3,405 matches
-
ierarhice), care reprezintă sistemul de conducere și pe orizontală (relații funcționale), adică legăturile de colaborare, impune o abordare sociologică. Climatul psihosocial, ca indicator sintetic al relațiilor interpersonale, este influențat de modul de exercitare a conducerii. Alături de factorii mediului fizic, cei psihosociali influențează productivitatea muncii prin caracterul integrativ sau dezintegrativ care Îl au asupra grupului de muncă. Deși a fost analizată separat cu indicatorii specifici care o definesc, trebuie subliniat că fluctuația, precum și tendința de fluctuație a personalului, ce sunt o consecință
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de factori ale căror acțiuni se Întrepătrund În modalități foarte diferite, astfel Încât induc un grad foarte ridicat de dificultate sub aspectul cuantificării fiecăruia. De aceea, relațiile dintre productivitatea muncii și factorii determinanți, atunci când acestea sunt de tip stocastic (Îndeosebi factorii psihosociali), pot fi analizate prin procedee statistice. 3.2.2. Efectele economice ale creșterii productivității muncii Creșterea productivității muncii reprezintă o sursă principală de creștere a volumului de producție și de reducere a costurilor pe unitatea de produs, cu consecințe asupra
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
151, 152 cuantificarea rezervelor de creștere a ~ muncii 139 determinarea nivelului de creștere a ~ muncii pe seama economiei relative 152 dinamica ~ 95 efectele economice ale creșterii ~ muncii 111, 112 efectele modificării ~ muncii 111 evoluția ~ 70 evoluția ~ medii și marginale 126 factori psihosociali ai ~ muncii 109 maximizarea ~ 40 metoda actuală a calcul a ~ muncii 132 nivel al ~ 69 scăderea ~ muncii 84, 134 spor de ~ a muncii 109, 153 valoarea ~ medii 124 variabila ~ muncii 19 variația ~ medii 124 Producție 22, 24, 123, 132 ~ programată
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
negative în activitatea de conducere, semnificația reală a acestor efecte, consecințele practicarii de lungă durată a stilurilor de conducere, cât și criteriul situațional. Capitolul XII oferă informații importante și cu privire la dificultățile ce pot să apară în calea conducerii - dificultăți psihoindividuale, psihosociale și psihoorganizaționale - , evidențiindu-se totodată și posibile măsuri menite să contracareze astfel de bariere. Problematică leadership-ului și management-ului este și ea abordată. După o prealabilă delimitare conceptuală între leadership și management, lucrarea de față descrie forme de leadership, accentul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
general, catre final, se focalizează pe aspectele particulare ale motivației comportamentului organizațional. Astfel, pornind de la identificarea principalelor categorii de stimuli implicate în viață organizațiilor, este propusă o clasificare a motivațiilor întâlnite în cadru organizațional: motivația economică, motivația profesională și motivația psihosociala. Referitor la cel de-al doilea aspect, satisfacția profesională, autorul procedează la realizarea unor delimitări de nuanță între satisfacția generală și satisfacția de ,,fațetă” pentru ca ulterior, pornind de la cercetările în domeniu, să identifice și să clasifice factorii care condiționează satisfacția
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
autorul să reia negocierea în vederea unei prezentări mai detaliate. Într-un pasaj destinat descrierii acestui process ca modalitate fundamentală de soluționare a conflictelor, se realizează mai întâi o scurtă trecere în revistă a cercetărilor asupra negocierii, evidentiindu-se trei etape(psihosociala,cognitive comportamentală, etapă renașterii psihosocialeă autorul schițând câteva din câștigurile teoretice mai importante obținute pe parcursul lor. Capitolul se încheie cu prezentarea tipurilor de negociere în funcție de o serie de criterii, punându-se accent pe formele tipice de negociere(win-lose,win-wină care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
care arată că în cazul schizofreniei și al tulburărilor psihice severe, cele mai eficiente forme de intervenție sunt (ele sunt adjuvante tratamentului medicamentos): terapia de familie, terapia cognitiv-comportamentală, antrenamentul pentru formarea abilităților sociale, precum și susținerea la locul de muncă. Intervenția psihosocială joacă un rol critic în tratamentul persoanelor cu schizofrenie. Pe parcursul ultimilor 15 ani, s-au înregistrat progrese importante în elaborarea intervențiilor de familie, acestea având următoarele caracteristici comune: (1) un accent deosebit se pune pe educarea pacientului și a familiei
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
în schimb, el are posibilitatea de a-și pune amprenta stilului didactic, a propriei personalități și angajări în activitatea profesională. Rezultatele învățării sunt dependente și de performanțele grupului, de echilibrarea obiectivelor formării (cunoștințe - atitudini - motivații - comportamente - reprezentări sociale), de climatul psihosocial al clasei, de modurile de organizare a elevilor, de aprecierea celorlalți, de afirmarea unor lideri, de climatul emoțional și moral al grupurilor din clasă, de sistemul de așteptări al acestei clase și de criteriile de apreciere valorică, de îndeplinirea rolului
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
