3,949 matches
-
tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt unde peristaltice cu frecvență de 3/minut și viteză
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de depolarizare, cu creșterea probabilității de descărcare spontană de potențiale de acțiune, eventual cu frecvență mai mare decât cea sino atrială. Datorită constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
produce trecerea canalelor rapide din starea inactivat în starea închis, din care pot fi deschise de către stimuli depolarizanți. Ca urmare, membrana iese din starea refractară relativă, pentru că se pot declanșa potențiale de aspect similar cu cel obișnuit (cel apărut prin propagarea potențialului de la nivelul nodului sino-atrial). Perioada refractară absolută, împreună cu cea relativă, formează perioada refractară totală. Aceste modificări de excitabilitate sunt importante pentru posibilitatea de apariție a extrasistolelor; numai înafara perioadei refractare absolute. La nivel de sincițiu miocardic se definește perioada
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
imposibilitatea tetanizării miocardului. Repercusiunile extrasistolei sunt variabile în funcție de momentul de apariție în cadrul ciclului cardiac normal. Forța extrasistolei este de obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic După cum am arătat, potențialul de acțiune se propagă în sincițiul miocardic datorită joncțiunilor comunicante, deoarece acestea permit trecerea ionilor de la o celulă la alta. Ca urmare a difuziei cationilor pătrunși în celulă poate avea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
loc o modificare locală a concentrației lor submembranare în “următoarea” celulă, cu depolarizare și cu posibilitatea apariției unui potențial de acțiune aici, dacă se atinge pragul pentru deschiderea canalelor voltaj dependente rapide sau lente. Acest fenomen este absolut similar cu propagarea potențialului de acțiune în membrana unei singure celule, prin auto regenerare bazată pe depolarizarea indusă de difuzia laterală a ionilor în imediata vecinătate a plasmalemei. Viteza de conducere depinde de caracteristicile potențialului de acțiune (amplitudine și panta depolarizarii) și de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ionilor în imediata vecinătate a plasmalemei. Viteza de conducere depinde de caracteristicile potențialului de acțiune (amplitudine și panta depolarizarii) și de densitatea căilor transmembranare cu rezistență electrică scăzută: canale ionice și alte căi hidrofile ce permit trecerea ionilor. Viteza de propagare a impulsului variază mult în ansamblul miocardului și este cel mai bine descrisă de imaginea globală a diagramei spațiale a latenței (deplasarea frontului de depolarizare, de la declanșarea impulsului în nodulul sino-atrial; vezi 12.3.4). Se poate considera că viteza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
joncționale, 0,1 m/s în cele nodale; 100 ms întârziere atrioventriculară), 1,5-4 m/s în fibrele Purkinje (maxim 5 m/s; 30 ms întârziere), 0,5 m/s în miocardul ventricular contractil. Pentru comparație menționăm că viteza de propagare a potențialului de acțiune poate fi mai mare de 100 m/s în fibre nervoase groase și este de ordinul câtorva m/s în mușchiul scheletic. Excitația se propagă în ventricule dinspre endocard spre epicard, în ordinea generală sept, vârf
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
septul atrio-ventricular; din care 0,03 s la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mărimea vectorială numită intensitatea câmpului electric (E). O mărime scalară derivată, ce caracterizează această realitate fizică, este diferența de potențial electric (tensiune electrică sau voltaj, ). Potențialul de acțiune reprezintă o succesiune de depolarizare și repolarizare a sarcolemei, astfel că în timpul propagării sale diversele arii sarcolemale prezintă diverse diferențe de potențial între interiorul și exteriorul celulei. Ele corespund potențialului de repaus sau diverselor momente din cursul potențialului de acțiune și sunt însoțite de încărcarea electrică respectivă a fețelor membranei. Fiind un bun
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
