1,269 matches
-
doar să cîștige un avans de cîteva picioare. Și se opintiră, pînă ce izbutiră să obțină acest avans; în clipa aceea chila vasului începu să vibreze ca lovită de trăsnet: era saula întinsă, care, zgîriind fundul vasului, țîșni brusc de sub prova, plesnind ca un bici apa și împroșcînd cu atîta putere, încît stropii cădeau ca niște cioburi de sticlă în mare; după un timp se ivi și balena la suprafață, dînd încă odată ambarcațiunilor o anumită libertate de mișcare. Dar balena
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să facă bătrînul cu muntele ăsta de slănină împuțită, zicea Stubb, cu oarecare scîrbă la gîndul că avea de-a face cu un leviatan atît de vulgar. Ă Ce vrea să facă? îngînă Flask, înfășurînd o bucată de saulă la prova ambarcațiunii. Păi, n-ai auzit niciodată că o corabie căreia îi atîrnă la tribord un cap de cașalot și la babord un cap de balenă normală, nu se mai poate scufunda? Ă De ce nu? întrebă Stubb. Ă Nu știu, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
că nu ei au observat, primii, această ciudată similitudine exterioară. Un prieten din străinătate mi-a arătat într-o zi scheletul unui dușman pe care-l omorîse și din ale cărui vertebre tocmai își cioplise un soi de basorelief pentru prova ascuțită a luntrei sale. Consider că frenologii au omis un fapt esențial limitîndu-și investigațiile la cerebel în loc să le extindă asupra canalului medular, căci după părerea mea șira spinării unui om îi explică în buna măsură caracterul. Aș prefera să pipăi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
întîlnit în Pacific. Dintr-un motiv sau altul „Jungfrau“ părea foarte dornică să ne prezinte omagiile sale. Ajunsă la oarecare distanță de Pequod, se opri, iar căpitanul ei porni spre noi cu o ambarcațiune, stînd nu la pupa, ci la prova acesteia și dînd semne de nerăbdare. Ă Ce-o fi ținînd în mînă? exclamă Starbuck, arătînd spre un obiect pe care-l flutura neamțul. E cu neputință! Un polonic de ulei?! Ă Aș, de unde, e un ibric de cafea, domnule
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din răsputeri, cu întreaga lor dibăcie, să apuce saulele aburinde și făcură asta de cîteva ori, pînă cînd - din pricina presiunii perpendiculare a cavaleților cu vîrful de plumb, prin care cele trei saule intrau drept în mare - copastiile ambarcațiunilor ajunseră, la prova, chiar la nivelul apei, în vreme ce la pupa se ridicau în văzduh. în curînd balena încetă să se mai scufunde, dar cele trei ambarcațiuni rămaseră cîtva timp în aceeași poziție incomodă, oamenii temîndu-se să desfășoare mai multă parîmă. Și, deși în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
răzbătea nici un geamăt, nici un strigăt și nici măcar vreo bășică de aer. Care om al uscatului și-ar fi închipuit că, sub întinderea asta placidă și tăcută, se zbuciuma și se zvîrcolea în agonie cel mai grozav monstru al mărilor? La prova atîrnau doar vreo opt degete de saulă. Cum să crezi că marele leviatan ar putea fi prins în trei fire atît de subțiri, așa cum greutatea unui orologiu masiv, făcut să meargă opt zile, e suspendată de trei scîndurele?! Acesta să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
zvîcniră brusc în apa, ca niște sîrme magnetice, prin care treceau pulsațiile de viață și de moarte ale balenei; fiece vîslaș le simți deslușit, pe locul unde stătea. în clipa următoare, ambarcațiunile, ușurate aproape în întregime de presiunea exercitată asupra provelor, săriră în aer, așa cum sare un mic aisberg de pe care un cîrd de urși albi se aruncă speriați în valuri. Ă Trageți! trageți! strigă Starbuck. Se ridică la suprafață. Saulele, pînă mai adineaori întinse la maximum, erau acum azvîrlite în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nouă rană cumplită: balena, fulgerată de o durere insuportabilă, începu să scuipe șuvoaie de sînge gros și se năpusti, cu o furie oarbă, asupra atacatorilor, împroșcîndu-i pe oamenii triumfători cu o ploaie de sînge, răsturnînd ambarcațiunea lui Flask și sfărîmîndu-i prova. Era lovitura ei din urmă, căci balena era acum atît de vlăguită de hemoragie, încît se depărta deznădăjduită de prăpădul pe care-l pricinuise și, întorcîndu-se neputincioasă într-o rînă, începu să dea din aripa-i ciuntită, apoi se răsuci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acum pe Stubb, un om care, prin umorul și prin sîngele rece pe care și le păstra pînă și în cele mai grele împrejurări, era deosebit de înzestrat pentru aruncarea cu succes a lănciilor. Uitați-vă la dînsul: stînd drept, la prova ambarcațiunii zbuciumate, învăluită într-un nor de spumă și trasă de balenă - la numai patruzeci de picioare în urma ei - își cumpănește lancea, o privește de cîteva ori ca să se asigure că-i absolut dreaptă și, fluierînd, strînge ghem într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
