5,478 matches
-
iată ce mărturisea Părintele Constantin Voicescu despre închisoarea de la Târgu Ocna: „într-o seară am ajuns la Târgu-Ocna - era o seară de primăvară, cu miros de tei, luna pe cer. Ne așteptau niște indivizi bătrânei, din garda veche, cu niște puști d-alea mari. Noi, repede, învățați cu "banditule mișcă!", cu ghionteli.... Unul din ei ne-a zis: "Stați, taică, mai încet..." Când am auzit cuvântul ăsta taică nu ne-a venit să credem. Am văzut apoi o clădire luminată. Ne-
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
din sarcofagul de lemn aurit, vechi de milenii și începu să vorbească. Era ceva mai greu de înțeles, nu din cauza limbii străvechi, cât din cauză că-și pierduse maxilarul inferior pe timpul unor excavații făcute de niște netrebnici de arheologi cu ajutorul prafului de pușcă. În fine, îi gâtuise el, dar uite că acum suferea îngrozitor mai ales când scădea presiunea atmosferică. Spre norocul lui asta se întâmpla mai rar prin locurile sale de baștină. Toți îl ascultară cu luare aminte. Se dovedi că, timpul
ULTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366840_a_368169]
-
din casă, de la sugar la ăl în rotile, nu râdeți, am văzut și oameni care cu ultimele puteri și cu ochii aprinși și înlăcrimați căutau uitarea printr-o revenire la ceea ce au fost, ca-n cântecul ăla al nostru cu pușca și cureaua lată ... Astfel, americanii nu mai vizitează lumea, o aduc toată aici, mai cu ghiotura, mai așa cum se găseșze ăn momentul în care s-a pecetluit transferal. Ceea ce ar fi plăcut și satisfăcut ochiul, sufletul și inima în patria
JOCURI DE NOROC ŞI CÂTE CEVA DESPRE ALTELE ÎN LAS VEGAS(VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366900_a_368229]
-
fum pe coș, Cu colaci de maici năuce, Cu ilici, brucani hidoși... În bazarul cu cartușe, Păcăliții în zadar Au la suflete cătușe, Gratii pe-un trecut murdar... Dar să râdem, măscăricii Încă mai găsesc de-un glonț Parf de pușcă, păcălicii Circotesc și dau din clonț. Colo, uite arlechinul, Dincoace un clovn parșiv Caracatizând rechinul, Hai la circul milostiv! Hai la șarpele ce zboară, O zi zboară, o zi nu, Azi nu zboară c-o să moară În partida de Kung
PĂCĂCIOȘI ȘI PĂCĂLAȘI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367546_a_368875]
-
să-și facă temele, se uită la splendoarea asta de femeie, fii numai atent ce sâni are, obraznici, nu? - Absolut. O astfel de revistă este detestabilă. Privește la negresa asta, mamă, mamă, unde dracu' găsesc ei așa niște exemplare? Goală pușcă și lucioasă, absolut imorală. - Da, dar e nostimă, deși poate să strice educația tineretului, mai ales tipa asta întinsă în șezlong cu brațele deschise... Ce neobrăzare... Dă-o mai la lumină, așa, așa...De ce nu sunt interzise publicațiile astea? Poți
SCHIŢE UMORISTICE (96) –STRICT CONFIDENŢIAL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366987_a_368316]
-
filmul de la televizor, prost, senzațional, înfiorător, însă totul s-a cam terminat, ești la pat, ești obosit și mulțumit, ești prostit, viața s-a cam consumat, clipa ta te-a cam trădat... Toate-au rimă doar cu pat... Pat de pușcă, stai în cușcă, vezi că cineva împușcă, și mai tragi o dușcă; om serios, te-ai îmbătat, toată viața ai fost beat, te culcai cu ea, cu clipa, ea-și strângea aripa și zbura sub nori buclați, la alți băieți
CHESTIA CU PAC, MAC ŞI TAC! (DICTEU) de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366981_a_368310]
-
