2,003 matches
-
scurte revolte populare din Franța își are originea într-un joc practicat de copii francezi ai secolului al XVII-lea, care trăgeau cu praștia după oamenii legii, si care apoi fugeau pentru a nu fi pedepsiți. Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Ana a ordonat arestarea celor care au încercat diminuarea puterii regelui. Între timp, Războiul de 30 de ani a luat sfârșit, fiind confirmată încetarea luptelor prin pacea de la Westphalia, iar trupele regale, revenite în Franța, erau pregătite să suprime mișcările protestatarilor.
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
cei care nu sunt conectați cu rețelele celor activi. Unii sociologi din școala mobilizării resurselor insistă pe parametrii structurii de oportunități politice pentru a explica apariția m.s. Receptivitatea sau vulnerabilitatea sistemului politic la proteste organizate, absența sau prezența represiunii, accesul protestatarilor la structurile politice convenționale și la organismele decizionale sunt caracteristici ale instituțiilor politice, ale statului mai ales, care influențează apariția m.s. Specialiștii insistă pe o relație în formă de U răsturnat între intensitatea represiunii/deschiderea regimului politic și probabilitatea apariției
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
protestul costisitor (Eisinger 1973; Tilly, 1978). Studiile comparative recente au nuanțat această ipoteză. Meyer (2004) atenționează asupra unei covariații evidente: liberalizarea încurajează m.s. în sistemele nedemocratice, în timp ce diminuarea deschiderii sistemului politic provoacă proteste în regimurile democratice. Statutul social al prezumtivilor protestatari contează și el în specificarea relației dintre structura de oportunități politice și probabilitatea m.s.: cei din clasa mijlocie trebuie să resimtă o anumită excludere de la politica instituționalizată pentru a se mobiliza în m.s. (cum a fost cazul mișcărilor pentru pace
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ale acțiunii colective”. Acestea sunt rezultatul unor negocieri permanente de semnificații împărtășite între participanții la m.s. și al dialogului dintre participanții la m.s. și oponenții săi - puterea sau contramișcări. Cadrele acțiunii colective susțin mobilizarea consensului și a acțiunii în cazul protestatarilor prin identificarea problemei și atribuirea cauzelor, prin indicarea soluțiilor și a acțiunilor necesare pentru remedierea problemei și prin oferirea unor vocabulare de motive care susțin participarea (Snow și Benford, 2000). Recrutarea de participanți presupune adeseori alinierea cadrelor acțiunii colective la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acceptate de un număr mare de oameni. Pentru a obține susținerea sau acceptarea din partea cât mai multor persoane, mișcările de protest își ajustează discursul în consecință: gherilele marxiste din America Latină își orientează adeseori retorica după cea a Bisericii Catolice, iar protestatarii anticomuniști din piața Tiananmen, în vara anului 1989, au insistat pe motivația patriotică a luptei lor (Zuo și Benford, 1995). „Noile m.s.” au beneficiat de interpretări speciale din partea unor sociologi europeni (Melucci, 1980). Participanții la aceste mișcări sunt, în cele mai multe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pentru această manifestare. În urma unei analize „cluster” au rezultat trei tipuri clar definite. Primul tip, cel al antiprotestatarilor absoluți cu o pondere de 43% din total populației, reunește persoanele care declară că nu ar protesta sub nici o formă. Tipul doi, protestatarii potențiali legaliști cu o pondere de 51%, este compus din cetățenii care declară că ar protesta, dar numai sub o formă legală (petiție sau grevă legală). Tipul trei, protestatarii potențiali absoluți, are o pondere de numai 6% și grupează indivizii
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
care declară că nu ar protesta sub nici o formă. Tipul doi, protestatarii potențiali legaliști cu o pondere de 51%, este compus din cetățenii care declară că ar protesta, dar numai sub o formă legală (petiție sau grevă legală). Tipul trei, protestatarii potențiali absoluți, are o pondere de numai 6% și grupează indivizii care sunt dispuși să participe atât la forme de protest legale, cât și ilegale. Diferențele de disponibilitate cu privire la formele de protest sunt perfect ilustrate de tabelul următor: Tabelul SEQ