o tensiune electrică). Astfel apare o adevărată hartă sinoptică a distribuției sarcinilor electrice pe fața externă a sarcolemei, care se modifică permanent în cursul activității ciclice a miocardului în funcție de “geografia” zonelor în repaus, depolarizate, și în curs de repolarizare, conform propagării potențialului de acțiune. Aceasta înseamnă de fapt o distribuție neuniformă și în schimbare a sarcinilor electrice din volumul conductor reprezentat de spațiul extracelular miocardic. Ca urmare, acest fenomen poate fi caracterizat prin vectorul câmp electric respectiv, adică vectorul electric global
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ventriculare eficace). Dacă la locul de palpare a pulsului se aplică un traductor piezoelectric conectat la un sistem de înregistrare, se obține sfigmograma (fig. 43), cu aspect similar tensiogramei; oscilațiile acesteia corespund temporal aproape perfect celor presionale, fiind determinate de propagarea în lungul pereților arteriali a distensiei aortei din cursul ejecției sângelui din ventriculul stâng. Pulsul arterial prezintă diverse aspecte în funcție de artera explorată și este modificat caracteristic în anumite situații patologice. Presiunea arterială prezintă variații în timp corespunzătoare ciclului cardiac (cca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
complet înțelese, celulele endoteliale în contact direct cu sângele au anumite proprietăți care le conferă posibilitatea de a acționa ca un veritabil senzor de oxigen. Detecția nivelului de oxigen implică depolarizarea și hiperpolarizarea celulelor endoteliale, iar comunicarea este realizată prin propagarea electronică prin joncțiunile comunicante intercelulare dintre endoteliu și mușchiul neted. In timpul hipoxiei capacitatea țesutului de a extrage oxigenul și de a minimiza aria de șunt (cu rată de perfuzie relativ ridicată față de preluarea tisulară de oxigen) poate fi considerat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
avânt al investițiilor străine directe și al fluxurilor de portofoliu către piețele emer gente. Principalii mobilizatori ai valului cont emp oran al globalizării sunt gu vernele, firmele de investiții private, instituțiile financiare și, într-o măsură limitată, gospodăriile. Profunzimea și propagarea globalizării financia re au făcut ca mișcările de capital să evolueze rapid în ultimele două decenii. Această mobilitate a capitalurilor a crescut ca urmare a relaxării c ont rolului acestora și a dezvol tării tehnologiilor informaționale. Astfel, în mul te
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
eficiente contribuie la intensifi car ea ritmului de creștere econo mică și a gradului de ocupare al forței de munc ă, printr-o mai bună alocare a capitalului și reducerea costurilor aferente. Astfel, piețele eficiente facilitează, într o manieră esențială, propagarea de noi idei, oferă o libertate de alegere mai mare pentru participanții la piață, as igură un suport pentru cul tura investițională și promovează accesul la no i t ehnologii. Aceste evoluții ar trebu să fie percepute de toți participanții
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
vizibile în țările Asiei de Sud Est, în comparație cu celelalte țări în curs de dezvoltare. Aceste țări prezentau ra te acceptabile de inflație și excedente bugetare, iar dacă existau deficite, ace stea erau foarte reduse. Un rol spe cial important în apariția și propagarea crizei au juca atacurile culative sau panica. În zona asiatică, fluxurile de fonduri pe termen scurt, au fost concentrate, cu precădere, în sectorul privat, spr e deosebire de țările din America Latină, Turcia și Rusia, unde cea mai mare parte a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
băncilor și determinând numeroase con strân geri asupra posibilităților lor de creditare. D e a semenea, volumul credită rii va avea de suferit ca urmare a sporirii cos tur ilor acesteia și a scăderii încrederii agenților economici. Ca urmare a propagării turbulențelor de pe piețele financiare și în rândul țărilor dezv olt ate, temerile privind recesiune ea au revenit în atenție, în timp ce randament le au scăzut, iar infla ția a fost ajustată și prețurile activelor s au micșorat. Această etapă a crizei
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nțe ze și alte țări afectate de criză. Liderii europeni i-au cerut FMI-ului să ofere, în cazul în care va fi nevoie, până la 310 miliarde dolari, în cadrul unu i pachet de credite și ga ranții care să împiedice propagarea crizei fina nci are elene către alte țări din zona euro, precum Portugalia și Spania. În momentul de față, Statele Unite sunt cel mai ma re contribuitor la FMI și au drept de veto asupra deciziilor Fondului, deși nu l-au
