1,593 matches
-
complexă care subsumează diverse subentități ce pot avea în consecință modalități de expresie variate. Datele găsite sugerează faptul că în simptomele sale precoce schizofrenia prezintă o expresie destul de uniformă și robustă. Cu excepția unor diferențe minore ale unor sindroame non psihotice și o serie de diferențe “triviale” privind tematica unor deliruri, schizofrenii bărbați diferă de pacientele femei în special la nivelul comportamentelor lor. întocmai ca și în viața normală, bărbații exhibă atitudini sociale negative și comportamente distorsionate mai frecvent decât femeile
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
vârstă mai mici de 35 de ani. Cauzele unor asemenea decalaje ar putea conta în constelația hormonală diferită pe care o prezintă pacienții, așa cum o sugerează o serie de autori. Durata bolii, anterior instituirii terapiei, în special urmând debutului simptomelor psihotice, poate fi un predictor important al evoluției primului episod de schizofrenie. Durata simptomelor psihotice înainte de tratament pare să fie intim asociată atât cu timpul de remisiune cât și cu nivelul de remisiune. O durată mai lungă a bolii din momentul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în constelația hormonală diferită pe care o prezintă pacienții, așa cum o sugerează o serie de autori. Durata bolii, anterior instituirii terapiei, în special urmând debutului simptomelor psihotice, poate fi un predictor important al evoluției primului episod de schizofrenie. Durata simptomelor psihotice înainte de tratament pare să fie intim asociată atât cu timpul de remisiune cât și cu nivelul de remisiune. O durată mai lungă a bolii din momentul debutului oricărui simptom prodromal, pare a se asocia cu o evoluție defavorabilă și un
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
slăbirea sau calitatea mediocră a facultăților intelectuale reprezintă faptul de luat în considerație, ca de altfel și sugestibilitatea, imaturitatea, sărăcia afectivă sau etică, absența sentimentului de culpabilitate trăit. - reticența, confabulația și alte modalități de disimulare pot ascunde, în special la psihotici, intenții omucidare sau suicidare. Existența unor relații de proastă calitate și a tulburărilor de comunicare cu anturajul sau echipa de îngrijire, reprezintă un element prognostic defavorabil. - anumite elemente caracteriale, cum ar fi hiperactivitatea procesivă, temperamentul activ, bătăios și pasional, orgoliul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
productive. La cei pasionali, accesarea la stadiile de asentiment formulat, reprezintă un indice criminogen important (De Greff, 1973); același lucru este valabil și în cazul amenințărilor de ruptură a unei relații obiectuale pregenitale care este întâlnită în cazul unor pacienți psihotici sau prepsihotici (Benezech, 1978). - absenta sau ineficiența terapiei reprezintă unul din elementele peiorative majore în evaluarea periculozității: opoziția la tratament, persistența producțiilor delirante, a revendicărilor agresive etc. Eficacitatea controlului crizelor medicamentoase, certitudinea administrărilor, sunt de asemenea criterii de luat în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pacienți agresionează, de regulă, membrii familiei lor sau persoane bine cunoscute din anturajul lor apropiat, ei sunt capabili, în egală măsură, să acționeze asupra oricui și oriunde. Acest aspect aleatoriu, al previzibilitații victimei, este una din caracteristicile criminalității psihiatrice. Anumiți psihotici, prezentând semne cardinale de periculozitate, pot să nu treacă niciodata la acte, în timp ce, persoane de aparența insignifiantă la care acest scor este redus, pot să surprindă anturajul comițând omucideri, un viol sau o incendiere voluntară. Rezultă din toate acestea că
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
eficacitatea chimioterapiei, calitatea adaptării socio-profesionale, sociofamiliale, menținerea unor relații interpersonale cu terapeutul ș.a.m.d. 2.2.2. Date epidemiologice generale privind criminalitatea în schizofrenie. Legătura dintre violență și tulburarea psihică este deosebit de complexă, mai ales când lumea interioară a psihoticului este distorsionată și percepția realității afectată. Violența poate fi, cu toate acestea, un răspuns la frustrații și la o pierdere a puterii de autocontrol (Gunn, 1991). Disturbanța conduitelor poate anunța debutul tulburării psihice, și pacienții pot să manifeste unul sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și pacienții pot să manifeste unul sau mai multe feluri de comptamente amenințătoare, dăunătoare, bizare sau autoagresive (Chapman, 1966; Harison et al, 1984; Taylor și Gunn, 1984; Johnstone et al, 1986). Violența este cunoscută ca rezultând cu răspuns la experiențele psihotice (Hafner & Boker, 1973; Taylor, 1985) deliruri particulare și există date că conținutul acestora poate fi în relație semnificativă cu comportamentul periculos (Mawson, 1985). Comportamentul agresiv poate preceda, dar nu întotdeauna conduce la admisie în spital (Tardiff & Sweillman, 1980; Mac Millan
