6,888 matches
-
din tabăra cremaționiștilor și fiind deja caterisit, Șerboianu s-a putut dezlănțui împotriva forurilor conducătoare ortodoxe, în paginile Flăcării Sacre. În ciuda acestui fapt și a situației în care a fost caterisit, Calinic Popp Șerboianu a fost invocat drept model, de către publicistica de factură ortodoxă de după 1990. Este cazul articolului semnat de către preotul Gheorghe I. Drăgulin, publicat în 2010 în ziarul Lumina și din care am utilizat o serie de date în precedentul capitol. Drăgulin îl zugrăvea pe Șerboianu în termeni elogioși
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ales de două ori deputat. După război a renunțat la orice activitate ecleziastică. Moare în 1969, fiind incinerat, iar urna cu cenușa sa a fost înhumată în Cimitirul Orășenesc din Oradea 127. Cel mai consistent și reprezentativ studiu al activității publicistice a lui Șerboianu în Flacăra Sacră, precum și pe tărâmul cremațiunii, a fost cel dedicat Cremațiunii și religiei creștine. Acest studiu a apărut, cu intermitențe, în 16 numere ale revistei între decembrie 1934 și aprilie 1936. Datorită complexității și dimensiunii sale
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dată venise intempestiv cu propunerea de a se arunca pe foc mare parte din opera scriitorilor clasici și de a se păstra din ei doar câte-o pagină, pe ici și pe colo, plus cărțile sale de versuri și de publicistică, în întregime (se aflase, după aceea, că fiul său mezin picase bacul, în prima sesiune, din cauza unui poem postum de Eminescu, pe care nu știuse cum să-l abordeze). Nu supăraseră și nu revoltaseră pe nimeni asemenea idei originale și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de cărți-cult. Și, implicit, de cărți extrem de bine vândute. Pe celălalt versant, pe lângă un titlu lipsit de atracții - mă gândesc la Principiile clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional -, avem un altul - Articole burgheze - care ascunde o sumă de texte publicistice niciodată reluate în volum. S-ar spune că genul proxim al acestor pagini e reprezentat - ținând cont și de efortul de îngrijitor al Vioricăi Nișcov - de tomuri la fel de masive, din categoria Jurnalului de epocă al lui Mihail Sebastian. Sau, cu
Metrologia lecturii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8067_a_9392]
-
i s-a părut de datoria și de competența lui să facă, străduindu-se cu încăpățânare, din toate puterile, neîncetat, să ajungă la perfecție." Cu siguranță, nu la termenii acestei pendulări între ironie și devotament se rezumă formula complexă a publicisticii lui N. Steinhardt. Surprind, la tot pasul, circumscrierile ferme ale unor fenomene - literare, legislative sau politice - întotdeauna repetabile. Studiile privitoare la colaboratorii guvernului de la Vichy sunt încă utile cercetătorilor întunecatului proletcultism românesc. Tratarea, în altă parte, cu fină psihologie a
Metrologia lecturii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8067_a_9392]
-
aparține decît trecutului. Amintiri despre Marin Preda Revista Flacăra, editată de un trust pe care îl conduce un cunoscut scriitor, George Arion, și avându-l ca director pe alt scriitor, Mihail Gălățanu, face loc în paginile ei, în mod sistematic, publicisticii culturale. În cel mai recent număr - 11 din noiembrie 2008 - se remarcă un interviu cu Aurora Cornu, prima soție a lui Marin Preda (în perioada 1954-1959), stabilită din 1965 la Paris (dar având în prezent și o reședință la New York
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7881_a_9206]
-
excelentul interviu realizat de Adalbert Gyuris cu Mircea Cărtărescu. În condițiile în care Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai vizibili, mai comentați și mai intervievați scriitori români, a obține de la autorul Levantului noi răspunsuri relevante nu-i o reușită publicistică la îndemâna oricui. E drept, răspunsurile sunt cu două clase deasupra întrebărilor: ,- Nu pot să nu vă întreb pentru început: când și cum ați început să scrieți? - Cred că scriu de când mă știu, nu-mi amintesc o dată precisă, pe la 8-9 ani
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7881_a_9206]
-
Dana Pîrvan-Jenaru Ca romancier și dramaturg, dar și prin publicistica sa, Mihail Sebastian a participat direct la mișcarea literară a vremii, angajat în comentariul literaturii contemporane românești și universale. Vasta publicistică semnată de Sebastian permite recompunerea unei estetici autentice, Eugen Lovinescu menționân-du-l în capitolul închinat criticii noi, alături de Tudor Vianu
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
Dana Pîrvan-Jenaru Ca romancier și dramaturg, dar și prin publicistica sa, Mihail Sebastian a participat direct la mișcarea literară a vremii, angajat în comentariul literaturii contemporane românești și universale. Vasta publicistică semnată de Sebastian permite recompunerea unei estetici autentice, Eugen Lovinescu menționân-du-l în capitolul închinat criticii noi, alături de Tudor Vianu, Șerban Cio-culescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, G. Călinescu și Vladimir Streinu. Șerban Cioculescu era încredințat că vocația fundamentală a lui Sebastian era