moment, zdrobind-o. Deloc intimidat, Queequeg cîrmea ambarcațiunea cu curaj, cînd ocolind vreun cașalot care ne bara drumul, cînd ferindu-se din calea altuia, care ne amenința cu coada-i enormă suspendată deasupra capetelor noastre; între timp, Starbuck, stînd la prova, cu lancea în mînă, alunga balenele pe care le putea înțepa cu lovituri scurte, căci n-avea răgazul să lanseze la distanță. Nici vîslașii nu stăteau cu mîinile-n sîn, deși erau scutiți acum de munca lor obișnuită; principala lor îndatorire
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai adineaori unul din cercurile periferice, dar care acum era străbătut de niște balene rătăcite, ce se îndreptau nebunește spre centru. Această ieșire salvatoare a fost plătită, destul de ieftin, prin pierderea pălăriei lui Queequeg, căci sălbaticul, stînd în picioare la prova pentru a împunge balenele fugare, se pomenise cu capul gol; curentul de aer stîrnit de aripile unei cozi ridicate brusc, îi smulsese pălăria. Fuga dezordonată a turmei nu întîrzie totuși să se transforme în ceea ce ni se păru a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în general de „balenele crăpate“. Pequod era acum atît de aproape de baleniera străină, încît Stubb se jură că vede mînerul sapei sale printre saulele încolăcite în jurul cozii uneia dintre balene. Ă Frumos animal e șacalul! exclamă ei rîzînd batjocoritor, la prova balenierei noastre. Știam eu că broscoii ăștia franțuji n-au habar de vînătoare. Li se întîmplă să-și lase la apă ambarcațiunile cînd văd niște brizanți, pe care-i iau drept jeturi de cașalot, da, zău! Ba, uneori pleacă din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vîntul căzuse, încît Pequod era prins acum în cercul acelei duhori, fără nici o speranță de scăpare, dacă nu începea iar să adie vîntul. Ieșind din cabină, Stubb își chemă oamenii și porni cu ambarcațiunea lui spre corabia franceză. Trecînd pe sub prova acesteia, observă că - potrivit gustului fantezist al francezilor - partea superioară a etravei era vopsită în verde și sculptată în forma unei enorme tulpini aplecate, care în loc de țepi, avea niște cuie de aramă, bătute ici și colo; la capătul ei, se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tribord, dar acolo se pomeni față în față cu balena moartă. Ă Hei, Bouton de Rose! strigă el, cu mîna la nas, vorbind peste hoitul acela. E careva dintre voi în stare să vorbească englezește? Ă Da, îi răspunse de la prova corabiei un tip din Guernesey, care se dovedi a fi primul secund al vasului. Ă Spune-mi atunci, domnule Boboc-de-trandafir, ai văzut Balena Albă? Ă Care balenă? Ă Balena Albă - un cașalot, cu numele de Moby Dick - l-ai văzut
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ă Monsieur, dumnealui se jură că cealaltă balenă, cea uscată, e și mai periculoasă decît cea puturoasă. într-un cuvînt, Monsieur, dumnealui ne conjură să ne descotorosim de aceste hoituri dacă ținem la viața noastră. Căpitanul se repezi atunci la prova și, cu o voce puternică, porunci echipajului să nu mai înalțe palancurile de tranșare și să desfacă numaidecît lanțurile și cablurile care legau balenele de corabie. Ă Și acum, ce să-i mai spun? îl întrebă secundul pe Stubb. Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
iar cînd balena lovită o zbughi nebunește saula se întinse brusc și bietul Pip apăru șiroind de spumă, printre cavaleții ambarcațiunii, tîrît fără cruțare de saula ce i se încolăcise de cîteva ori în jurul gîtului și pieptului. Tashtego stătea la prova, ațîțat de vînătoare. El îl ura pe Pip, pentru lașitatea lui. Smulgînd din teacă cuțitul de bord, îi lipi de saulă muchea tăioasă și, întorcîndu-se spre Stubb, îl întrebă: Ă Tăiem? Fața vînătă și congestionată a lui Pip spunea limpede
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
gîndul nebunesc că ea ajunsese, prin nu știu ce vrajă, în poziția inversă. „Ă Dumnezeule! Ce se petrece cu mine?“, mă întrebam. în somnul meu scurt mă întorsesem pesemne, încît acum mă aflam cu fața spre pupa vasului și cu spatele spre prova și spre compas. într-o clipă, m-am răsucit, la timp pentru a împiedica baleniera să vireze în vînt și, probabil, să se răstoarne. Ce fericit și ce recunoscător am fost să scap de această halucinație nocturnă și de fatala
