3,076 matches
-
cinci tipuri subliniate de Forman (1987 apud Furnham și Okamura, 1999) să fie relaționate de alte variabile psihologice. Unii se vor aștepta ca cheltuitorul să fie corelat pozitiv, dar ca celelalte scale să fie negativ corelate cu Etica de muncă protestantă. Este de asemenea probabil ca avarul și magnatul să coreleze pozitiv cu neuroticismul. Într-un studiu de validitate, Furnham (1996 apud Furnham și Okamura, 1999) a descoperit că etica muncii și credințele politice (extremă dreaptă sau stânga) determină aceste tipuri
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pentru ca scolasticii să nu considere că se solidarizează cu o teorie eretică, Descartes a recurs la acest subterfugiu al prezentării cosmologiei sale ca fiind una exclusiv ipotetică. În toamna anului 1633, vestea condamnării lui Galilei a ajuns și în Olanda protestantă, iar la sfârșitul lui septembrie a aflat-o și Descartes ) care tocmai se pregătea să-și înfățișeze societății franceze și întregii lumi științifice, teoria despre lume și filosofia. Această veste a fost catastrofală pentru Descartes: ) De aceea filosoful a cîntărit
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
atitudinea față de Dialog, sunt surprinzătoare și pentru că, în tot acest timp, autorul Meditațiilor nu a trăit nici în Franța și nici în Italia unde publicațiile erau supravegheate de ochiul vigilent al Inchiziției și al Bisericii catolice. El trăia în Olanda protestantă, țară de o mare toleranță religioasă, unde frica de tribunal sau Inchiziție era nejustificată la prima vedere. Singurul lucru care i ar putea scuza atitudinea, dezvăluind o mare ambiție, este scopul final pe care Descartes și-l propusese în legătură cu ideile
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
bătrân, obosit, dădu la o parte cu dosul palmei paharul de pălincă pe care i-l întindea Antipa. Da, a spus el, știu. Și-a scos ochelarii. Știu. Întinse mâna, palma desfăcută spre tabloul lui Janssens. Știu, iată aici nordul protestant și conformist, dar niciodată provizoriu. Să vorbim, domnul meu, pentru niște studenți care ne-ar asculta cu venerație. Sunt dascălul iubit de odinioară. Așadar, domnilor studenți, închipuiți-vă o încăpere nu prea înaltă, abia mai mare decât o chilie. Tavanul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
despre fascinație. Dacă asupra lui Antipa tabloul are un efect afectiv - în termenii aceleiași Sophie Bertho -, asupra lui Pașaliu efectul este unul persuasiv. Comentariile sale inserate în descrierea ekphrastică sunt mărturia acestui lucru. Pașaliu vede în tablou fie conformismul nordului protestant - "Spun: austeritate și conformism într-un cadru familial. Asta văd aici. Și mai văd: tiranie și intoleranță într-o ambianță domestică banală" (vezi nota 13) - fie "tiranie și intoleranță într-o ambianță domestică banală" (vezi nota 13). Dacă putem atribui
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
care îi anatemiza pe cei care ar fi intenționat să aducă modificări în problema prăznuirii sfintelor sărbători. De fapt, materialul transpus reprezintă unul din cele trei răspunsuri pe care Patriarhul Ieremia al II-lea al Constantinopolului îl dă unor teologi protestanți din Tübingen, între 1573-1581. Acest text este considerat de unii dogmaticieni ai Bisericii Ortodoxe precum I. N. Karmiris, în Monumente dogmatice și simbolice ale Bisericii Ortodoxe Sobornicești (Editura Limba greacă, 2 vol., Atena, 1960-1963), ca făcând parte dintre acele texte
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de vedere exprimat de preopinentul de la "Universul", Nae Ionescu consideră cu îndreptățire că nu se poate demonstra caracterul ortodox al unei dispoziții prin concordanța ei cu statutul Bisericii Ortodoxe Române pentru simplul motiv că acest statut nu este ortodox, ci protestant, fiind străin de duhul Ortodoxiei. În plus, filosoful român, un fin cunoscător al dreptului canonic, îi cere confratelui de la "Universul" să-i citeze textele din acest statut care anulează autonomia episcopală, precum și canoanele respective. Este o întrebare retorică întrucât aceste
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
contrazis de sentimentul bunului simț al creștinilor ortodocși. Este de domeniul evidenței că preeminența faptelor bune asupra elementului cultual este specifică protestantismului, adevăr elementar, reperabil în orice manual de simbolică. Prin urmare, catalogarea de către Nae Ionescu a spiritului cezaro-papist și protestant în care a fost scrisă pastorala patriarhală nu ține de domeniul sofismului, ci de cel al realității efective 14. Manifestările cezaro-papiste înregistrate de Nae Ionescu variază de la imixtiunea în problemele interne ale Eparhiei Argeșului (Zece mii de lei și o pastorală
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
retrag din comunitatea universalizantă a Bisericii romano-catolice și își construiesc bisericile lor naționale; 2. în clipa în care nația devine un tot organic construit pe comunitatea de destin, statele se retrag și din Bisericile naționale, dat fiind că aceste biserici (protestante) nici nu sunt, de fapt, biserici, ele nefăcând decât să administreze funcționărește o viață religioasă de natură individualistă (e cazul Germaniei revoluționare de astăzi)"21. Separarea Bisericii de stat nu s-a produs și în țările ortodoxe pentru simplul motiv
