1,136 matches
-
cult decât el. Sofia Nădejde polemiza cu Maiorescu pe chestiunea capacității intelectuale a femeii. În general Contemporanul se preocupa de drepturile omului, de ridicarea țăranului, cu un umanitarism fanatic ce nu rămase și fără unele bune urmări. SOFIA NĂDEJDE Ca prozatoare, Sofia Nădejde, urmărită de probleme sociale, caută să împărtășească "din chinurile vieții", trista soartă a copiilor de orfelinat, mizeria, alcoolismul, în fine, înapoierea țărănimii, secerată de boli din ignoranță și superstiție. Scriitoarea e dotată cu umor și cu o expresie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
, Dorina (14.VIII.1887, Bratca, j. Bihor - 2.II.1979, Huningue, Franța), poetă și prozatoare. Debutează cu versuri publicate în revistele bănățene „Fruncea” și „Foaia diecezană”. În 1933 i se publică romanul științifico-fantastic Cataclismul anului 2000, unde se imaginează sosirea unor marțieni care determină o metamorfoză a civilizației de pe Terra. În 1960 I. se stabilește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
, Angela (pseudonim al Basarabei-Angela Marcovici; 8.VII.1941, Arad), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Mariei Marcovici (n. Martiș), profesoară și sportivă, și a lui Marius Marcovici, funcționar. Învață la Liceul „Moise Nicoară” din Arad (1955-1962) și se înscrie la Institutul de Medicină și Farmacie din Cluj (1963-1968). Își întrerupe studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
, Ana (pseudonim al Anei Chiș; 2.VI.1944, Hideșelu de Sus, j. Bihor - 20.XI.2005, Reșița), poetă și prozatoare. Urmează liceul la Oradea. Va fi bibliotecară la Reșița, unde după 1989 va conduce SC Menelas. Își face debutul în 1968, la „Familia”, fiind prezentă și în „Orizont”, „Reflex”, „Semenicul” ș.a. Străbătute de fior patriotic sau de sentimentul deplinătății legăturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
CRISTESCU, Maria-Luiza (19.VII.1943, București - 14.VI.2002, București), prozatoare și eseistă. Este fiica Mariei (n. Găvrilaș) și a lui Constantin Cristescu, procurist. După studii medii la Liceul „Gh. Lazăr” (1957-1961), a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966). Este redactor la „Scânteia” (1966) și la „Amfiteatru” (1966-1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
Filologie a Universității din București (1966). Este redactor la „Scânteia” (1966) și la „Amfiteatru” (1966-1969), unde și debutează cu proză. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. cu proză, eseuri, interviuri, recenzii. Drumul parcurs de prozatoare a fost unul dintre cele mai neobișnuite și imprevizibile. A debutat în 1968 cu romanul Capriciu la plecarea fratelui iubit, revenind după numai un an cu Dulce Brigitte. Pentru a infirma existența unei literaturi „feministe”, C. își însușise, deliberat, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
Epicul este sărac, inconsistent, personajele suferind de o excesivă verbozitate. Față de volumul anterior, se remarcă tendința de persiflare și demistificare. Cu totul altul este stilul romanului Nu ucideți femeile. Renunțând la tonul obiectiv, autoarea devine ceea ce este de fapt: o prozatoare de o sensibilitate acută, ce-și exprimă cu multă convingere, spontan și firesc, propriile reacții în fața împrejurărilor vieții. Scrisă la persoana întâi, cartea e o spovedanie lucidă, uneori cinică a unei tinere fete, Raluca, agasată de automatismul vieții cotidiene, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
a releva tragedia unui destin, mascată, de cele mai multe ori, sub aparențe calme, deseori chiar fericite, într-un cuvânt de a smulge vălul pentru a ajunge la fața nevăzută, ascunsă a adevărului. Într-un stil sobru, concis, lipsit de orice sentimentalism, prozatoarea investighează fibrele cele mai intime ale sufletului omenesc, scoțând la iveală toate lașitățile, toate abdicările, toate ororile refulate, altfel perfect camuflate sub aparența unor ființe liliale, echilibrate, fericite. În concepția sa nu există așadar „îngeri”, ci doar „îngeri maculați”, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