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
tipuri de unde de contracție esofagiană: Undele primare (unde propulsive principale) iau naștere sub sfincterul superior al esofagului atunci când are loc înghițirea alimentelor sau a salivei. Propulsia bolului alimentar de-a lungul faringelui până în esofagul superior determină apariția acestor unde primare. Propagarea lor este de tip peristaltic; contracție în amonte și relaxare în aval de bol. Durata tranzitului esofagian variază în funcție de consistența alimentelor (lichidele putând parcurge esofagul în 2 secunde). Undele secundare sunt unde peristaltice cu frecvență de 3/minut și viteză
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de depolarizare, cu creșterea probabilității de descărcare spontană de potențiale de acțiune, eventual cu frecvență mai mare decât cea sino atrială. Datorită constituției conjunctive a peretelui atrioventricular, comunicarea electrică dintre atrii și ventricule are loc numai prin nodul atrio-ventricular, unde propagarea lentă asigură o întârziere a sistolei ventriculare, care este necesară pentru ca sistola atrială să ajute la umplerea ventriculară. 12.3.1. Automatismul: generarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în celulele pacemaker din nodulul sino-atrial Automatismul este capacitatea inimii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
produce trecerea canalelor rapide din starea inactivat în starea închis, din care pot fi deschise de către stimuli depolarizanți. Ca urmare, membrana iese din starea refractară relativă, pentru că se pot declanșa potențiale de aspect similar cu cel obișnuit (cel apărut prin propagarea potențialului de la nivelul nodului sino-atrial). Perioada refractară absolută, împreună cu cea relativă, formează perioada refractară totală. Aceste modificări de excitabilitate sunt importante pentru posibilitatea de apariție a extrasistolelor; numai înafara perioadei refractare absolute. La nivel de sincițiu miocardic se definește perioada
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
imposibilitatea tetanizării miocardului. Repercusiunile extrasistolei sunt variabile în funcție de momentul de apariție în cadrul ciclului cardiac normal. Forța extrasistolei este de obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic După cum am arătat, potențialul de acțiune se propagă în sincițiul miocardic datorită joncțiunilor comunicante, deoarece acestea permit trecerea ionilor de la o celulă la alta. Ca urmare a difuziei cationilor pătrunși în celulă poate avea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
loc o modificare locală a concentrației lor submembranare în “următoarea” celulă, cu depolarizare și cu posibilitatea apariției unui potențial de acțiune aici, dacă se atinge pragul pentru deschiderea canalelor voltaj dependente rapide sau lente. Acest fenomen este absolut similar cu propagarea potențialului de acțiune în membrana unei singure celule, prin auto regenerare bazată pe depolarizarea indusă de difuzia laterală a ionilor în imediata vecinătate a plasmalemei. Viteza de conducere depinde de caracteristicile potențialului de acțiune (amplitudine și panta depolarizarii) și de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ionilor în imediata vecinătate a plasmalemei. Viteza de conducere depinde de caracteristicile potențialului de acțiune (amplitudine și panta depolarizarii) și de densitatea căilor transmembranare cu rezistență electrică scăzută: canale ionice și alte căi hidrofile ce permit trecerea ionilor. Viteza de propagare a impulsului variază mult în ansamblul miocardului și este cel mai bine descrisă de imaginea globală a diagramei spațiale a latenței (deplasarea frontului de depolarizare, de la declanșarea impulsului în nodulul sino-atrial; vezi 12.3.4). Se poate considera că viteza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
joncționale, 0,1 m/s în cele nodale; 100 ms întârziere atrioventriculară), 1,5-4 m/s în fibrele Purkinje (maxim 5 m/s; 30 ms întârziere), 0,5 m/s în miocardul ventricular contractil. Pentru comparație menționăm că viteza de propagare a potențialului de acțiune poate fi mai mare de 100 m/s în fibre nervoase groase și este de ordinul câtorva m/s în mușchiul scheletic. Excitația se propagă în ventricule dinspre endocard spre epicard, în ordinea generală sept, vârf
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
septul atrio-ventricular; din care 0,03 s la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]