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
e cazul Germaniei revoluționare de astăzi)"21. Separarea Bisericii de stat nu s-a produs și în țările ortodoxe pentru simplul motiv că Ortodoxia nu contravenea nici naționalismului liberalizant (cum o făcea catolicismul), nici naționalismului totalitar (cum o făcea individualismul protestant). Prin urmare, în statul național al liberalismului burghez, Biserica Ortodoxă Română a scăpat de pericolul separației întrucât ea nu se interpunea statului; ba mai mult chiar, Ecclesia era, în concepția statului, un instrument de poliție socială. În schimb, în pragul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de catastrofă eshatologică a cosmosului întreg". Prin urmare, metodei studenților de liberă alegere și interpretare a textelor, filosoful le contrapunea metoda aspră a disciplinei bisericești; cu alte cuvinte, spiritul Predaniei, al Sfintei Tradiții a Ecclesiei se opunea peremptoriu spiritului evanghelizării protestante; meditațiilor eminamente laice, Nae Ionescu oferea drept contrapunct viața liturgică și participarea la viața de har a Bisericii. Exaltărilor tinerești pentru valorile sociale ale Predicii de pe Munte, filosoful le furniza drept soluție creștinismul teocentric, axat, indelebil, pe dimensiunea iubirii de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
églises. În secțiunea Revue critique sunt recenzate cărțile lui Ștefan Zankov (Irineu Mihălcescu); Raoul Allier (P. D. Toma); J. R. Stejkal (Victor Popescu) și Ernesto Buonaiuti (Mircea Eliade). În secțiunea La vie religieuse, H. Strohl, profesor la Facultatea de Teologie protestantă din Strasbourg, rememorează, în articolul Orient et Occident, traseul vizitei sale, alături de un alt coleg, întreprinse în România. Printre altele, autorul consemnează că: "noi aducem urările noastre de prosperitate pentru revista Logos, care va servi nu numai ca simplu liant
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în plan uman, a realizării Împărăției lui Dumnezeu pe pământ. Un alt tip de reacție împotriva idealismului creștin este protestantismul, considerat pe bună dreptate, de Simion Mehedinți "un alt compromis cu doctrina lui Iisus". Plecând de la principiul libertății (influență veche protestantă), protestantul afirmă o autonomie împinsă uneori până aproape de anarhie. În locul imperialismului papal, cu centrul la Roma, el este individualist și particularist. Posesorul legitim al Bibliei se poate considera pe sine ca unitate de măsură a întregului creștinism, după ideile partizanilor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
plan uman, a realizării Împărăției lui Dumnezeu pe pământ. Un alt tip de reacție împotriva idealismului creștin este protestantismul, considerat pe bună dreptate, de Simion Mehedinți "un alt compromis cu doctrina lui Iisus". Plecând de la principiul libertății (influență veche protestantă), protestantul afirmă o autonomie împinsă uneori până aproape de anarhie. În locul imperialismului papal, cu centrul la Roma, el este individualist și particularist. Posesorul legitim al Bibliei se poate considera pe sine ca unitate de măsură a întregului creștinism, după ideile partizanilor Reformei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în pofida încercării de a fi reprezentat printr-un suveran pontif (o reiterare a lui pontifex maximus) si de a organiza un fel de Stat al lui Dumnezeu pe pământ, nu a putut opri tendințele divergente din cadrul lui, dând naștere Reformei protestante, cu tot cortegiul său de anomalii si de libertinisme. Orientul a fost supus unor experiențe similare, începând cu Bizanțul în care împărații amestecau teologia cu răzbunările lor politice (mai ales cu scoaterea ochilor, tăierea nasului și jugănirea) și sfârșind cu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
comunistă și cea neocomunistă, provocând mutații serioase la nivelul profilului creștinismului românesc. Arheologia confesională Elita intelectuală interbelică, preocupată, printre multe alte teme, și de problematica interconfesională, de raporturile dintre Răsăritul ortodox și Occidentul, preponderent, catolic, dar și cu puternice influențe protestante, gravita în jurul a două direcții esențiale: cea din jurul lui Nichifor Crainic și a "Gândirii" și cea din jurul lui Nae Ionescu și a ziarului "Cuvântul". Deosebirea dintre aceste două direcții este decelată de Mircea Vulcănescu la nivelul existenței a trei termeni
