2,803 matches
-
că a decis plecarea mai repede doar de dragul jocului și mai știu că nu făcuseră toată aprovizionarea, asta de la Vero care îmi povestise de cu seară, când încercam să-i bag mai mult decât limba în gură, că ne-am put vedea a doua zi, înainte sau după ce se întorcea de la aprov zionare. Și când am sosit, eu i-am trezit, ca să-mi iau la revedere. Acum plecam cu coada între picioare. Mi-am pus rucsacul în spate și m-am
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Fiii lui Iavan: Elișa, Tarșiș, Chitim, și Dodanim. 5. De la ei se trag popoarele din țările neamurilor de pe malul mării după ținuturile lor, după limba fiecăruia, după familiile lor, după semințiile lor. 6. Fiii lui Ham au fost: Cuș, Mițraim, Put și Canaan. 7. Fiii lui Cuș: Seba, Havila, Sabta, Raema și Sabteca. Fiii lui Raema: Șeba și Dedan. 8. Cuș a născut și pe Nimrod: el este acela care a început să fie puternic pe pămînt. 9. El a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
26 în formă de "U" plină de muncitori, țigani, țațe și prostituate, m-am găsit să-mi trăiesc și eu prima copilărie. Arhitectura Iu 'pește: casă de raport ca-n Dostoievski, în plus cu mirosul dulceag de leandri de care put toți Balcanii. Tata era deștept și scria la gazeta de perete a atelierelor ITB. M-a luat și pe mine o dată la slujbă. îmi amintesc degete tăiate și negre de ulei atingîndu-mi fața. Am arătat spre o inscripție de pe un
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nu s-a sfîrșit: el află acum că nebunia, desfrâul, abjecția, țigănia, mitocănia sânt deopotrivă de-o parte și de alta a ecranului. Ieșind din sală, le va recunoaște mai limpede la cozi, în blocurile muncitorești cu lăzi de gunoi puțind de la o poștă, în tramvaie, în școli și mai ales în sine însuși. în filmul lui Pintilie, Caragiale trece prin Mateiu, pivnița din prima secvență (de altfel totul pare filmat sub pămînt) este o aluzie la adevărații Arnoteni, noblețea decăzută
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
zărea. Greșise sclavul sau nici nu cunoștea deșertul, cum i se păruse lui Iahuben? În ajun soldatul văzuse de câteva ori lângă zarea din față o oază, care apoi dispăruse, topită poate în nisip. Apa din burdufuri era clocită și puțea. Taurii o beau fără poftă. Au băut-o în silă și cei doi drumeți. N-ar fi băut-o, dar trebuia s-o bea. Hrana le făcea scârbă. Mâncau curmale, care erau totdeauna așa de gustoase, iar acum li se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
îngăduit să faci nimic după dorința ta. Unde ai hoinărit acum când trebuia să fii gata de plecare? Tefnaht îl privea pătrunzător, de alături. Auta îndură, tăcut, mânia lui Puarem. - Știu că ai fost după nurii acestor femei negre, care put ca și tine, câine de rob! mai spuse căpetenia. Ochii lui Auta se umplură de sânge, dar gura lui rămase închisă. Se uită drept în ochii lui Puarem. Tefnaht simți că sclavul e gata să izbucnească și atunci îi spuse
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Era silit să răspundă, oricât de scârbă i-ar fi fost. Zise încet: - Poate că stăpânul Puarem a ascultat vorbele cuiva care vrea să-mi facă rău. Să afle stăpânul Puarem că nu după femeile negre am umblat, chiar dacă ele put ca și mine. Cred însă că stăpânul Puarem știe că pe aceste meleaguri s-a arătat de mai multe nopți o stea foarte ciudată... - Și ai stat ziua ca să citești în stele! rânji în batjocură Puarem. Stelele să le ai
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de suc acidulat nici o cascadă uleioasă Îi acoperă fața, aruncându-mă Într-o stare de frenezie: Îl lovesc cu sete În cap și-i trosnește craniul, se crapă, și Îmi Înfig ciocanul cu vârful despicat În materia creierului lui și pute, dar asta numai pentru că el se pișă și se cacă, și aburii aderă rapid la aerul tihnit al iernii, pe când eu smulg ciocanul scoțându-l afară și mă Împleticesc În spate să-i privesc chinurile convulsive ale morții, văzându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pe aleea din fața unei case mari. E un Escort vechi parcat pe stradă. Pare cam rablagit pentru Ravvy Dykes. O vacă bătrână co privire pierdută ne deschide ușa. Simt umpic de duhoare cum vine dinspre ea. Bătrânețea te face să puți, barosan sau șmecheraș, nu contează. Mă apucă dârdâiala În