4,117 matches
-
nu dăm nume. Camerele tv, tot așa, ca și cum i-ar fi filmat pe niște mușcați de cîini, au prins în inspirate gros-planuri fețe, de altfel, drăgălașe cînd dorm, dar teribil de spăimoase cînd se uită încrucișat în obiectiv. Luînd astfel pulsul locului. Un puls nu prea liniștit, tahicardic chiar, dacă știm că e accelerat de însuși acceleratorul atomic din zonă. Barem aruncătorii de pietre nu-și dădeau cu părerea despre inflamatul subiect, lăsîndu-i pe mai marii lor cu turban și cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Camerele tv, tot așa, ca și cum i-ar fi filmat pe niște mușcați de cîini, au prins în inspirate gros-planuri fețe, de altfel, drăgălașe cînd dorm, dar teribil de spăimoase cînd se uită încrucișat în obiectiv. Luînd astfel pulsul locului. Un puls nu prea liniștit, tahicardic chiar, dacă știm că e accelerat de însuși acceleratorul atomic din zonă. Barem aruncătorii de pietre nu-și dădeau cu părerea despre inflamatul subiect, lăsîndu-i pe mai marii lor cu turban și cu ochelari de intelectual
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scăpărătoare” prin care-și onorează sau, dimpotrivă, profesiunea; în al doilea rând, pentru descifrarea și zugrăvirea animată, inspirată, a locului comun, a existenței zilnice și a mentalității unei comunități spre care istoricul plonjează și zăbovește cu detașare spre a palpa pulsul vremii, al opiniei publice. Jurnalistica europeană, aplecată către clarificarea cauzei române, și-a prefigurat un loc și un rol bine statornicite, rămânând însă cantonată în categoria de a doua mână între sursele documentare. Doi corespondenți de presă pot înfățișa evenimentele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
5.14. Jogging acvatic - reguli de practicare..................................... ..............135 5.15. Competiția sportivă în joggingul acvatic ..............................................1 36 Capitolul VI. PLANIFICARE, EVALUARE, EVIDENȚĂ ȘI CONTROL ÎN JOGGING ............................................... ............................................... . .....139 6.1. Analizele și controlul medical repere în practicarea joggingului...........140 6.2. Pulsul - mijloc de control al efortului în jogging ....................................141 6.3. Măsurătorul de frecvență cardiacă ............................................... ...........147 6.4. Măsurarea traseului de alergare - reper în jogging .................................150 6.5. Pedometrul, ceasul și cronometrul un feedback optim în jogging .........152 6.6. Verificarea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
mare a bazinului osos - Drăgan, I., 1994); adaptările cardiovasculare ale femeilor ne evidențiază că, atunci când dozarea efortului este controlată pentru a asigura același nivel relativ de solicitare (exprimat ca un procentaj fix al absorbției maxime de oxigen V02 max.), valorile pulsului la sportive ar fi mai ridicate, în comparație cu ale sportivilor (Manole, V., 2008, la 50% din V02 max., debitul cardiac al unei femei, tensiunea arterială și consumul de oxigen ar fi, în general, mai mici decât ale unui bărbat, iar frecvența
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
și terapia prin apă este întărită și argumentată de datele evidențiate de cercetările efectuate în fiziologia sportului. Conform acestor date, practicarea joggingului acvatic și a altor activități acvatice duce la stimularea funcției cardiace, însă solicitarea inimii indică o valoare a pulsului cu până la 20 bătăi / minut mai mică decât în același efort, efectuat pe uscat (după Puleo, J., Milroy, P., 2010, în apă, solicitarea aparatului cardiovascular va fi întotdeauna cu 10% mai mică 160 de bătăi /minut în apă = 176 bătăi
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
starea generală de sănătate a organismului la momentul respectiv, iar în anumite cazuri (la vârstnici sau persoane cu anumite afecțiuni), ele pot fi reperul principal, în funcție de care se decide practicarea sau nu a joggingului și a dozării acestuia. 6.2. Pulsul - mijloc de control al efortului în jogging În practica joggingului, ca de altfel în practica majorității activităților sportive, specialiștii recomandă ca periodic, practicantul să-și monitorizeze reacțiile fiziologice rezultate ca urmare a efortului depus, în vederea cunoașterii propriului corp, a reacțiilor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
rezultate ca urmare a efortului depus, în vederea cunoașterii propriului corp, a reacțiilor acestuia, dar mai ales a menținerii funcțiilor organismului în limite normale, pozitive pentru starea de sănătate (obiectiv central). Ținând cont de ambianța și condițiile de desfășurare a joggingului, pulsul (frecvența cardiacă) este un reper simplu, eficient și foarte practic pentru monitorizarea reacțiilor organismului. Delimitarea teoretică a pulsului, ca rezultat al funcției cardiovasculare, ne sugerează că acesta reprezintă o manifestare Dan Iulian Alexe 142 periferică a activității mecanice a inimii
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