particularitățile populației-țintă și de impactul noilor servicii în rândul beneficiarilor. Punctul de plecare al marketingului serviciilor educaționale este reprezentat de cercetarea minuțioasă a grupului-țintă, care are în vedere structura socială și demografică, situația economică, nivelul de educație și instruire, trăsăturile psihosociale (atitudini, motivații, interese, valori, comportamente) și nevoile membrilor comunității respective. Orice campanie de marketing trebuie să ia în considerare acești factori și să fie compatibilă cu tradițiile culturale și religioase ale potențialilor beneficiari. Cercetarea de piață este crucială, nu numai
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
această entitate cyborgică se vede muzeificat sau fosilizat și este refractar speculațiilor viitorului, proiectărilor și accelerărilor petrecute în spațiul virtual. E vorba de percepția de sine a „mutantului” (de fapt o reflectare a percepției celuilalt asupra „anormalului”Ă în sistemul psihosocial al corpurilor normale, sistem în care devierea trupească este socotită un stigmat și este marginalizată de societate. Antropologia tehnologică este chemată să discute această problematică. 1.5. Stelarc și corpul cyborgictc "1.5. Stelarc și corpul cyborgic" Majoritatea discursurilor cibernetice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de exemplu îl poate constitui întâlnirea și formarea de relații și prietenii în cadrul unui Internet café. De data aceasta se combină interacțiunea online cu alteritatea fizică și se produce relevarea atât a identității, cât și a alterității în spațiul comunicării psihosociale. O altă direcționare a raportului identitate-alteritate apare ca joc și schimb de roluri între prezență și absență: ființa umană poate pretinde a fi ceea ce nu este întrucât nu este situată față în față și văzută de către celălalt. Sau, în alte
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
celulelor nervoase) și de o altă formă de plăcere, legată de descoperirea unor noi moduri de percepție și unor senzații noi. Aceste plăceri, dincolo de simplul lor caracter agreabil, compensează neplăcerile provocate de substanțele nocive, și mai ales o eventuală problemă psihosocială. Mai devreme sau mai târziu, ele devin niște nevoi, în funcție de substanța în cauză, și, în orice caz, participă la întreținerea dependenței. Suferința Orice consum de tutun, alcool sau de diferite droguri implică, după caz, o intoxicare, adică o patologie energetică
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
modalități de interacțiune socială) în interiorul sistemului (Gilly, 1984). Persoanele și grupurile nu achiziționează deci valori în același ritm și cu aceeași angajare afectivă, ci filtrând în raport cu anumiți factori psihologici și fiziologici (vârstă, sex, dotare), dar și cu factori sociali și psihosociali. Diferențierile socioculturale se explică și prin condițiile economice și sociale deosebite asigurate în anii de formare. Mediul social, practicile educative furnizate de familie (asigurând un anumit tip de construcții cognitive din partea copilului), atitudinile parentale față de școală (determinând un anumit tip
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Variabilele strategice” ale unui asemenea demers ar putea fi următoarele: - centrarea pe probleme de rezolvat (inclusiv extragerea acestora din problematica vieții cotidiene); - participarea „beneficiarilor” la propria formare, valorizarea tuturor resurselor umane angajate în acest joc; - priza de conștiință cu mediul psihosocial al formării; - organizarea unor strategii alternative de formare, satisfăcând toate tipurile de interese și stiluri cognitive; - oferirea unor modele atitudinal-comportamentale pertinente, facilitând învățarea prin observare. Formarea devine astfel formare-acțiune și se raportează la o situație concretă dată („scena” actului educativ
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
dotare, motivare, dorință de participare) ale celor implicați în acțiune. Consecința imediată a acestui model de abordare a actului educativ este cercetarea personalității educatorului și educatului ca actori sociali implicați într-o situație comună dată (Neculau, 1988b), într-un câmp psihosocial specific actului formării. Psihosociologii, sociologii au împrumutat din fizică un concept pe care l-au naturalizat în științele sociale. La Kurt Lewin sau Pierre Bourdieu, „câmpul” semnifică un spațiu (psiho)social în care se confruntă diferite forțe umane, unde se
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
umane, unde se produc „bunuri” culturale, „loc public, deschis, unde fiecare privește (citește) ce face celălalt” (Gheorghiu, 1986). Formarea, am arătat deja, nu înseamnă numai transmitere și achiziție, ci și influențare prin interacțiune, prin intermediul normelor și valorilor propuse de contextul psihosocial. Contextul influențează stilul interacțiunii, facilitează dobândirea competenței interacționale, studii recente dovedind că interacțiunea sociomorală este dependentă de mediul cultural de formare. Câmpul, contextul, situația, deși nu sunt termeni ce se suprapun, se referă la aceeași realitate: „istoria învățării” pe care
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cunoștințele, capacitățile încorporate de indivizii școlarizați și obiectivate în comportamentele lor sociale (Păun, 1983). Școala (inclusiv școala superioară) îndeplinește un important rol social, formează profesioniști, dar și personalități sociale; o profesiune nu este numai o realitate economică, ci și una psihosocială și morală. „O profesiune nu este numai un complex de aptitudini psihofizice maturizate, ci și o etică, luminată de un ideal, un mod de a vedea preocupările profesionale prin prisma unei concepții de viață.” (Stoian, 1971) Integrarea profesională a tânărului
