1,471 matches
-
toate problemele divei, profesionale și sexuale, erau ca și rezolvate, ceea ce face și mai tragic-absurdă moartea sa. Marilyn, ca personaj al lui Michel Schneider, moare fiindcă avea prea multă moarte în ea și asta de ani buni. Era locuită de pulsiunea morții. În viața de zi cu zi, Marilyn încerca să-și neutralizeze disperarea endemică fie prin medicamente, fie prin frecventarea unor cluburi de noapte patronate de mafioți notorii din clanul lui Frank Sinatra (amantul ei și pacient al lui Greenson
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și maghiară totodată, provocatoare fără să fie pur comercială, confesiv-colocvială, rod al unor experiențe la persoana întâi (autorul avea pe-atunci 45 de ani). Naratorul este totuși un sentimental cu tendințe misogine bine temperate, ce are grijă să-și trateze pulsiunile sadice (ca și Picasso, să zicem, față de modelele sale) printr-un necontenit rol de compoziție. O femeie este o tentativă reușită a autorului de a-și devizaja și imortaliza haremul, personajele acestuia fiind niște studii de caz și totodată repere
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
alchimică. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Pajul este uri alexipharmakon-antidot este principiul care produce maturizarea și perfecționarea fenomenelor, este atît salvator (mîntuitor) cît și servator. Utilizînd un termen din esoterism pajul acționează asupra fetei Într-un mod psihurgic Îi dirijează pulsiunile psihice către un scop bine determinat. Pajul uzează de o retorică a discreditării, cum spune Dina Sherzer, retorică care are drept componente determinante Întreruperile, contradicțiile, schimbările de ritm și ton, elipsele, enumerările exhaustive false, repetițiile stereotipe, discreditări ale personajului cu
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
mercur etic și practic vorba lui Kerenyi, un Seelenfuhrer. Cătălina este Sophia, este umbra umedă a lui Jung, “alteritatea primară”. Pajul-infans, ocrotitorul dar și clevetitorul, pedagogul dar și cel care rîvnește la modelul paideic, maestrul de ceremonii dar și inhibatorul pulsiunilor fetei de Împărat, thaumaturgul dar și cel care deține secretele alcovului se Înscrie Într-o serie arhetipală celebră, Într-o tipologie fecundă care a marcat imaginarul romantic prin inductori pneumatici și servere ontologice. Întîlnim acest pattern la mai toți romanticii
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
ale celui ce se mărturisește suferind de un acut "Bovarism al laboratorului. Iată-mă, în halat alb, supraveghind mitocondriile. Privind sferele vii prin microscoape electronice. Rezolvând ecuațiile reduplicării. Uitând de mica mea moarte. De mica mea durere. De micile mele pulsiuni mistice. Atâtea cuvinte s-ar dovedi inutile. Atâtea tipare s-ar dovedi un cheag de fantasme. Aș da deoparte metafora artificială. Aș degusta frumusețea naivă a mitului. Aș redeveni geometru. L-aș împrieteni pe Platon cu Crick și Watson. Pe
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unul al durerii declanșate de facerea textului, singurul apt să transforme poetul în "nelimitatul hublou prin care se vede perfecțiunea și infernul". Până să întrezărească însă perfecțiunea, poetul se lasă bântuit de viziuni infernale, în care forfotesc de-a valma pulsiuni reprimate, dorințe difuze și motive culturale: "acest corp, iluminat de beznă, foșnește/ incredibil (agățat de limbile frigului -:) "zămislitu-m-am/ din pământul moale; și-n negrul materiei spasmele morții/ s-aud": (e un isus care-mi deschide gura în noaptea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
control și funcționalitate "termen care ascunde toată puterea de seducție a modernității"347. Prin urmare, funcționalitatea modernă este atât o depășire, cât și un refuz al sistemului tradițional pe trei aliniamente principale: al funcției primare a obiectului, al nevoilor și pulsiunilor primare și al relațiilor simbolice. Naturalitatea este înlocuită de funcționalitate, și acest lucru este observabil și în ceea ce privește extensiile spațiului casnic, în simbolurile luate de automobil, sau în "aberația funcțională" desemnată de gadget 348. În analizele detaliate asupra seriilor, colecțiilor, roboților
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lor previzibil, pentru a accede la o viziune nouă asupra lor. În convorbirile sale cu Philippe Petit, Jean Baudrillard mărturisește: "în câmpul ideilor, eu am practicat un fel de omor simbolic, de ruptură ombilicală. La origine se află, întotdeauna, această pulsiune brutală, irațională de a nega ceea ce se află aproape (inclusiv lumea reală), pentru a merge să vezi cum stau lucrurile aiurea ca și aceea de a precipita lucrurile spre sfârșit, pentru a putea să vezi dincolo de ele"575. Strategia distanțării