funcțiilor organismului în limite normale, pozitive pentru starea de sănătate (obiectiv central). Ținând cont de ambianța și condițiile de desfășurare a joggingului, pulsul (frecvența cardiacă) este un reper simplu, eficient și foarte practic pentru monitorizarea reacțiilor organismului. Delimitarea teoretică a pulsului, ca rezultat al funcției cardiovasculare, ne sugerează că acesta reprezintă o manifestare Dan Iulian Alexe 142 periferică a activității mecanice a inimii, sub forma unei unde periodice și de regulă, constante (puls regularis). Tot în sfera teoretică, se încadrează și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
practic pentru monitorizarea reacțiilor organismului. Delimitarea teoretică a pulsului, ca rezultat al funcției cardiovasculare, ne sugerează că acesta reprezintă o manifestare Dan Iulian Alexe 142 periferică a activității mecanice a inimii, sub forma unei unde periodice și de regulă, constante (puls regularis). Tot în sfera teoretică, se încadrează și ideea conform căreia pulsul reprezintă aceea creștere a volumului de sânge trimis de inimă în artere, fapt ce determină dilatarea acestora și implicit sesizarea undei mecanice produse astfel. Pulsul poate fi perceput
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
funcției cardiovasculare, ne sugerează că acesta reprezintă o manifestare Dan Iulian Alexe 142 periferică a activității mecanice a inimii, sub forma unei unde periodice și de regulă, constante (puls regularis). Tot în sfera teoretică, se încadrează și ideea conform căreia pulsul reprezintă aceea creștere a volumului de sânge trimis de inimă în artere, fapt ce determină dilatarea acestora și implicit sesizarea undei mecanice produse astfel. Pulsul poate fi perceput: manual, prin presiunea exercitată la palparea unei artere pe plan (țesut) dur
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de regulă, constante (puls regularis). Tot în sfera teoretică, se încadrează și ideea conform căreia pulsul reprezintă aceea creștere a volumului de sânge trimis de inimă în artere, fapt ce determină dilatarea acestora și implicit sesizarea undei mecanice produse astfel. Pulsul poate fi perceput: manual, prin presiunea exercitată la palparea unei artere pe plan (țesut) dur (fig.nr.137-139). Conform surselor din domeniul medicinii sportive, manual pulsul se măsoară și se evaluează prin palparea diferitelor artere accesibile: carotidă, brahială, radială, femurală
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
în artere, fapt ce determină dilatarea acestora și implicit sesizarea undei mecanice produse astfel. Pulsul poate fi perceput: manual, prin presiunea exercitată la palparea unei artere pe plan (țesut) dur (fig.nr.137-139). Conform surselor din domeniul medicinii sportive, manual pulsul se măsoară și se evaluează prin palparea diferitelor artere accesibile: carotidă, brahială, radială, femurală, poplitee, tibială posterioară, etc.; Fig. nr. 137, 138 și 139 - Măsurarea manuală a pulsului, prin palpare electronic (cu ajutorul diferitelor dispozitive sau aparate specializate, car „construiesc”, pe
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
țesut) dur (fig.nr.137-139). Conform surselor din domeniul medicinii sportive, manual pulsul se măsoară și se evaluează prin palparea diferitelor artere accesibile: carotidă, brahială, radială, femurală, poplitee, tibială posterioară, etc.; Fig. nr. 137, 138 și 139 - Măsurarea manuală a pulsului, prin palpare electronic (cu ajutorul diferitelor dispozitive sau aparate specializate, car „construiesc”, pe baza unui senzor, sfigmograma centrală sau periferică și o afișează instantaneu pe un monitor). Fig. nr. 140, 141 și 142 - Măsurarea electronică a pulsului În condiții de repaus
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
139 - Măsurarea manuală a pulsului, prin palpare electronic (cu ajutorul diferitelor dispozitive sau aparate specializate, car „construiesc”, pe baza unui senzor, sfigmograma centrală sau periferică și o afișează instantaneu pe un monitor). Fig. nr. 140, 141 și 142 - Măsurarea electronică a pulsului În condiții de repaus, valorile prezentate de diferiți biologi sunt cuprinse între 60 - 90 pulsații/ minut, existând însă și valori extreme datorate fie adaptării superioare a activității inimii la efort Jogging de la A la Z II 143 (bradicardie puls rarus
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a pulsului În condiții de repaus, valorile prezentate de diferiți biologi sunt cuprinse între 60 - 90 pulsații/ minut, existând însă și valori extreme datorate fie adaptării superioare a activității inimii la efort Jogging de la A la Z II 143 (bradicardie puls rarus, specific sportivilor de perfoamnță), fie a lipsei de adaptare sau a unor probleme medicale (tahicardie - puls frequentus). În directă legătură cu activitatea inimii și a controlului nervos superior asupra acesteia, pulsul poate evidenția la persoane sănătoase anumite modificări de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
minut, existând însă și valori extreme datorate fie adaptării superioare a activității inimii la efort Jogging de la A la Z II 143 (bradicardie puls rarus, specific sportivilor de perfoamnță), fie a lipsei de adaptare sau a unor probleme medicale (tahicardie - puls frequentus). În directă legătură cu activitatea inimii și a controlului nervos superior asupra acesteia, pulsul poate evidenția la persoane sănătoase anumite modificări de scurtă durată, având cauze dintre cele mai diverse, dintre care cele mai mediatizate sunt cele de natură