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în rândul populației generale (Zitrin et al, 1976), iar bolnavii psihici omucidari par să aibă un scor criminal superior criminalilor ne-alienați (Grunberg et al, 1978). Tennet et al, 1974, remarcau incidența crescută a comportamentelor violente și omucidare la pacienții psihotici și la cei alcoolici; din rândul celor psihotici delincvenții periculoși părând a fi recrutați esențialmente dintre deliranții cronici paranoici și dintre schizofreni (61% dintre cei admiși), reunind un polimorfism particular al periculozității lor. în mod clasic, delincvența schizofrenilor pare centrată
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
iar bolnavii psihici omucidari par să aibă un scor criminal superior criminalilor ne-alienați (Grunberg et al, 1978). Tennet et al, 1974, remarcau incidența crescută a comportamentelor violente și omucidare la pacienții psihotici și la cei alcoolici; din rândul celor psihotici delincvenții periculoși părând a fi recrutați esențialmente dintre deliranții cronici paranoici și dintre schizofreni (61% dintre cei admiși), reunind un polimorfism particular al periculozității lor. în mod clasic, delincvența schizofrenilor pare centrată de rolul impulsurilor necontrolate și hebefreno-catatonie. De regulă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofrenii ucigași (Hafner & Boker, 1973). în câteva cazuri a existat un istoric îndelungat de violență aparent nelegat de boală, dar în cele mai multe cazuri a existat o legătură evidentă și directă între comportamentul amenințător și simptome. într-un studiu privind pacienții psihotici infractori, reținuți, Taylor, 1985 a găsit că 20% erau în mod cert și 26% probabil, direct motivați de trăirile lor psihotice. în ciuda unor asemenea dovezi asupra faptului că halucinațiile ar putea fi precipitante pentru violența imprevizibilă în circa 15% din
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cele mai multe cazuri a existat o legătură evidentă și directă între comportamentul amenințător și simptome. într-un studiu privind pacienții psihotici infractori, reținuți, Taylor, 1985 a găsit că 20% erau în mod cert și 26% probabil, direct motivați de trăirile lor psihotice. în ciuda unor asemenea dovezi asupra faptului că halucinațiile ar putea fi precipitante pentru violența imprevizibilă în circa 15% din cazuri în stadiile precoce ale schizofreniei (Depp, 1983; Werner et al, 1985; Goodwin et al, 1971; Taylor, 1985; Hellerstein et al
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
însăși: 96 adică 20.51% din totalul de pacienți reținuți ca prezentând un comportament sever distorsionat la debutul schizofreniei! S-a ridicat astfel în mod firesc întrebarea în ce măsură acest comportament poate sau nu să fie corelat cu experiențele psihotice ale subiecților în cauză și mai ales cu durata acestora în timp până în momentul admiterii în spital. Există suficiente date ce sugerează nu numai faptul că violența survine ca răspuns la trăiri psihotice, sau deliruri particulare (vezi anterior) și al
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sau nu să fie corelat cu experiențele psihotice ale subiecților în cauză și mai ales cu durata acestora în timp până în momentul admiterii în spital. Există suficiente date ce sugerează nu numai faptul că violența survine ca răspuns la trăiri psihotice, sau deliruri particulare (vezi anterior) și al căror conținut poate fi semnificativ legat de comportamentul periculos, dar mai ales faptul că întinderea (durata în timp) a acestor experiențe psihotice este hotărâtoare pentru declsnșarea comportamentului periculos. Astfel, durata aparentă a experiențelor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sugerează nu numai faptul că violența survine ca răspuns la trăiri psihotice, sau deliruri particulare (vezi anterior) și al căror conținut poate fi semnificativ legat de comportamentul periculos, dar mai ales faptul că întinderea (durata în timp) a acestor experiențe psihotice este hotărâtoare pentru declsnșarea comportamentului periculos. Astfel, durata aparentă a experiențelor psihotice (acolo unde a putut fi precizată) a variat de la câteva zile (săptămâni), acolo unde comportamentul a fost clar psihotic, până la câteva luni (6 sau chiar 8 luni de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sau deliruri particulare (vezi anterior) și al căror conținut poate fi semnificativ legat de comportamentul periculos, dar mai ales faptul că întinderea (durata în timp) a acestor experiențe psihotice este hotărâtoare pentru declsnșarea comportamentului periculos. Astfel, durata aparentă a experiențelor psihotice (acolo unde a putut fi precizată) a variat de la câteva zile (săptămâni), acolo unde comportamentul a fost clar psihotic, până la câteva luni (6 sau chiar 8 luni de zile!) și s-a dovedit a se corela destul de bine cu intensitatea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