hol, nu-i prea cald aici. Io casă mare și greu de-ncălzit șadulmec miros de bani vechi. Locui burdușit de antichități, amintiri de-o viață ntreagă, cel puțin. Grămezi de poze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ești pe felie cu nimeni. — Nee, de când m-am despărțit de Mhari am mai adulmecat io prin jur, da n-am mușcat-o neam, zice Ray, arătând jalnic, așa cum Îi stă bine puțoiului. — Oifi prea disperat Ray, poate pentru gagici puți de la o poștă a vreau-cu-orice-preț-să-intru-În-dulapul-tău. Lennox pare dus pe gânduri și se freacă cu degetul pe partea laterală a nasului. Că veni vorba de Împuțiciune, În mașină se simte o bășină atotputernică și sunt cât paci să-l muștruluiesc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
unsoi de artist Împuțit... pula! Rahat Împuțit! țip eu Înspre vagabond și amicii lui studenți. Bladesey pare un pic nervos. — Bruce, n-am putea să mai mergem În, ăăă de fapt, ăă În altă parte... — Am Înțeles ideea Bladesey. Aici pute can Scrubber’s Close, fornăi eu, uitându-mă la bețivan și la un student cu păr de negrotei și țoale pe care puștilor ăstora albi și bogați le place să le poarte. Hai la mine acasă, Îi zic. Amândoi suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mine, iar când ajunge la scări, e montat la greu. Palpitând de adrenalină, urcă treptele câte trei deodată, cât p-aci să strivească o pisică uluită care Îi sare dintre picioare. Se Împiedică de pisica asta bătrână și Încetinește. Scara pute la greu a pișatul ei. Ne oprim În fața ușii să ne tragem sufletul. — Îmi Închipui că acum și-o trage deja, nu? Întreb eu. — Așa aș zice. Practic pentru astau venit șau intrat n scara de rahat. Lennox se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
urât și pițigăiat din cameră. Îmi scot chiloții de pe cap, dar În cameră nu mai e nimeni În afară de mine. Iritația A doua zi dimineață mă cac În buda compartimentată a hotelului. Un morman de castane se află-n fața mea, puțind a curve din Dam, dar neprezentând nici un semn de monstru extraterestru. Deși știu că e pe acolo, pe undeva Înăuntrul meu, răsucindu-se și crescând, așteptând momentu potrivit, aidoma lui Arthur Scargrill În corpul sănătos de politicieni ai Marii Britanii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
puțin pe jos, Îmi bubuie capul și ochii Îmi lăcrimează. Greața mi-a trecut un pic, e exact sub limita când Îți vine să vomiți. Până la urmă sunt ajutat să mă ridic În picioare de un hipiot de rahat care pute. — Voi englezii Întotdeauna ne faceți necazuri, bă. Relaxează-te bă, aici suntem la Amsterdam, spune el. — Nu sunt un Împuțit de englez, Îi spun eu și mă Îndepărtez pe stradă. Vreau să mă car de aici. Niște ticăloși fricoși din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și firimituri. Mă Înfig direct În pizda ei cu gura, sorbind-o zgomotos, devorând-o. Are gust de căpșuni. Săpunul. Îi place la nebunie, dar nu vrea să-mi ia pula tare În gură, pula mea jupuită și solzoază care pute, și o dă la o parte din fața ei și trage de ea, iar noi suntem cât p-aci să ne dăm drumu, așa că mă retrag mă pun În spatele ei și-mi Înfig pula-n ea, iar ea e dezamăgită fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Voiam să am nădragii ăia noi când vine Bunty. Acum trebuie să pun porcăria În vârful mormanului de rufe murdare și să scotocesc după unii murdari, dar nu chiar atât de murdari, din maldărul puturos. Casa asta-i o cloacă. Pute mai rău aici decât În șopornul lui Hector. Îndes tot ce pot În saci de gunoi, atac suprafețele cu o cârpă umedă apoi dau puțin lustru și târăsc aspiratorul pe podea. Sunt transpirat când aud soneria. Închid aspiratorul și respir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
zicem noi, răsucind zăvorul. — Nasol, spune ea, Împingând ușa după mine. Încercăm să o respingem, dar ne acaparează total, ca un costum ieftin, și urlă: — Haide, vreau să-ți opresc respirația, haide, și are mâinile În șlițul meu. Doamne, ce pute aici... haide Bruce... Sunt numai io la naiba, doar eu... S singur paici n pula mea... Mă smucesc, dar ea Încă se dă la mine, cotoroanța asta de rahat hihăitoare, ochii ei de curvă viciată și ironică; iar eu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