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
Jogging de la A la Z II 143 (bradicardie puls rarus, specific sportivilor de perfoamnță), fie a lipsei de adaptare sau a unor probleme medicale (tahicardie - puls frequentus). În directă legătură cu activitatea inimii și a controlului nervos superior asupra acesteia, pulsul poate evidenția la persoane sănătoase anumite modificări de scurtă durată, având cauze dintre cele mai diverse, dintre care cele mai mediatizate sunt cele de natură fiziologică și afectivă. Numeroasele studii și cercetări efectuate până în prezent ne expun faptul că un
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
poate evidenția la persoane sănătoase anumite modificări de scurtă durată, având cauze dintre cele mai diverse, dintre care cele mai mediatizate sunt cele de natură fiziologică și afectivă. Numeroasele studii și cercetări efectuate până în prezent ne expun faptul că un puls ridicat în repaus, la un individ sănătos, se poate datora unei lipse de elasticitate a arterelor, fie ca urmare a unei insuficiente dezvoltări a acestora, fie ca urmare a prezenței colesterolului (delimitat ca și concept general ca fiind un depozit
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
substanțe ce restricționează fluxul sangvin spre diferite părți ale corpului, “forțând” inima să pompeze mai greu sânge spre părțile astfel afectate). În activitatea sportivă (de loisir, de întreținere sau de performanță), cele mai folosite modalități de a măsura și evalua pulsul sunt fie cele realizate prin palparea arterelor carotidă și/sau radială, fie cu ajutorul funcțiilor diferitelor dispozitive „inteligente” sau aparte (portabile sau fixe). Din punct de vedere al practicării joggingului, efortul aerob specific acestui tip de activitate corporală poate fi detectat
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
arterelor carotidă și/sau radială, fie cu ajutorul funcțiilor diferitelor dispozitive „inteligente” sau aparte (portabile sau fixe). Din punct de vedere al practicării joggingului, efortul aerob specific acestui tip de activitate corporală poate fi detectat ușor prin controlul frecvenței cardiace - a pulsului. Considerăm că pentru a menține efortul în limitele pur aerobe, limite specifice joggingului, cu efecte benefice, intensitatea alergării nu ar trebui să depășească 130-140 bătăi/minut la persoanele adulte sănătoase. Bineînțeles, că la alte categorii de persoane care pot practica
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
practica joggingul valorile prezentate anterior pot fi inferioare (la vârstnici, Scala BERG poate fi reperul pentru dozarea intensității alergării) sau ușor superioare (la copii). Precizarea nr.1 Chiar dacă practicantul de jogging este o persoană sănătoasă, trebuie știut faptul că valorile pulsului pot fi mărite în timpul practicării joggingului și în funcție de alți factori (prin acțiunea lor, pot influența ritmul și frecvența bătăilor inimii pe o anumită Dan Iulian Alexe 144 perioadă de timp). Este cunoscut faptul că emoțiile, modificările de temperatură, consumul de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
pot influența ritmul și frecvența bătăilor inimii pe o anumită Dan Iulian Alexe 144 perioadă de timp). Este cunoscut faptul că emoțiile, modificările de temperatură, consumul de alcool, cafea, stresul psihic, supraantrenamentul, anumite medicamente etc., pot menține valori ridicate ale pulsului pe durate de la câteva ore la câteva zile (alcoolul fiind printre factorii care mențin un puls ridicat până la 48 ore; modificările de puls datorate instalării oboselii ca efect al supraantrenamentului pot dura câteva zile). În acest caz, un practicant de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
timp). Este cunoscut faptul că emoțiile, modificările de temperatură, consumul de alcool, cafea, stresul psihic, supraantrenamentul, anumite medicamente etc., pot menține valori ridicate ale pulsului pe durate de la câteva ore la câteva zile (alcoolul fiind printre factorii care mențin un puls ridicat până la 48 ore; modificările de puls datorate instalării oboselii ca efect al supraantrenamentului pot dura câteva zile). În acest caz, un practicant de jogging poate fi „dus în eroare” atunci când își măsoară și evaluează valorile pulsului. Surse bibliografice studiate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de temperatură, consumul de alcool, cafea, stresul psihic, supraantrenamentul, anumite medicamente etc., pot menține valori ridicate ale pulsului pe durate de la câteva ore la câteva zile (alcoolul fiind printre factorii care mențin un puls ridicat până la 48 ore; modificările de puls datorate instalării oboselii ca efect al supraantrenamentului pot dura câteva zile). În acest caz, un practicant de jogging poate fi „dus în eroare” atunci când își măsoară și evaluează valorile pulsului. Surse bibliografice studiate recomandă, ca informație generală, faptul că în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]