obiectele din sistemul de înțepare: ac, spin, săgeată (și arc), suliță. Sunt nominalizate vârful, ascuțirea, împlântarea. Există și complexul tăiș-înțepare: zimț, schijă și halebarda care are, în plus, putere de fixare (cârlig). Idei de modificare sunt, de asemenea: glonț (cu pușcă, împușcătură, mitraliere), torpilă sau spargere, a mina, a exploda, a risipi, a spulbera; ori ansamblul morii, cu morar, măcinare, sfărâmare, strivire și apoi rugina - o măcinare chimică. Mai sunt lupta și arma, în general, războiul, războinicul, mercenarul, asediul, vânătoarea, bumerangul
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
de bani în plus. Împlătoșați, pe cap cu cucile ienicerești, cu lingura de lemn în loc de panaș, cu archebuzele la umăr și furcheții la mâna stângă, se clătinau la fiecare mișcare a cailor. Când săltau după șei pungile cu praf de pușcă de la cingătoare le loveau mânerele iataganelor de la șold. Schender Pașa ordonase căpeteniei ienicerilor să aleagă un grup de astfel de păzitori pentru ca drumul lui să se desfășoare în liniște. În careta-i cu perdele din mătase violet ce nu permiteau
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
aliterară a Melaniei Cuc, în cărți semnate de criticii literări și scriitori, si aparții în antologii și alte volume colective : -Timpul poeziei, Time of poetry, antologie bilingva, Casa de Editură Odeon, București, 2009, coordonator Nicolae Cacoveanu - Melania Cuc în bătaia puștii, cronici la cărțile Melaniai Cuc, Editura Nico , Tg. Mureș, 2011 - La Beclean pe Someș cândva ... , editura Clubul Saeculum, 2004, volum coordonat de Aurel Podaru (proza) - Antologia Scriitorilor de Limbă română din Quebec, Canada, Editura ASLRO Canada, 2009 ( proza) - Valori ale
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
-se că a auzit un strigăt, o șoaptă și înfrigurata de atâta așteptare întreabă halucinant: „Cine ești?”. Și nu era niciun strigat la geamul ei și nici măcar șoaptă nu era și îndrăgostită se topea în uitare. Plutea singuratica prin lumi puștii cum trece prin apă de munte păstrăvul iute că un cuțit de argint. Ca niște păstrăvi în cer, fulgere scurte și iuți luminau noaptea neagră și-o ploaie mare și grea se prăbușea pe pământ. Lena alerga iute la geam
MARIANA BRĂESCU: „ÎMI AMINTESC ŞI-MI IMAGINEZ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367269_a_368598]
-
serie de superstiții, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt următoarele: În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi; De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri puștii, pe lângă păduri sau fântâni fiindcă te poti întâlni cu spiritele rele; Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarce nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua; De la Rusalii timp de 9 săptămâni nu se
RUSALIILE de MIRON IOAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368685_a_370014]
-
nevoie să-și învingă “dușmanul” din teren. Pentru că, și în fotbal, detaliile fac diferența. Lângă terenul “de luptă” cu galben-albaștri, “consumatorii de bere” și “clienții de bănci”, derbedeii și curioșii, gospodinele care privesc jocul de pe stadion peste “gardul telenoveleor” și puștii, care nu s-au hotărât cu ce echipă țin, sunt tipologii diverse ale microbistului provincial, european însă până în măduva oaselor... Să revenim, deci, la culori...! Galbeni ca zăganul de aur din stema Măneciului, în zare, Muntele Roșu, cu smârdar, vecin
DE CE AVEM NEVOIE DE FOTBAL? de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363693_a_365022]
-