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
NANTUCKET îNTÎLNEȘTE PE SAMUEL ENDERBY DIN LONDRA Ă Hei, corabie! Ai zărit-o pe Balena Albă? Așa strigă Ahab prin portavoce, zărind din nou o corabie sub pavilion englez, care luneca înapoia noastră. Bătrînul stătea în ambarcațiunea lui, suspendată la prova, cu piciorul de fildeș la vedere, sub ochii căpitanului străin, care stătea nepăsător la prova propriei sale ambarcațiuni. Era un bărbat ca la vreo șaizeci de ani, tuciuriu la față, voinic, chipeș și cu o expresie de om cumsecade, îmbrăcat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Albă? Așa strigă Ahab prin portavoce, zărind din nou o corabie sub pavilion englez, care luneca înapoia noastră. Bătrînul stătea în ambarcațiunea lui, suspendată la prova, cu piciorul de fildeș la vedere, sub ochii căpitanului străin, care stătea nepăsător la prova propriei sale ambarcațiuni. Era un bărbat ca la vreo șaizeci de ani, tuciuriu la față, voinic, chipeș și cu o expresie de om cumsecade, îmbrăcat într-o haină largă, din pînză de pilot, albastră, ale cărei broderii îi atîrnau de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mănînci, fiindcă te ferea de scorbut - era singurul aliment proaspăt pe care-l aveau. Numai că, teuga nefiind prea luminată, puteai să te retragi lesne într-un colț mai întunecos, cînd o mîncai. Una peste alta, însă, de la pupa la prova, punînd la socoteală și dimensiunile cazanelor la care lucra bucătarul și cele ale propriilor sale fălci pergamentoase, Samuel Enderby era o corabie strașnică, înzestrată cu provizii gustoase și abundente, cu un rom fain și tare și cu niște marinari grozavi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cele 550 de butoiașe de rachiu, pe o perioadă de douăsprezece săptămîni. Pare greu de crezut că acești harponiști umpluți cu bere și cu rachiu de ienupăr - cum ni-i putem lesne imagina - erau niște oameni capabili să stea la prova unei ambarcațiuni și să țintească în vreo balenă fugar. Și totuși, așa făceau și le și nimereau. Dar asta se petrecea în Nordul foarte depărtat, unde, să nu uităm, berea e o necesitate a organismului. La Ecuator, în vînătoarea de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se destinseră; punînd pușca la loc în rastel, Ahab ieși pe punte. Ă Ești un băiat bun, Starbuck, îi spuse el în șoaptă secundului. Apoi, se adresă echipajului, cu glas tare: Ă Strîngeți zburătorii și velele-gabier, la pupa și la prova! Mascați verga mare! Montați palancul cel mic și deschideți cala principală! Ar fi poate zadarnic să ne întrebăm ce anume-l făcea pe Ahab să se poarte în felul acesta cu Starbuck. Poate o scînteie de onestitate sau poate o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
multă siguranță, măsurile și făcu apoi două crestături la capete. După aceea, își aduse uneltele și scîndurile și se puse pe lucru. După ce bătu ultimul cui și potrivi bine capacul, își puse sicriul pe umăr și porni cu el spre prova, întrebîndu-i pe ceilalți dacă erau gata. Auzind strigătele indignate, dar și amuzate, scoase de oamenii de pe punte, care nu mai știau cum să se ferească de sicriul acela, Queequeg ceru, spre consternarea tuturor, ca sicriul să-i fie adus numaidecît
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
meu Queequeg își recapătă curînd puterile și, în cele din urmă, după ce zăcu vreo cîteva zile pe cabestan fără să facă nimic îdar înfulicînd cu o poftă grozavă), sări brusc în picioare, își întinse brațele, căscă puțin, apoi, sărind la prova ambarcațiunii sale suspendate, își apucă harponul și se declară gata de luptă. Cu o fantezie năstrușnică, se folosi de sicriu ca de un cufăr, în care își rîndui hainele, scoase din sacul său marinăresc. își petrecu multe ceasuri de răgaz
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
corabie din Nantucket, pe nume Burlacul, care tocmai își vîrîse în cală ultimul baril de ulei, zăvorîndu-și bocaporții gata-gata să plesnească, aluneca veselă și trufașă, în ținută de sărbătoare, printre navele răzlețe din zona de vînătoare, înainte de a-și îndrepta prova spre patrie. Cei trei marinari din vîrfurile catargelor sale purtau la berete lungi panglici roșii, fîlfîitoare; la pupa era atîrnată, cu fundul în jos, o ambarcațiune, iar la bompres era prinsă falca lungă a ultimei balene omorîte de echipaj. Semnale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]