să respir În mașina asta de rahat. Cocaina aia Împuțită mă arde pe sinuși, pe bronhii. Tușesc și tremur, iar mirosul parfumului ei e insuportabil. Probabil că stă prost cu lovelele dacă se zgârcește așa. O slujbă patetică sub acoperire. Pute ca Într-o cămăruță a unei curve din cartierul roșu Într-o sâmbătă seară la apogeul sezonului turistic În Amsterdam, mașina asta de rahat. Ăsta nu-i Hogmanay... ăsta-i Halloween n pula mea... Să plec tocmai cu ea dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mâță, dacă ai auzât vrodatî matali. Chiar dacă a ci, cî mata ești un om cu știință, ascultă-mă pi mini, știu eu asta din cosâtor di la mini! Uite aista-i plod di mâță. Dacă matali primei plodul di mâță, pute sî ci fost mama doctorilor pi lângă mata cî nu țî-l pute scoati sî știi. Și nu l-a o primit, îi ischitit sî țî-l deie! Îi cu tăt cu giunghi... uiti. Șî bani, bani îți chică. Gându' după bani
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un om cu știință, ascultă-mă pi mini, știu eu asta din cosâtor di la mini! Uite aista-i plod di mâță. Dacă matali primei plodul di mâță, pute sî ci fost mama doctorilor pi lângă mata cî nu țî-l pute scoati sî știi. Și nu l-a o primit, îi ischitit sî țî-l deie! Îi cu tăt cu giunghi... uiti. Șî bani, bani îți chică. Gându' după bani din ci în ci mai mulți. Da să știi că-ț dă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
could be the mark of a symbolic deficit, as the anthropologist Marc Augé used to write, I realized that beyond a so-called danger of transforming the reality into fiction, there still are signs that man is able to recreate and put up to date the mystery of the sacred in this world. My intention is not to praise too much these practices. My purpose is not their rehabilitation in a way or another, but only their scientific analysis, more exactly socio-anthropological
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de Ilie Guțan), regăsim un Arghezi obosit și saturat "de dezgustul de a scrie în zadar, pentru a fi tradus numai anapoda și de-a-ndărătelea". "Stilul indirect", de data asta din rațiuni ideologice, a luat locul agresivității slobode, pentru că atunci "când pute subiectul îl pulverizezi cu parfum și condeiul poate să dea atâta parfum, transparență opacității." ("Stilul indirect", în Ars poetica, p. 258). E semnificativ acest episod al capitulării voluntare într-o epocă în care "se preferă în scris fermoarul, care închide
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
2) pe care ceilalți interpreți par să-l fi trecut cu vederea. Termenul cu pricina este solum. Să vedem pasajul: (ÎI.2.20.) Respondeo dicendum quod quidam posuerunt quod vires cognoscitivae quae sunt în nobis, nihil cognoscunt nisi proprias passiones; pută quod sensus non sentit nisi passionem șui organi. Et secundum hoc, intellectus nihil intelligit nisi suam passionem, idest speciem intelligibilem în se receptam. Et secundum hoc, species huiusmodi est ipsum quod intelligitur. Șed haec opinio manifeste apparet falsă ex duobus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cognoscit nisi propriam passionem, de ea solum iudicat. Sic autem videtur aliquid, secundum quod potentia cognoscitiva afficitur. Semper ergo iudicium potentiae cognoscitivae erit de eo quod iudicat, scilicet de propria passione, secundum quod est; et ita omne iudicium erit verum. Pută și gustus non sentit nisi propriam passionem, cum aliquis habens sanum gustum iudicat mel esse dulce, vere iudicabit; et similiter și ille qui habet gustum infectum, iudicet mel esse amarum, vere iudi cabit, uterque enim iudicat secundum quod gustus eius
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ÎI.3.14.) Ad apprehendendum autem intentiones quae per sensum non accipiuntur, ordinatur vis aestimativa. Ad conservandum autem eas, vis memorativa, quae est thesaurus quidam huiusmodi intentionum. Cuius signum est, quod principium memorandi fit în animalibus ex aliqua huiusmodi intentione, pută quod est nocivum vel conveniens. Et ipsa rațio praeteriti, quam attendit memoria, inter huiusmodi intentiones computatur (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). Pentru perceperea intențiilor care nu sunt receptate prin simțuri este instituită puterea estimativa. Pentru con servarea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]