Cu doamnele de onoare, Și cocotele frumoase... Din bordelele luxoase. Tevatură... cum îți spui Și beleaua dracului: La rege când am fost dus Și-am privit în tavan, sus... Din balconul cu pilaștri O doamnă, cu ochi albaștri, Cu o pușcă mă țineta... Și să nu care...cumva, Cu briciul dacă-l tăiam, Eu cu viața o sfârșeam... Dumnezeu m-a ajutat, Am fost calm și relaxat. După ce am terminat, Regele m-a decorat! Clienții-n hohote râdeau Și pe Bimbi-l
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
rămâne ani de zile căminul vacanțelor mele, era de fapt un canton silvic în Munții Zarandului, la două ore depărtare de cel mai apropiat sat. Soțul Letiției, Istin, e pădurar și chiar dacă e un om blajin mă înspăimântă fiindcă are pușcă și nu se desparte nicicând de ea. Mi se spune că fiind iarnă, în pădure umblă lupii și el trebuie să aibă pușca pentru a se apăra și a ne apăra. Imediat se aprinde un beculeț care-mi spune că
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
apropiat sat. Soțul Letiției, Istin, e pădurar și chiar dacă e un om blajin mă înspăimântă fiindcă are pușcă și nu se desparte nicicând de ea. Mi se spune că fiind iarnă, în pădure umblă lupii și el trebuie să aibă pușca pentru a se apăra și a ne apăra. Imediat se aprinde un beculeț care-mi spune că sunt ca Scufița Roșie. Păi n-aveam eu bundiță roșie? Și-avea și glugă! Ce mai!! Mă simțeam ca-ntr-o poveste și
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
sunt ca Scufița Roșie. Păi n-aveam eu bundiță roșie? Și-avea și glugă! Ce mai!! Mă simțeam ca-ntr-o poveste și eram sigură că pe Liliana o vor mânca lupii fiindcă n-are cine s-o apere cu pușca. La vreo câteva zile a început să ningă. Ningea (ca și-n dimineața aceasta) cu fulgi mari și deși. Era prima mea iarnă la munte și nu mai văzusem atâta zăpadă niciodată. Nu înțelegeam de ce trebuie măturată zăpada de la casă
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU URLETULUI Lui Ioan Barbu Cu glas de cuc vă fac mărturisire de-obârșia-mi păgâna și pururea viteaza - visez etern un urlet de fiara ce vibrează prin stepele virgine, pierdute-n amintire - neâmblânzitul pegas mă zboară prin puștii iar haită mă-ncălzește la pieptu-i prin nămeți - ce dor mă leagă, totuși, de crude dimineți? de patimă stăpânului pe vaste bogații? dar asta-mi fuse soarta de aprigă fivină? ori visul și năravul din neam <<dedus >> demult? mi-a
ELOGIU URLETULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364618_a_365947]
-
Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 239 din 27 august 2011 Toate Articolele Autorului Lânga casă, de veacuri, îmi curge-un izvor Vin păsări în el setea să-și stingă, Ciutele-n seri, durerea să-și plângă Când pușca în turmă mai face omor. Vin vulpi și vin urși , vietăți de aiurea De veacuri împărțim împreună pădurea Să ne stâmpere setea avându-și menirea, Numai astăzi, l-ar vrea stăpânirea! Scormoniră pământul să-i deie de urmă Firului limpede
IZVORUL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364675_a_366004]
-
erou principal, căci, dacă în această branșă nu întinzi măcar un pic de adevăr, ești cel mai mototol din întreaga breslă vânătorească și pescărească a lumii - întocmai în fabulațiile pline de umor consistă dragostea plină de curiozitate, pentru undiță și pușcă...! Până aici, tabloul portretistic al inginerului buhușean Doru Ardeleanu e pictat din cuvinte neșovăitoare în surprinderea esențialului structurii sale sufletești, dar incomplete. Nici chiar un penel de maestru nu o poate face desăvârșit, deoarece în ființa umană există infinite trăsături