, Marta (pseudonim al Martei Pop; 31.I.1930, București), prozatoare. A absolvit Facultatea de Matematică-Fizică din București în 1956. A debutat cu volumul de proză scurtă Geamantanul din America, în 1969. Acesta, precum și următorul, Câinele și gramofonul (1973), dezvăluie o autoare extrem de înzestrată pentru genul scurt, amestecul de ironie, duioșie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]
-
care unica soluție de supraviețuire morală și spirituală este „hazul de necaz”. În volumele Cocoșul de apă (1971), Porțile vântului (1975), Degetarul de ceață (1976), Croitorul de povești (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor) ș.a., se înfățișează o altă latură a personalității prozatoarei, surprinsă de la început de critici, și anume aceea de „om sălbăticit de dorul copilăriei” (Dana Dumitriu). Aici autoarea nu se limitează la repovestirea sau modernizarea poveștilor clasice, ci propune eroi originali, care farmecă prin umor, imaginație și spirit ludic. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286461_a_287790]
-
soțul său îi semnase decesul. Vede monstruos și rîde enorm. E Magda Ursache, fosta mea colegă de la Cronica. Nu bănuiam, în anii aceia lugubri, cînd antidotul nostru redacțional era hlizeala non-stop, că sub învelișul ternului cronicar literar stătea pitită parșiva prozatoare din cărțile ei de azi, ieșite de sub varii teascuri, una după alta. Vitriolu-i n-ar fi avut, oricum, șanse a fi aruncat atunci în albaștrii ochi. Acum? Magda e un Thackeray cu fustă al deșertăciunilor bahluiene. E un David Lodge
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
România și membru în Comisia de istoria slavisticii din cadrul Comitetului Internațional al Slaviștilor. A colaborat la periodice din țară („Steaua”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Romanoslavica”) și din străinătate („Bălgarski ezik i literatura”, „Sovremennik”) ș.a. Lucrarea de debut despre prozatoarea poloneză Maria Da¸browska îmbină metodologia tradițională cu cea modernă, a doua folosită îndeosebi în realizarea propriu-zisă a demersului istorico-literar. Plecând de la o bogată bibliografie, G. trece în revistă mai întâi modelele și ideile care i-au inculcat scriitoarei „funcțiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
BELIGAN, Marica (1943, La Louvière, Belgia - 27.II.1993, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica baroanei Jeanne de Siemmons și a lui Petru Pop. A urmat cursuri de artă dramatică la Conservatorul din Bruxelles. La 13 ani debutează, în Belgia, cu un volum de nuvele, apărut la editura Leclerc. În 1965
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285687_a_287016]
-
, Natalia (5.XII.1882, Buciumeni, j. Galați - 2.IX.1962, Tecuci), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Dumitrescu) și a lui Avram Negru, învățător, proprietar al unei mici podgorii. Urmează cursul secundar la Galați, iar în 1901 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, secția filosofie-istorie, a Universității din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
ȘTEFĂNESCU, Daniela (18.VII.1952, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei-Claire (n. Birmberg) și a dramaturgului Mircea Ștefănescu. Absolventă a Liceului German din București (1971), se înscrie la Facultatea de Limbi Străine, secția germană-engleză, obținând licența în 1975. Profesoară de limba germană la Liceul „23 August
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
, Vera (5.X.1926, Chișinău - 28.I.1995, Chișinău), prozatoare. A absolvit Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1961). Din 1966 este secretară a Comitetului Republican pentru acordarea Premiilor de Stat în domeniile literaturii și artei. Este maestru emerit al artei (1982), laureată a Premiului de Stat al Republicii Moldova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