faptul că întinderea (durata în timp) a acestor experiențe psihotice este hotărâtoare pentru declsnșarea comportamentului periculos. Astfel, durata aparentă a experiențelor psihotice (acolo unde a putut fi precizată) a variat de la câteva zile (săptămâni), acolo unde comportamentul a fost clar psihotic, până la câteva luni (6 sau chiar 8 luni de zile!) și s-a dovedit a se corela destul de bine cu intensitatea comportamentului agresiv. Riscul developării unor comportamente agresive sau cel puțin sever disturbante, sporește pe măsură ce experiența psihotică, sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
clar psihotic, până la câteva luni (6 sau chiar 8 luni de zile!) și s-a dovedit a se corela destul de bine cu intensitatea comportamentului agresiv. Riscul developării unor comportamente agresive sau cel puțin sever disturbante, sporește pe măsură ce experiența psihotică, sau delirantă a persoanei în cauză este mai îndelungată ca durată de timp. Astfel, pentru 39 (40.62%) dintre pacienți, durata simptomatologiei psihotice a variat în medie, între 4 și 6 luni de zile (cu o medie de 12.6
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
comportamentului agresiv. Riscul developării unor comportamente agresive sau cel puțin sever disturbante, sporește pe măsură ce experiența psihotică, sau delirantă a persoanei în cauză este mai îndelungată ca durată de timp. Astfel, pentru 39 (40.62%) dintre pacienți, durata simptomatologiei psihotice a variat în medie, între 4 și 6 luni de zile (cu o medie de 12.6 săptămâni), urmați fiind de cei având o evoluție a bolii cuprinsă între 1 - 3 luni (N : 30/ 31.25%) respectiv o medie de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
zile (cu o medie de 12.6 săptămâni), urmați fiind de cei având o evoluție a bolii cuprinsă între 1 - 3 luni (N : 30/ 31.25%) respectiv o medie de 8.6 săptămâni. Pentru restul de 27 (28.12%) simptomatologia psihotică a declanșat un răspuns disturbant într-un interval de sub 4 săptămâni ce a condus la admisia compulsivă în spital. Fără a avea o valoare deosebită statistic, această corelație se dovedește semnificativă, și cu atât mai interesant de analizat, întrucât datele
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
conținutul ideației delirante sau halucinațiilor. Conținutul de persecuție, urmărire și otrăvire sunt cele care, aparent, au declanșat cel mai frecvent un comportament agresiv sau amenințător în 84 (87.50%) din cazuri, în special în condițiile în care astfel de experiențe psihotice au avut o evoluție îndelungată în timp, fie datorită capacităților de disimulare ale pacientului, ignorarea lor din partea anturajului neavizat sau din varii alte motivații. Deși nu există în literatura de specialitate date foarte abundente referitoare la acest subiect (cele
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
un lung trecut de violență, apparent nelegat de apariția schizofreniei (15 cazuri) ce pare să sugereze un pattern repetitiv învățat, dar pentru marea majoritate a cazurilor (81 cazuri), există o legătură evidentă și aparent directă între comportamentul periculos și simptomatologia psihotică. Relația debutul schizofreniei/comportament adictiv pentru diferite droguri licite sau ilicite sugerează un consum nociv de alcool și/sau diverse droguri (medicamente de regulă) explicat prin diferite motivații bizare sau puerile sau cel mai adesea lipsit de suport, este destul de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de tendințe. Ceea ce pare mai interesant de subliniat este faptul că incriminarea unui consum abuziv, bizar sau nemotivat de alcool sau alte droguri licite sau ilicite este mai frecvent sezizată și sancționată de către anturajul imediat al bolnavului, decât experiențele psihotice și comportamentul eventual agresiv sau amenințător pe care ele îl pot eventual genera. Asemenea date necesită, desigur, explicitarea inițială a unor limite arbitrarea impuse de studiu: consumul adictiv este un termen utilizat pentru a desemna fie abuzul de alcool, sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
et al, 1975; Hogarty & Ulrich, 1977), precum și diferiți factori din mediul familial (Brown et al, 1972; Vaughn et al, 1984), sau social (Brown & Birley, 1968; Day et al, 1987; Ventura et al, 1989) se asociază cu rate crescute ale recăderilor psihotice. Rezultate de felul celor enumerate formează dealtfel bazele modelului empiric propus de Leff, 1987 a, b, care avansează ipoteza că administrarea regulată de neuroleptice exercită un efect profilactic prin creșterea pragului de vulnerabilitate a pacientului pentru o nouă recădere ( Birley
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
administrarea regulată de neuroleptice exercită un efect profilactic prin creșterea pragului de vulnerabilitate a pacientului pentru o nouă recădere ( Birley & Brown, 1970; Leff et al, 1973, ca și Hirsch et al, 1973 sugerează posibilul rol protector al NL împotriva recăderilor psihotice în schizofrenie prin reducerea susceptibilității la evenimentele existențiale -EVV- din mediul pacientului). Lucrul acesta apare cu atât mai seducător pentru pacienții aflați în fazele de debut ale bolii, ei constituindu-se într-un grup considerat aprioric ca având un prognostic
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]