ION ARDELEANU. ÎN CONUL LUMINII LUI FIREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364770_a_366099]
-
de a fi existat fiecare dintre cei trei ai familiei artistului Radu Ille și că există, în consecință, o fântâniță familială cu izvor dulce, pur, rece de cântec! „Ș-am să cânt”;, „Răducu meu”, „Cântecul meu”, „Așa beu oamenii buni”, „Pușcă și cureaua lată”, „Ș-am avut o cărărușă”, „Unde e Târgoviștea?”, „Nici bogații, nici săracii”, „Nu-i român ca ardeleanu”, „La birtuțu din pădure”, „Cine-o pus cârciuma-n drum...” „Valsul miresei”, „Am pus o floare”..., iată câteva titluri ce
RADU ILLE. SPECTACOLUL ÎNTRE LABIRINTURI, ARANJAMENTE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364757_a_366086]
-
până la urmă căprioara s-a lăsat mâncatăde lupul cel rău... - Da, așa este. Nu știu ce mi-a venit să o fac, eu care aveam alte concepte mai spartane despre onoare și virtute. - Te-ai îndrăgostit cumva? - Dacă am intrat în bătaia puștii și m-am lăsat vânată,înseamnă că așa s-a întâmplat. Tu ce crezi? - Că am fost un vânător foarte norocos. Mai staționămun pic pe această buturugă? Mi-e dor de primele noastre sărutări. Erai așa de nevinovată..., timidă ca
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349460_a_350789]
-
și Petru Târlă din Doroteea, la cruciulițele și icoanele sculptate cu dălți minuscule de Nicolae Gheorghian) dar și podoabe din mărgele, ca cele ale Elenei Gheorgian, sau piese artizanale realizate din corn de cerb (sfeșnice, sărărițe, orgenițe pentru praf de pușcă), pocale din corn de vită, sau pălării de vânătoare cu ornamente meșteșugite realizate din păr de porc mistreț și pene de fazan, aduse și prezentate de meșterul humorean Gheorghe Zofotă. Trofeul Târgului de Paște de la Gura Humorului - Aurica Aneci, din
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA GURA HUMORULUI de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349570_a_350899]
-
imperiala. La 27 octombrie 1916, în trecătoarea Tulgheș, a reușit să se facă nevăzut și să se ascundă în scorbura unui fag bătrân, punând în fața ei o creangă stufoasa tot de fag, pe care a tăiat-o cu baioneta de la pușcă. Cand a auzit vorba românească, a ieșit din scorbura cu mâinile ridicate și a început să strige cât îl țineau plămânii: - Nu trageți, sunt român, mă predau! Nu trageți, sunt român, mă predau! Doi soldați români din Armată de Nord
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350256_a_351585]
-
-n pantaloni bufanți și cizme din piele de bou a cărei fermă moștenită coboară colina muiată în orzuri În depărtare zgomot de camioane Utilaje pornite să strivească confuzia orizontului natural - gropi răgușite pline cu apă La prânz țeava metalică a puștii s-a oprit în aer sub flori de salcâm, nori adormiți... corbi fără glas... din fotografia uitată în anul trecut Visul al treisprezecelea: La plajă la Southwold Uleioasă se-ntinde căldura Glazură pe suprafața mării La Southwold, punctul cel mai
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
și castă, respingătoare! Aruncătorii de pietre din Gaza rânjesc... Contigente de tineri! De-ar fi cioplitori, ori zidari, Că piatra-i tezaur în mâinile celor care muncesc, Dar aici îi nemuncă și vrajbă, filisteni covrigari! În Gaza doar praful de pușcă-i odor* urâcios... Grenade și-AG-uri ; celebrul AKM la spinare ( !) Când mai venim, în pace să vă găsim, popor mânios Până atuncea SHALOM ! Cu obuze nu faci cărare ! *Odor (fr) - miros COPACII ȚĂRII SFINTE Pe-aici peisaju-i arid, peste tot domnesc
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]