriei dinamice de risc sistemic și acceptăm ideea că, în linii mari, expansiunea piețelor financiare antrenează dezvoltarea sectorului bancar. Dacă fixăm această direcție de evoluție, întrebări interesante ar putea fi: Ce tip (caracteristici) de risc se propagă dinspre piețele financiare spre sectorul bancar? În cadrul procesului de antrenare, (dar și de imitație după cum s-a arătat mai sus) coordonatele riscului rămân aceleași sau se diversifică? Cu siguranță, datorită zonelor de intersecție între piața financiară și sectorul bancar, un
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
faringe are loc stimularea zonelor receptoare de la nivelul pilierilor amigdalieni; impulsurile de la acest nivel ajung la nivelul trunchiului cerebral, de unde pleacă comenzi pentru inițierea contracțiilor musculare faringiene automate. Ca urmare, are loc contracția întregului perete muscular faringian, contracție care se propagă către esofag ca o undă peristaltică, propulsând astfel bolul alimentar în acest sens. Evenimentele mecanice care au loc în timpul faringian al deglutiției sunt reprezentate de: deplasarea în sus a palatului moale; apropierea corzilor vocale; împingerea în sus și înainte a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
secretina, GIP, VIP, enteroglucagon. 4. Digestia intestinală Digestia intestinală cuprinde ansamblul fenomenelor: chimice, prin care produșii nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților. 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire În intestinul subțire se disting mișcări: segmentare și peristaltice. Mișcările segmentare sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
timp pentru digestie și absorbție (fig. 8 ). Comportamentul contractil al intestinului subțire se declanșează după ingestia alimentară și se caracterizează prin contracții separate de perioade de liniște. Acest tip de activitate contractilă se numește complex motor migrator (CMM) și se propagă de la nivelul stomacului la ileonul terminal. Lungimea de intestin pe care se manifestă CMM se numește front de activitate. Perioada digestivă (2-3 ore de la ingestie) se caracterizează inițial prin contracții segmentare urmate de contracții peristaltice. Se mai descrie și un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de activitate. Perioada digestivă (2-3 ore de la ingestie) se caracterizează inițial prin contracții segmentare urmate de contracții peristaltice. Se mai descrie și un alt tip de motilitate numită propulsie în masă. Aceasta se caracterizează prin contracții migratoare gigante care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
caracterizează inițial prin contracții segmentare urmate de contracții peristaltice. Se mai descrie și un alt tip de motilitate numită propulsie în masă. Aceasta se caracterizează prin contracții migratoare gigante care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
zonei membranare respective pentru fiecare din ioni. Existența diverselor canale ionice voltaj dependente în sarcolemă permite producerea de potențiale de acțiune, cu caracteristici variate în diferitele tipuri de cardiomiocite. Potențialul de acțiune este prin definiție o depolarizare tranzitorie ce se propagă non decremențial. Contracția ritmică a miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
normal. Forța extrasistolei este de obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic După cum am arătat, potențialul de acțiune se propagă în sincițiul miocardic datorită joncțiunilor comunicante, deoarece acestea permit trecerea ionilor de la o celulă la alta. Ca urmare a difuziei cationilor pătrunși în celulă poate avea loc o modificare locală a concentrației lor submembranare în “următoarea” celulă, cu depolarizare și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
s în miocardul ventricular contractil. Pentru comparație menționăm că viteza de propagare a potențialului de acțiune poate fi mai mare de 100 m/s în fibre nervoase groase și este de ordinul câtorva m/s în mușchiul scheletic. Excitația se propagă în ventricule dinspre endocard spre epicard, în ordinea generală sept, vârf, bază. Viteza de conducere în diversele structuri miocardice este setată în așa fel încât asigură contracția coordonată pentru dezvoltarea eficientă a presiunii. Conducerea între nodul sino-atrial și cel atrio-ventricular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]