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
prin natura strict contemporană a ocupației, nu au decât o minimală competență? Cred că răspunsul decurge dintr-o periculoasă iluzie a răspunderii asumate. Exercițiul săptămânal al prizei directe induce acestui act de rutină judiciară false valențe legislative. A da verdicte publicistice regulate nu înseamnă neapărat a impune regula jocului. Mai ales în materie de istorie literară, unde cei mai mulți dintre comentatorii momentului au o pregătire exclusiv didactică și unde buna intuiție, atunci când ea există, nu mai e suficientă. Receptarea firavă intelectual a
Câteva sentințe (V) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7402_a_8727]
-
adresată de Hyperion lui Dumnezeu. Cadența este prea bruscă, suflul prea scurt." (pag. 390) Verdictul estetic, deloc voalat, e plauzibil. (Și, categoric, într-o astfel de istorie a valorilor, e mai scandalos decât acela politic de peste câteva pagini, în urma căruia publicistica lui Eminescu apare, în mod perfect îndreptățit, drept naționalistă, xenofobă, cu accente de rasism și de antisemitism.) Nu-mi vine să cred că astăzi aceiași cronicari care blamau acerb faimosul număr din 1999 al Dilemei nu se arată deranjați, în
Câteva sentințe (V) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7402_a_8727]
-
Perpessicius, Mihail Crama, Mihu Dragomir și ale altora care au întrupat spiritualitatea acestui pitoresc port dunărean, s-au situat printre operele esențiale care mi-au deschis drumul spre literatură. în ultimele decenii ale secolului al XX-lea, opera literară și publicistică a lui Mihail Sebastian s-a bucurat de atenția unor reprezentativi critici și eseiști, dar, concomitent, a fost readusă în circulație datorită unor desăvârșiți exegeți și editori, precum Cornelia Ștefănescu, Dorina Grăsoiu, Gabriela Omăt, Geo Șerban, Iordan Chimet. Continuând contribuțiile
O viziune nouă by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7413_a_8738]
-
pe Mihail Sebastian "în realitatea imediată", publicistul care "este așa de prolific și divers, încât cu greu, dacă nu imposibil, i s-ar putea găsi egal între scriitorii de notorietate și cei ai generației sale în cultura noastră interbelică." Parcurgând publicistica scriitorului, Constantin Trandafir trage concluzia pe deplin îndreptățită că "cele mai multe dintre foiletoanele lui Sebastian au structura eseului, cu sclipitoarea lui expresivitate ideatică și atinse mereu de aripa unei ironii de o subțirime specifică intelectualului rasat". Cu deosebire subliniază că, fiind
O viziune nouă by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7413_a_8738]
-
pentru artă decât o operă partizană, tendențioasă, care vrea cu orice preț să Ťdemonstrezeť. Constrângerea politică anulează libertatea de creație." Cu finețe analitică și o percepție sigură, Constantin Trandafir relevă concepția estetică a lui Mihail Sebastian, expusă cu precădere în publicistica sa cu caracter eseistic. De pildă, observă că "reflexiile lui Sebastian cu privire la modernismul românesc sunt așezate sub emblema disocierei între experiență și temperament. Prin modernism, el numește, de fapt, Ťdecadența modernistăť, avangardismul, suprarealismul de mai mare extensie, cât și cubismul
O viziune nouă by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7413_a_8738]
-
dobîndit însă și o faimă - să-i spunem - "non-literară", în etapa lui americană (în 1937, scriitorul se mută la Los Angeles, unde va locui pînă la sfîrșitul vieții - aici, în 1959, primește și cea mai prestigioasă distincție din cariera sa publicistică: Marele Premiu al Academiei Americane de Arte și Litere). Puțini își mai amintesc astăzi faptul că el a fost implicat într-o celebră controversă a anilor cincizeci (devenită ulterior un veritabil scandal american, cu ramificații științifice, culturale, etice și politice
O inițiere psihedelică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7416_a_8741]
-
mai apoi într-una din națiunile sclave ale imperiului mondial visat de Ťsupraoameniiť hitleriști". Sau: " Acelorași scopuri le-au servit și teoriile unui alt filosof burghez, la modă în anii dinaintea celui de al doilea război mondial: Lucian Blaga. În publicistica noastră s-a mai scris despre fondul real al teoriilor sale, care ascund putregaiul cosmopolit în carapacea verbiajului despre specificul național. (...) Această teorie a contribuit și ea la pregătirea atmosferei politice și morale propice pentru înscăunarea dictaturii fasciste, pentru transformarea
O carte despre Cameleonea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6886_a_8211]
-
patrimoniul spiritualității și creativității românești, de a-i readuce în circulație operele fundamentale, scrierile inedite descoperite în arhiva personală păstrată în țară de sora sa, doamna Corina Alexandrescu, și în fondurile marilor noastre biblioteci și instituții de cultură, ca și publicistica sa rămasă uitată în ziare și reviste din perioada interbelică. în trecutele vremuri, când la noi în țară nu exista niciun xerox de utilitate publică, Mircea Handoca a fost nevoit să copieze cu mâna un număr enorm de pagini, ca