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cât și ilegale. Diferențele de disponibilitate cu privire la formele de protest sunt perfect ilustrate de tabelul următor: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 17. Disponibilitatea de protest în funcție de tipuri și forme de protest (% DA) Disponibilitatea pentru diferite forme de protest Antiprotestatari absoluți (43%) Protestatari potențiali legaliști (51%) Protestatari potențiali absoluți (6%) Total populație urbană (100%) Petiție/reclamație 0 93 91 53 Demonstrație/grevă legală 0 74 96 43 Demonstrație/grevă ilegală 0 7 79 8 Ocuparea unor clădiri/fabrici 0 1 90 5 Blocarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de disponibilitate cu privire la formele de protest sunt perfect ilustrate de tabelul următor: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 17. Disponibilitatea de protest în funcție de tipuri și forme de protest (% DA) Disponibilitatea pentru diferite forme de protest Antiprotestatari absoluți (43%) Protestatari potențiali legaliști (51%) Protestatari potențiali absoluți (6%) Total populație urbană (100%) Petiție/reclamație 0 93 91 53 Demonstrație/grevă legală 0 74 96 43 Demonstrație/grevă ilegală 0 7 79 8 Ocuparea unor clădiri/fabrici 0 1 90 5 Blocarea străzilor 0 5 95
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
În urma unei analize „cluster” au rezultat din nou trei tipuri clar definite. Primul tip, cel al antiprotestatarilor efectivi cu o pondere de 87% din total populație, reunește persoanele care declară că nu au protestat sub nici una din forme. Tipul doi, protestatarii efectivi legaliști cu o pondere de 11%, este compus din cetățenii care declară că au protestat, dar numai sub o formă legală (petiție sau grevă legală). Tipul trei, protestatarii potențiali absoluți are o pondere de numai 2% și grupează indivizii
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
declară că nu au protestat sub nici una din forme. Tipul doi, protestatarii efectivi legaliști cu o pondere de 11%, este compus din cetățenii care declară că au protestat, dar numai sub o formă legală (petiție sau grevă legală). Tipul trei, protestatarii potențiali absoluți are o pondere de numai 2% și grupează indivizii care recunosc că au participat atât la forme de protest legale, cât și ilegale. Diferențele dintre tipuri relativ la formele de protest efectiv sunt perfect ilustrate de tabelul următor: Tabelul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și ilegale. Diferențele dintre tipuri relativ la formele de protest efectiv sunt perfect ilustrate de tabelul următor: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 19. Protestul efectiv în funcție de tipuri și forme de protest (% da) Protestul efectiv diferențiat pe forme de protest Antiprotestatari efectivi (87%) Protestatari efectivi legaliști (11%) Protestatari efectivi absoluți (2%) Total populație urbană (100%) Petiție/reclamație 0 48 33 6 Demonstrație/grevă legală 0 75 78 10 Demonstrație/grevă ilegală 0 0 63 1 Ocuparea unor clădiri/fabrici 0 0 20 0 Blocarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
tipuri relativ la formele de protest efectiv sunt perfect ilustrate de tabelul următor: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 19. Protestul efectiv în funcție de tipuri și forme de protest (% da) Protestul efectiv diferențiat pe forme de protest Antiprotestatari efectivi (87%) Protestatari efectivi legaliști (11%) Protestatari efectivi absoluți (2%) Total populație urbană (100%) Petiție/reclamație 0 48 33 6 Demonstrație/grevă legală 0 75 78 10 Demonstrație/grevă ilegală 0 0 63 1 Ocuparea unor clădiri/fabrici 0 0 20 0 Blocarea străzilor 0 0 43
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
persoanele mai puțin educate, de etnie maghiară, pensionarii, cei cu venituri mici, cu stare materială scăzută, fără relații, cu un grad redus de modernitate personală (limbă străină și utilizare PC), fără copii, provenind din mediul urban de mici dimensiuni, Moldova (protestatarii potențiali au un profil inversat). Protestul potențial legal este puțin peste medie în cazul cetățenilor ocupați, de vârstă medie, iar cel absolut (legal și ilegal), în cazul studenților, a celor cu consum TV ridicat sau locuind în București. Protestul legal
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de tipul FMI și Banca Mondială, sunt considerate - pe rând sau în cooperare - agenții politici și economici ai „deformării” civilizației occidentale în lumea în curs de dezvoltare. Această direcție de cercetare științifică a căpătat o confirmare ideologică nu numai prin intermediul protestatarilor globalizării, ci și prin mult mai influenta voce a statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite care, în Declarația Mileniului, mobilizează liderii politici și societățile lumii la o „modelare” a globalizării, astfel încât să nu aducă beneficii doar lumii occidentale deja dezvoltate
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și a scrisului, împotriva reprezentării în limba franceză la Teatrul Național din București a unei piese bulevardiere, provoacă, în seara de 13 martie 1906, o manifestație de proporții, reprimată de poliție. Urmează, în mai multe orașe, întruniri de solidarizare cu protestatarii. Propulsat astfel în tumultul vieții publice, profesorul de istorie întemeiază organizația Frăția Bunilor Români, devenită în 1910 Partidul Național-Democrat. Ales deputat în 1907, el va activa în Parlament cu pasiunea-i caracteristică, deținând în mai multe rânduri funcția de președinte
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