Romanul Vârsta de argint (1979) coboară până la nivelul unei publicistici fade. Opera cea mai izbutită e romanul Recviem pentru Maria (1986), în care, bazându-se pe date arhivistice și pe amintirile contemporanilor, pe intuiție și invenție, pe real și convențional, prozatoarea reconstituie destinul cântăreței de operă Maria Cebotari. M. și-a exersat cu succes pana și în domeniul literaturii pentru copii: Prietenii mei (1959), Revedere (1964), Flori de dumitriță (1967). Publicistica și-a adunat-o în volumul Pașii vremii (1975). SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287970_a_289299]
-
, Ileana (21.V.1932, Bratovoești, j. Dolj), prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Socoteanu) și a lui Adrian Nicolaescu, țărani, și soția scriitorului Romulus Vulpescu. Urmează la Craiova Școala „Regina Elisabeta” (1939-1943) și Liceul „Elena Cuza” (1943-1946), continuat în particular din motive de sănătate (absolvit în 1952
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
gândul obsedant că pământul natal nu trebuie părăsit. O carte cu totul surprinzătoare este Sărută pământul acesta (1987), un roman-frescă poetizat al Daciei cucerite de romani. După aproape un deceniu, în care a dat edițiile ne varietur ale volumelor anterioare, prozatoarea revine în 2002 cu Arta compromisului, un roman satiric cu cheie despre actualitatea postdecembristă, judecată din perspectiva aceleiași Sânziana Hangan. Epicul este neglijat în favoarea unor lungi dialoguri despre destinul României, noul guvern, falsitatea și mediocritatea ariviștilor recenți. Deși protagonista e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
URSU, Liliana (11.VII.1949, Sibiu), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Veștemean) și a lui Ioan Ursu, inginer. Urmează la București Liceul „Gheoghe Lazăr” (1963-1967) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză (1967-1972). După absolvire devine redactor la emisiunile culturale în cadrul Televiziunii Române, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
vizitatori. Muzeul Național TE PAPA din Wellington este una din marile realizări muzeistice din lume și principal obiectiv turistic. Welingtonul este și locul de naștere a cunoscutei scriitoare Katherine Mansfield (1888-1942), stabilită la Londra unde Începe o bogată carieră de prozatoare (nuvele și povestiri de un mare realism și sensibilitate), din care nu lipsesc amintirile copilăriei și adolescenței din Noua Zeelandă. S-a făcut ora de Închidere a tuturor muzeelor, se deschid Însă cele ale teatrelor și discotecilor, barurilor și cluburilor de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
BĂRBULESCU, Marta (6.VI.1937, Păunești, j. Vrancea), poetă și prozatoare. Este fiica Georgetei (n. Pintilie) și a lui Gheorghe Gavrilă, funcționar. Face liceul teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Galați. Debutează publicistic în „Iașul literar”, în 1963, iar editorial, cu două cărți de poezie, Jocul anilor și Poarta viselor, în 1967. Între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285632_a_286961]
-
, Mirela (10.IV.1947, Tulcea), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Hrisulei (n. Limona) și a lui Iancu Roznovschi, medic stomatolog. Lanțul genealogic al familiei ar fi unul special: tatăl provine din aristocrația Imperiului Habsburgic (numele bunicului pe linie paternă, George Roznovschi, s-ar lega de introducerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
SADOVEANU, Profira (21.V.1906, Fălticeni - 3.X.2003, București), prozatoare, poetă, memorialistă și traducătoare. Este fiica Ecaterinei (n. Bâlu) și a lui Mihail Sadoveanu. Urmează școala primară la Fălticeni și tot aici frecventează clasa întâi la Gimnaziul „Alecu Donici”. Clasa a doua a trecut-o în particular, iar clasele a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
, Hortensia (8.XII.1876, Ivești, j. Galați - 5.III.1955, București), prozatoare și autoare dramatică. Este fiica Zoei Bengescu (n. Ștefănescu), profesoară, și a lui Dimitrie Bengescu, ofițer de carieră, frate cu generalul și dramaturgul George Bengescu-Dabija. Învață la Institutul „Bolintineanu” din București (1887-1894). Se căsătorește în 1896 cu magistratul Nicolae N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]