1,576 matches
-
mi se colorează vizibil. Am fost... chiar la o Întîlnire la care el... — Și l-ai servit cu o ceașcă de ceai ? Artemis Îi Întîlnește privirea lui Nick, cu o ușoară grimasă. Mă uit la ea furioasă, și sîngele Îmi pulsează În urechi, dorindu-mi ca, o dată În viață, să am o replică usturătoare și superinteligentă, cu care s-o pun pe Artemis la punct. — Destul, Artemis. spune Paul. Emma, tu rămîi aici. Am Încheiat discuția. La ora doișpe fără cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
În fine să deschid ușa și pornesc În fugă pe trotuar, fără să mă uit nici În dreapta, nici În stînga. În cele din urmă mă opresc, mă prăbușesc pe o bancă și-mi Îngrop capul În mîini. Întregul trup Îmi pulsează de șoc. Abia dacă Îmi mai pot forma un gînd coerent. În viața mea nu m-am simțit atît de complet și de total penibilă. DOUĂZECI — Ești OK ? Emma ? Stau de cinci minute pe bancă, cu ochii În asfalt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
subțire. Un om de vreo șaizeci de ani, solid, rumen, cărnos, cu o față lată, Înfrigurată, plină ca un ardei roșu, gras. Avea un păr des și lung și, uneori, Îmi amintea de quakerul de pe cutia de fulgi de ovăz. Pulsa de suficientă energie pentru a Încălzi doi oameni deodată. Numai umerii Înălțați Îți sugerau că temperatura era sub nivelul de Îngheț - umerii Înălțați spre urechi și mâinile adânc vârâte În buzunarele pardesiului, dar cu degetele mari afară. Își ținea picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fost puse În ultima vreme la Îndemână, cele recent oferite de noile tehnologii - adică urmărirea traseului digestiv sau a inimii. Inima - care, În fond, nu‑i decât un grup de mușchi. Dar ce tenacitate au acești mușchi, care Încep să pulseze Încă din pântecele mamei și Își mențin ritmul vreme de aproape un secol. În cazul lui Herbst, inima se poticnise pe la cincizeci de ani, dar transplantul o să‑i mențină ritmul până după optzeci de ani. O dată pe an se interna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fie festival. Îl chem și pe Chelaru, luăm o damigeană d-aia de-a lui de la Reghin, împărații crapului ne facem. Din pricina ceții, coloana merge mai încet decât merg de obicei coloanele oficiale și tăcerea, iluminată de alb-albastrul girofarului care pulsează egal, pătrunde înăuntru ca un gaz lichefiant. Încet-încet dizolvă conținuturile tuturor automobilelor gri fer și bleu marine, ale tuturor costumelor gri fer și bleu marine, de marcă scumpă și croială impecabilă, ale tuturor celor cincizeci și două de euri oficiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de gură, ochi, nas și păr, a așteptat ca generarea aleatoare să-i stabilească o figură. Și iată, din multitudinea de forme posibile, computerul a trasat două sprâncene subțiri și delicate, sub care a așezat niște ochi întrebători, cu irisul pulsând pe spațiul lichid al pupilei și cu vinișoare ce parcurgeau suprafața albă ca niște fulgere roșii; primul lucru pe care se fixară acești ochi fură ochii lui Samuel. Exploratorul se înduioșă. Nasul apăru din umflarea pielii, din solidificarea ei într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
coborârea vertiginoasă. Marie avea să străbată în curând hățișul de bare de aliaj și de butelii, cu cablurile corespunzătoare, coborând pe lângă luminile orbitoare, prin întuneric și apoi, în sfârșit, pe scenă. Numai la gândul acesta și simții cum adrenalina îmi pulsează în vene. —Thierry, coregraful, o să se ocupe de toate astea. De ce? —Pen’ că dacă coboară oblic, o să mai fie nevoie de cineva pe punte. Unul care s-o coboare și unul care s-o tragă dintr-o parte în alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
fum care se prelingeau prin țevile de eșapament, așa cum se întâmpla cu fabricile în timpul Revoluției industriale. În mod ciudat, îmi cam plăcea rezultatul. Aveam o teorie cum că, dacă tot trăiești la oraș, măcar să alegi unul pe cinste, o capitală pulsând și palpitând de viață și mizerie, acolo unde până și cei mai puternici supraviețuiesc cu plămânii contaminați permanent. Spre dezamăgirea mea, până la urmă, toți, în afară de mine, trebuiau să ajungă undeva și să se întâlnească cu cineva. Succesul Visului unei nopți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
am trezit, îi declară Victor. Amândoi stăteau unul lângă altul pe canapea, îmbrățișați, aproape contopiți, ca o barieră împotriva frigului. Odette, o ființă mică, blajină și firavă, asemeni unei căprioare în brațele ursului; clipea palid, zâmbea palid, dar într-însa pulsa frenetic inima unei tinere fete. Fața osoasă a lui Victor se îneca în valurile părului ei, doar ochii strident de albaștri distingându-se o comoară pe fundul mării învolburate. Cei doi amorezați, pe canapea, nu se potriveau cu decorul auster