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
complex de aptitudini psihofizice maturizate, ci și o etică, luminată de un ideal, un mod de a vedea preocupările profesionale prin prisma unei concepții de viață.” (Stoian, 1971) Integrarea profesională a tânărului va însemna în mare măsură și o integrare psihosocială, care presupune asimilarea contextului social al profesiunii, „învățarea” unor atitudini și comportamente specifice mediului profesional. Având în vedere dimensiunile sociale ale modului de educație, fenomenul educațional va trebui abordat și din acest unghi, propunându-se următoarele arii de investigație: a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
social al profesiunii, „învățarea” unor atitudini și comportamente specifice mediului profesional. Având în vedere dimensiunile sociale ale modului de educație, fenomenul educațional va trebui abordat și din acest unghi, propunându-se următoarele arii de investigație: a) analiza dimensiunilor sociale și psihosociale ale fenomenelor pedagogice (structurile de grup, organizarea socială a proceselor pedagogice, socializarea, relațiile sociale în cadrul educației etc.); b) influența factorilor sociali asupra organizării și funcționării procesului de învățământ, asupra fluxurilor de elevi implicați în activități de profesionalizare; c)raportul dintre
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
argumente puternice pentru deschiderea școlii față de experiențele trăite de elevi în afara școlii. Școala nu poate ignora viața socială, izolându-l pe elev de problemele ei majore, nu poate spera să formeze (nu doar să transmită cunoștințe!) punând între paranteze experiențele psihosociale ale viitorilor cetățeni. Mai mult, se desprinde ideea conform căreia școala nu mai deține monopolul educației (împărțind această misiune socială cu familia, grupurile formale și nonformale, comunitatea), fiind nevoită să-și schimbe strategiile de intervenție, apelând - pe lângă modalitățile tradiționale - și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ca practician, primește însărcinările unui lucrător (sau asistent) social. El este atunci preocupat de grupurile sociale defavorizate, oferă consiliere și sprijin efectiv familiilor în dificultate, se interesează de categoriile vulnerabile social (tineri, femei, vârstnici). Într-un cuvânt, le acordă sprijin psihosocial celor care, temporar sau pe lungă durată, nu se pot articula exigențelor vieții social-economice. Cei doi autori germani citați mai sus găsesc că cele două profesiuni - pedagog social și asistent social - se suprapun adesea când au ca obiective consilierea, oferta
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mediul; - educația înseamnă deci o „socializare metodică” a tinerei generații, ajutându-i pe tineri să încorporeze idei, credințe, tradiții, obiceiuri, practici morale; - instituția educativă trebuie să se articuleze vieții, realității sociale, să faciliteze experiențe participative, să constituie locul unui antrenament psihosocial pentru viitorul cetățean. Pedagogia socială în spațiul românesctc "Pedagogia socială în spațiul românesc" Am putea considera drept lucrări de pedagogie socială unele scrieri care au apărut cu mult înaintea afirmării pedagogiei ca știință. Astfel, am putea vedea în Învățăturile lui
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o activitate (de învățare) numai dacă există o corelație între proiectele sale de viață și dorința imperioasă de a le realiza. Adultul se hotărăște să redevină elev, să învețe, numai dacă găsește că trebuie să-și schimbe statusul (iată condiția psihosocială a învățării!) - ca profesionist, membru al familiei sau al unor microgrupuri. Dacă nici munca profesională, nici activitatea socială, nici situația familială nu-i determină această dorință, atunci foarte greu îl poți convinge să învețe (Urbanczyk, 1975). Statusul de elev-adult înseamnă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o constantă atitudinală, să facă parte din viața fiecăruia, să-l însoțească până la sfârșit. Aceasta înseamnă nu numai ca indivizii să „învețe să învețe”, ci să și dorească acest lucru, să fie motivați, să găsească în învățare satisfacții spirituale și psihosociale. Conceptul de educație permanentă dezvoltă acum și strategii corespunzătoare, pentru fiecare categorie de indivizi și pentru fiecare moment al parcursului individual: - Învățarea formală este rezervată instituțiilor abilitate să confere cunoaștere de bază și calificări sancționate prin diplome și certificate. - Învățarea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
românească, București. Narly, Constantin, 1980, Texte pedagogice (antologie), E.D.P., București. Natorp, Paul, (1899) 1912, „Pedagogia socială”, în Anuar pedagogic editat de Onisifor Ghibu, Sibiu. Neamțu, Octavian, 1976, Cultura ca acțiune socială, Editura Academiei, București. Neculau, Adrian, 1984, „Începuturile unei viziuni psihosociale asupra manifestărilor umane la vechi cărturari români”, în Psihologia socială în România (red. Ana Tucicov Bogdan), Editura Academiei, București. Neculau, Adrian, 1988a, „Seminarul Pedagogic Universitar din Iași” (1899-1948), în Educația: ieri-astăzi-mâine, Buletinul Cabinetului Pedagogic al Universității din Iași, nr. 4
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]