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6757_a_8082]
-
Recent, Mircea Handoca ne-a oferit un nou volum deosebit de interesant, intitulat Mircea Eliade. Pagini regăsite, apărut la Editura Lider. Volumul este structurat în două ample secțiuni. în prima, Mircea Handoca și-a reunit studiile și comentariile despre opera și publicistica lui Mircea Eliade, apărute, în cea mai mare parte, în ultimele două decenii, în prestigioase reviste, precum România literară, Revista de istorie și teorie literară, Manuscriptum, Jurnalul literar. în cea de-a doua secțiune sunt comentate și reproduse scrieri publicate
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6757_a_8082]
-
de-a doua secțiune sunt comentate și reproduse scrieri publicate pentru prima dată de către Mircea Handoca, din beletristica, memorialistica, eseistica, istoria religiilor și corespondența lui Mircea Eliade. În prima secțiune, ceea ce atrage atenția cu precădere sunt cele opt foiletoane despre Publicistica interbelică a lui Mircea Eliade, mai precis dintre anii 1932 și 1940. Cu rigoare și imparțialitate, Mircea Handoca a întreprins o minuțioasă radiografiere a acestei publicistici, relevând concepțiile și atitudinile pe care scriitorul și le-a expus cu onestitate, în
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6757_a_8082]
-
Eliade. În prima secțiune, ceea ce atrage atenția cu precădere sunt cele opt foiletoane despre Publicistica interbelică a lui Mircea Eliade, mai precis dintre anii 1932 și 1940. Cu rigoare și imparțialitate, Mircea Handoca a întreprins o minuțioasă radiografiere a acestei publicistici, relevând concepțiile și atitudinile pe care scriitorul și le-a expus cu onestitate, în variate momente și într-o multitudine de domenii de ordin literar, filosofic, editorial, politic și social. De pildă, în articolul Renaștere, apărut în Cuvântul din 17
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6757_a_8082]
-
dreptul și toate obligațiile să reacționeze cu toată energia față de această acțiune îndreptată direct împotriva libertăței și a conștiinței". (s.s.): Cv. La fel a socotit, probabil, și Șerban Cioculescu care în „Adevărul" din 22 septembrie unde, sub titlul „Bătaie în publicistică", a semnat un lung articol în care a fost, parcă, și mai dezaprobator: „Un umorist de talent a bătut pe un scriitor de talent, critic teatral ocazional, care îndrăznise să nu admire o producție literară pare-se mai mult rizibilă
Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/6762_a_8087]
-
vedem fiecare de drumul nostru. M-a interesat - de la prima carte - și Cezar Ivănescu, care avea ca și mine obsesia morții, dar dincolo de poezie comunicam mai greu. Dorin Tudoran mi-a impus de la bun început atît prin poezia și prin publicistica sa, cît și prin faptul că pune semn de echivalență între ceea ce scrie și ceea ce face. Dintre poetele aduse în discuție de tine cel mai mult m-a interesat Gabriela Melinescu. Debutul ei cu o carte care o reprezenta m-
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
ei Proiecte de trecut, în care vorbea despre deportările în Bărăgan și avea o povestire cu o scenă antologică din ziua ridicării tatălui său. După 1990, cînd ea s-a implicat în schimbările produse în mod direct, iar eu, făcînd publicistică, i-am adus și unele obiecții. Pentru că l-a sprijinit pe Emil Constantinescu și atunci cînd se vedea cu ochiul liber ce a ieșit. Acum trebuie să constat că, spre onoarea sa, nu a mers din campanie în campanie (prezidențială
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
Dublu succes Cum se explică succesul unei prozatoare ca Janice Y.K. Lee, născută din părinți coreeni în anii '70, la HongKong, unde trăiește până la 15 ani, cu studii serioase de literatură engleză și americană la Harvard, trecută prin școala publicisticii și a cursurilor de creative writing, revenită apoi la Hong-Kong ca să dedice familiei și scrisului? Prin șansa ce o dă era globalizării scriitorilor cu dublă identitate culturală, asimilând lumi diferite, fără să se integreze deplin în vreuna? Printr-o nouă
Orientul înca necunoscut by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6768_a_8093]
-
protestează vehement la orice abatere de la regulile cuștii. Enervările autorului,ceva mai temperate în cuprinsul tratatului său etico-filozofic intitulat Trebuie să-ți schimbi viața, au cauze cît se poate de reale și concrete, expuse de altfel și în discursul său publicistic. Surprinzătoare este însă impresia lui Sloterdeijk că, în letargocrația ce domnește în sfera dezbaterilor publice, ar exista o porțiune clar delimitată, în care discursul pulsează, mai expresiv, mai curajos,mai diversificat ca niciodată. În această fîșie neatinsă de paralizia generală
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]