Conacul dintre ploi. In: ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
sau chiar la înfigerea țurțurilor în streșinile indiferente și la hârjonire aproape hibernală cu termometrele timorate, luate prin suprindere, în plină vară. Câteva mese mici, rotunde, îmbrăcate în alb, pe care chelnerul de serviciu așezase boluri roșii din interiorul cărora pulsau flăcările unor lumânări parfumate. O părere de fum, albastră, șerpuitoare, lascivă, insinuându-se printre clienții pierduți în gânduri, mângâindu-i pe umeri, invitându-i să se ridice și să se miște pe ritmul leneș, sub ochii închiși ai saxofonistului care
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ierburile și frunzele copacilor înalți, care cu foșnetul lor cânta în șoaptă povestea celor adormiți de aici. Păsări care zboară și cântă prin copaci, flori firave tremurânde la adierea vântului, fluturi mângâindu-le... gâze căutându-și neobosite floarea favorită... Viața pulsează aici, cu zgomot măsurat, ținând tovărășie celor morți. Acolo, sub piatră... acolo își doarme somnul veșniciei și Vasilica... In genunchi, cu mâinile pe mormânt, Iorgu se ruga... -Fata, Fata!.. Tie, care m-ai ocrotit o viață, îți deschid inima... înaintea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
sau de jocul roșiatic al luminii prin firele de păr. Când vocile vorbeau toate deodată și din ce În ce mai repede, mă refugiam În jocul umbrelor și al formelor corpului. Corpul Întotdeauna mă salva de otrava piezișă a vocilor, pentru că era mereu acolo, pulsând cald, În curs de a-și desfășura procesele fiziologice salvatoare. A tuși, a mă scărpina sau a face pipi deveneau tehnici de neprețuit În inevitabila confruntare cu Șaman 15 vocile. CĂci, deși eram regina lor, exista totuși un joc subtil
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
sau inteligent ar fi fost acesta. Viața mea nu trebuia să devină un cotlon. *** În al doilea grad de distilare a sufletului, până să se nască prin intermediul sunetelor, cuvintele circulă În sânge. Ele ajung din creier la inimă, care le pulsează Înapoi la creier, Într-un dialog nesfârșit Între minte și suflet. Gândurile au un caracter pulsatil tocmai din cauza acestui dialog propulsat de contracți- ile inimii. odată negociate Între creier și inimă, cuvintele se formează Într-o zonă incertă, aflată Între
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
existenței mele de până atunci, mă acordam, cu fiecare cuvânt așternut pe hârtie, la inima anga‑ lok-ului care vibra În același timp Înăuntrul și În afara mea, conectat la rândul lui cu o inimă mult mai mare decât a lui, care pulsa discret, Îndepărtat. Astfel am scris cel mai important Adina Dabija 190 poem din viața mea, care a legat definitiv șamanul din mine printr-un fir indestructibil și foarte prețios de angalok. Ceasul arăta exact opt și treizeci și cinci de minute când
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
sau de jocul roșiatic al luminii prin firele de păr. Când vocile vorbeau toate deodată și din ce în ce mai repede, mă refugiam în jocul umbrelor și al formelor corpului. Corpul întotdeauna mă salva de otrava piezișă a vocilor, pentru că era mereu acolo, pulsând cald, în curs de a-și desfășura procesele fiziologice salvatoare. A tuși, a mă scărpina sau a face pipi deveneau tehnici de neprețuit în inevitabila confruntare cu vocile. Căci, deși eram regina lor, exista totuși un joc subtil de forțe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
sau inteligent ar fi fost acesta. Viața mea nu trebuia să devină un cotlon. În al doilea grad de distilare a sufletului, până să se nască prin intermediul sunetelor, cuvintele circulă în sânge. Ele ajung din creier la inimă, care le pulsează înapoi la creier, într-un dialog nesfârșit între minte și suflet. Gândurile au un caracter pulsatil tocmai din cauza acestui dialog propulsat de contracțiile inimii. Odată negociate între creier și inimă, cuvintele se formează într-o zonă incertă, aflată între inimă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
al existenței mele de până atunci, mă acordam, cu fiecare cuvânt așternut pe hârtie, la inima angalok-ului care vibra în același timp înăuntrul și în afara mea, conectat la rândul lui cu o inimă mult mai mare decât a lui, care pulsa discret, îndepărtat. Astfel am scris cel mai important poem din viața mea, care a legat definitiv șamanul din mine printr-un fir indestructibil și foarte prețios de angalok. Ceasul arăta exact opt și treizeci și cinci de minute când am pus creionul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