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nu împietează cu nimic din meritul incontestabil al Occidentului de a fi fondat o civilizație realmente remarcabilă pe care Răsăritul ortodox o admite de bună seamă. Mircea Vulcănescu regăsește o "unitate tipică a Apusului", dincolo de orice diferențe interconfesionale (catolice sau protestante) la nivelul a două planuri majore: 1) propensiunea spre o actualizare a trăirii umane religioase în istorie conduce, invariabil, la pierderea sentimentului eshatologic, ființa umană acomodându-și țelul firesc cu veacul în care trăiește; 2) dimpotrivă, Răsăritul ortodox, neconsumat de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care face ca totul să se transfigureze. Învățătura ortodoxă a transfigurării lumii nu se identifică cu cea protestantă a răului radical, teorie potrivit căreia natura este în întregime alterată, harul substituindu-se faptelor pentru a asigura mântuirea umană. În concepția protestantă, nu se discută despre transfigurare, întrucât "faptele sunt ale harului și nu ale făpturii transfigurate". În plus, la protestantism, este vorba de mântuirea individuală, în timp ce în Ortodoxie este vorba de mântuirea colectivă. În prelungirea aceleiași disocieri occidentale între natură și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Ortodoxă Română această viață intelectuală nu mai există, probabil și din pricina structurii culturii actuale. Străină de problematica, sursele și soluțiile Ortodoxiei, ruptă cu totul de substratul etic, cultura academică actuală, în marea ei majoritate, este redevabilă unui filon al raționalizării protestante, eliminând orice urmă a tradiției ortodoxe. Adevărata Ortodoxie va trebui de aici înainte să făurească instrumente adecvate de cultură. Ținând cont de rutina dominantă în mediul clerical, adevărata doctrină vie și actuală va veni din rândurile laicatului creștin. Numai printr-
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Soloviev, Vladimir, La Sophia et les autres écrits français, Lausanne, L'Âge d'Homme, 1981. Strohl, Henri, Études sur Oberlin, Paris, F. Alcan, 1926. Strohl, Henri, De Marguerite de Navarre à Louise Scheppler: quelques étapes de l'évolution de la piété protestante en France, Strasbourg, Librairie évangélique, 1926. Strohl, Henri, Luther : esquisse de sa vie et de sa pensée, Neuilly, La Cause, 1933. Strohl, Henri, La pensée de la Réforme, Neuchâtel, Delachaux et Niestlé, 1951. Strohl, Henri, Luther jusqu'en 1520. L'évolution
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care ne-o credeam cruțată, p. 383: "Prelat pravoslvnic cu mănuși roșii? Nu am auzit. Și este o aberație. Știm că portul preoților ardeleni a suferit tot felul de schimbări, sub influența Apusului catolic, pe de o parte, a nordului protestant, de alta. Roșul învârstează astfel, prin abuz și prin lipsa de înțelegere pentru frumusețea și adânca semnificație simbolică a hainei bizantine, îmbrăcămintea fraților noștri preoți din Ardeal. Dar ca însuși părintele patriarh, șef suprem al Ortodoxiei românești, și de bună
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de imixtiune a oamenilor politici în treburile ei. Cu atât mai mult să respingă sugestiunile Partidului Liberal, dușmanul ei permanent". 1 Vartolomeu Stănescu (1875-1954), figură aleasă a Ortodoxiei românești, cu studii universitare de teologie la București, de teologie catolică și protestantă la Paris, de drept și sociologie la Sorbona (teza de doctorat cu titlul La Portée sociale du principe d'autorité); diacon la Capela Ortodoxă Română din Paris (1905-1909); vicar la Eparhia Dunării de Jos; Profesor de Noul Testament la Facultatea de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
predau la una din facultățile de teologie din țară!). Ce fel de știință e asta? Și de la cine deține, în cadrul religiei noastre ortodoxe, o școală dreptul și delegația de a învăța pe alții? Nu de la Biserică? Atunci? Atunci suntem raționaliști protestanți și trebuie să constatăm că aici ne-a dus patronajul statului român modern și oblăduirea Ministerului de Instrucție asupra facultăților noastre de teologie". 12 Ibidem: Faptul că cea mai înaltă școală de teologie scapă de sub controlul și supravegherea Bisericii era
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
5 Ibidem, p. 100: "Observația care se face învățăturii răsăritene de către apuseni poate fi aflată și vădită cu privire la toate celelalte comori ale Ortodoxiei. Într-adevăr, dacă comparăm temeiurile întregii vieți spirituale a Răsăritului cu acelea ale apusenilor, fie catolice, fie protestante, observăm că ele au rămas latente în Răsărit, în vreme ce în Apus au fecundat întreaga civilizație și viață pământească". 5 Ibidem, pp. 100-101. Mircea Vulcănescu operează o fină disociere între structura răsăriteană și cea occidentală, pe urmele gândirii patristice, propunând o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
firi, făcând din ea o ființă supranaturală. Ea este un dar și un instrument al providenței, binevoitor față de oameni". 12 Ibidem. 13 Ibidem, p. 108. Filosoful român ține să precizeze că nu este vorba de adoptarea unui punct de vedere protestant cu privire la această interiorizare individualistă, ci de "un refuz de a accepta termenii în care conștiința apuseană a formulat o problemă din care, în ceea ce o privește, nu mai poate ieși... Catolicii critică, este drept, această teorie ca incomodă din punct
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]