și tenace de tip paralogic; este un tip de gândire refractară în raport cu realitatea obiectivă; la paranoici, elementul esențial este reprezentat prin „refracția gândirii”. pseudoparanoicii sunt personalități de tip psihopatic în curs de formare, cu un mare grad de orgoliu compensator, protestatari virili, conflictuali, querulenți etc. Capitolul 15 Psihoigiena adultului 1. Căsătoria Căsătoria are un rol deosebit de important în viața individului. Ea implică două aspecte principale: întemeierea unei familii pe baze biologice și psihoemoționale; procrearea de noi indivizi, rezultați din coabitarea celor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
colectivă (revoluții, războaie civile); 5) conduitele autopunitive, care sunt „întoarceri sado-masochiste” către sine ale individului sau ale grupelor de indivizi, prin care se caută a se atrage atenția unor „autorități” (care în felul acesta sunt culpabilizate) către situația precară a protestatarilor (care se consideră victime); în rândul acestor „conduite ale disperării” se înscriu greva foamei și self-combustia; ele au în același timp și caracterul unui „spectacol care impresionează” atrăgând simpatia față de cei care-l practică și proiectând antipatia acestora asupra „autorităților
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
frigul, foamea, „porția/ gramajul dresajului”, întunericul, frica, pânda „gardienilor”, „servitutea continuă a uralelor și aplauzelor”, „eczema abdicărilor fără număr”, căderea în subdemnitate, ca a popicelor mecanice, ca a saltimbancilor ratați, duplicitatea, lipsa solidarității, așteptarea colectivă adulmecând „o furtună, un trăsnet”, protestatarul solitar care se autoincendiază pe o pârtie, „aparteul” sugrumat al poemului însuși. Într-o antologie a expresiilor revoltei care au putut fi tipărite sub dictatură, destule texte semnate de V. și trecute fatal sub tăcere de critică în anii cenzurii
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
de noii capitaliști chinezi decât de tancurile armatei comuniste. În Europa, cu excepția Ungariei și, parțial, a Iugoslaviei, comuniștii au fost mai puțin flexibili. Soluția gorbaciovistă s-a dovedit a fi utopică. Ea consta (Gorbaciov, 1994) în încercarea de a transforma protestatarii societății comuniste în aliați ai elitei politice comuniste. Ca și comuniștii chinezi, Gorbaciov propunea o nouă bază socială pentru partidele comuniste. Dar, în vreme ce comuniștii chinezi au reușit să condiționeze formarea noii elite capitaliste chineze de sprijinul acordat de aceasta Partidului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și cerea construirea unor teste noi, cu itemi care să implice gândirea, descoperirea necunoscutului și anticiparea logică a consecințelor. În lucrarea College Curriculum and Student Protest din 1969, scrisă sub impresia mișcărilor studențești din Europa și America, Schwab luase partea protestatarilor susținând chiar că protestele ar trebui analizate științific și folosite pentru a fundamenta curricula și educația liberală. El acuzase atunci educatorii și pedagogii de „adeziune doctrinară” la teorii psihologice ale învățării și ale educației care nu sunt conforme realităților instrucționale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca programul de lucru să fie de 6 ore. De fapt, Ceaușescu nu a vrut să înțeleagă ce se petrecea: greva reprezenta o ruptură între partid și muncitori (fapt fără precedent în România comunistă, la o asemenea anvergură numerică de protestatari). El a fost șocat de incomunicabilitatea sa cu muncitorii; de asemenea, a fost speriat pentru siguranța și integritatea sa fizică, o dată aflat în mijlocul greviștilor, unde șansele ca gărzile de corp să îl poată apăra erau minime. Prin urmare, intuind că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și să nu mai aibă discursuri împotriva PCR. Mulți greviști au fost chemați la Securitatea din Petroșani și maltratați repetat, fiind supuși unor tehnici speciale: lovituri la cap, strângerea degetelor în ușă, de pildă. În ședințele de prelucrare ulterioară grevei, protestatarii au fost catalogați drept „elemente anarhice”, „declasate” și „oameni de nimic”. La proces, de asemenea, s-au folosit termeni incriminatori precum „țigani”, „derbedei”, „impostori”, „infractori”. Bilanțul reprimărilor a fost următorul: au fost interogați cel puțin 600 de mineri; au fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
La proces, de asemenea, s-au folosit termeni incriminatori precum „țigani”, „derbedei”, „impostori”, „infractori”. Bilanțul reprimărilor a fost următorul: au fost interogați cel puțin 600 de mineri; au fost întocmite 150 de dosare; au fost internați la psihiatrie 50 de protestatari; au fost condamnați 15 greviști la închisoare între 2 și 5 ani de muncă corecțională, dar s-a făcut și pușcărie propriu-zisă - aceștia erau, de fapt, deținuți politici; au fost deportați cel puțin 300 de greviști considerați periculoși. Au fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]