să se așeze În Copenhaga. Unul dintre strămoși fusese un rus alb refugiat după victoria bolșevicilor. Și nici acesta nu fusese slav pe de-a-ntregul, mama lui fiind nemțoaică, fiică de general. Thomas era cetățean al regatului danez. Amestec prusaco-slav pulsînd În sînge nordic; nemțoaica fusese blondă, fiul ei pe jumătate rus, la fel, amîndoi cu ochii albaștri, nimic nu alterase fizionomia norvegiană și, firește, nici pe cea daneză: mama lui Thomas cobora dintr-o veche familie din Odense. Metisarea aducea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
discuția noastră de acum? - Păi, are, fată dragă! ... Conștiința există dincolo de limitele creierului fizic, m-ai învățat. Și tot tu m-ai învățat că inima are un câmp magnetic uluitor de mare în raport cu cel al creierului... Ori, acest câmp magnetic pulsează și trimite modele ritmice complexe întregului corp. În acest fel influențează procese biologice cu nemiluita, sincronizând chiar și creierul cu acest puls electromagnetic... - Da, ți-am povestit și... ce vrei să spui cu asta?! - Ce doresc să spun? Doresc să
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
farurilor ca și cum ar fi dansat pe o scenă în lumina unui reflector. — Ce bine că se poate respira... Betty se opri cu o expresie de uluire pe față întrucît descoperi cerul doldora de puncte luminoase, o imensitate de corpuri misterioase pulsînd cu un fel de febrilitate, de parcă și-ar fi transmis niște mesaje. Ce noapte ! nu mă miră că aricii vor să facă dragoste. Ken se ridică și făcu cîțiva pași în lumina farurilor. Descoperi, la doar cîțiva metri de ariciul
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cîte ori adormeai și puteam să intru în masa de cuvinte proaspăt scrise de tine simțeam un fel de extaz, ca și cum aș fi intrat goală într-un lac sărat, într-o materie vîscoasă care te îmbrățișează prin densitatea ei și pulsează apoi în atingere cu fiecare dintre celulele tale. Cînd intram în textele tale simțean încă vibrațiile cuvintelor tale, ele erau încă vii sau tocmai se răceau ușor. așa am făcut dragoste, iubitul meu, cu fantasmele tale și cu frustrările tale
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
mai regăsește pe nici o hartă. Doar actualii dezgropători ai rețelelor de canalizare ai I.C.A.B.-ului mai înțeapă, când și când, cîte-o vână de pământ viu, gras, miezos, îndopat cu împuțiciunile asimilate, semn că, pe sub scoarțele pavajelor centrale ale Bucureștiului, mai pulsează ceva din inima pârâiașului care circumscria punctele descântate ale orașului. 98 DANIEL BĂNULESCU - Dar de ce, fă? De ce-mpietrește?... Ce le-arăți? Din încăperile podidite de întuneric și de răcoare ale imobilului se prelinse un clănțănit dulce de clopoțel. Năsoasa își
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cheamă parohie, schit sau mănăstire - prin legea fraternității spirituale dintre fiecare „ipostas eclezial” (I. Zizioulas), a cărei condiție filială e restabilită prin botez (Fapte 2)1. Proiectul unei culturi autonome nu lasă suficient spațiu necesar evacuării reziduurilor de violență care pulsează în corpul uman decăzut din starea de har (Rom. 7,14 sq). De aceea, uzul forței ajunge să fie declarat drept mecanism fatal în reglarea raporturilor din sânul societății umane, încărcând cu un pesimism tragic, de extracție greacă, o propedeutică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
timp al civilizației citadine, cu peisajele-i caleidoscopice și dinamica specifică, așa cum se vede de altfel foarte bine Încă din notațiile rapide, ca niște clipiri de reclame luminoase, ce Împînzesc textul din 75 H.P.: „Hermetic somnul locomotivei peste balcoane ecuator / pulsează anunț vast TREBUIE dinamic serviciu maritim/.../ pe frînghii cheamă Împărăția afișelor luminoase / cherry brandy vin trans-urban căi ferate /.../ cablogame cîntă diastola stelelor /.../ cortegiu / abstract agenție de schimb transatlantic veștile se / ciocnesc ca la biliard avioane / TSF Paris Londra New York Berlin
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
O / SEMNIFICAȚIE DIRECTĂ SPIRITUALĂ / Ea nu va descrie nici un eveniment / nu va descrie nimic / ci va scrie / va recrea În cuvînt ansamblul evenimentelor: unitate / constructivă a conținutului și a formei”. Echivalarea cuvintelor cu elementele materiale, indicînd o fermă reacție antimimetică („Pulsează, plutesc incoerent real [adică sustrase ordinii deja constituite a realității date] precum În pămînt cărbune”) nu e, apoi, deloc străină de atenția acordată de „didactica” Bauhaus-ului lui Walter Gropius calității materiei, asupra căreia noului „artizan” i se cere să lucreze
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]