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pe Dumnezeu". (13, p. 131) Durand susține că psihologia islamică se bazează pe un sistem "psihopneumatic" format din: organul corporal subtil sau mulajul, care a mai fost denumit de Semnani "Adamul ființei tale"; organul sufletului propriu-zis, cu pasiunile, dorințele și pulsiunile sale; inima ca sediu al eului personal; supraconștiința, cu nota ei de inefabil și de taină; spiritul, personificat de regele David este al cincilea organ; al șaselea este Cuvântul Vestitor, adică Hristos, care indică și cel de al șaptelea organ
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
impersonat exemplar de către personajul huysmansian din În răspăr, Des Esseintes, pe care istoricul de artă îl socotește chiar "arhetipul"20 acestei ontologii estetice. Rapetti identifică și o disociere sub raport tematic a celor două curente, iar pentru decadentism "izolarea în pulsiunile morbide constituie subiectul principal al acestei literaturi [...]"21. Sau mai degrabă, fenomenul apare fie ca interfață și consecință estetică a decadenței politice, fie ca un hibrid socioestetic, ca rafinament exacerbat prezidând la epuizarea prin exces a unor convenții plastice osificate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
antice la un Hugo von Hofmannsthal sau chiar Joséphin Péladan vor pune în evidență primatul forțelor subconștientului asupra rațiunii. Cu Böcklin ne aflăm la această răscruce de drumuri care separă în istoriografia artei moderne viziunea iluministă a triumfului rațiunii asupra pulsiunilor instinctuale de o revalorizare a subiectivității transcrise prin stările sufletești, prin ambiguizarea raportului dintre vis și realitate, prin cultivarea unui erotism la confiniile cu macabrul, prin invocarea misterelor și a vagului etc., trăsături care definesc noua sensibilitate simbolisto-decadentă. Hans Henrik
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o temă clasică iluministă, pe care o transformă complet în opusul ei. Cele trei tablouri destinate să decoreze plafonul Universității din Viena, Filozofia, Medicina și Jurisprudența, trebuiau să reprezinte alegoric victoria luminii, respectiv a rațiunii, asupra forțelor întunericului, respectiv ale pulsiunilor instinctuale. Ele devin la Klimt alegorii ale eșecului rațiunii. Böcklin nu are vehemența lui Klimt, dublată în forul interior de rezistența pe care o ridică cercurile naționaliste vieneze în fața picturilor sale, pentru care pictorul va trebui să schimbe comanditarul. Böcklin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
posibilă alegorie a războiului Franco-Prusac din 1870, în cazul tabloului, acest conflict este dizolvat. Violența nu mai polarizează, ci este întoarsă asupra celui care o diseminează; centaurii luptă acum între ei cu o furie cumplită, care împrumută parcă ceva gigantomahiilor. Pulsiunile instinctuale își relevă rolul (auto)distructiv, capacitatea lor de a arunca lumea în haos, de a distruge civilizația, mai ales că centarurii sunt niște ființe hibride, jumătate oameni, jumătate cai, melanj de rațional și irațional. Fundamentul civilizațional este amenințat de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
auto)distructiv, capacitatea lor de a arunca lumea în haos, de a distruge civilizația, mai ales că centarurii sunt niște ființe hibride, jumătate oameni, jumătate cai, melanj de rațional și irațional. Fundamentul civilizațional este amenințat de forțele destructurante, obscure, ale pulsiunilor instinctuale, ale subconștientului, a căror eliberare Freud o anunța subversiv prin motto-ul care prefața Interpretarea viselor. Tabloul care va cunoaște celebritatea este pictat la cererea lui Marie Berna, viitoare contesă de Oriola, care-i comandă pictorului întru memoria răposatului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
are un remediu, moartea, figură centrală a tabloului, simbolizată printr-un schelet al cărui craniu se află lângă chipul emaciat al unei femei ale cărei trăsături au prins contururi de tigvă. Viața se prezintă sub aspectul ei irațional, dominată de pulsiunile erotice, de voința de putere, de suferință și eșec. Eros și Thanatos sunt cele două jaloane generice ale traseului destinal. Ca și în Filozofia, corpurile bărbaților și femeilor plutesc într-un spațiu indefinit, similar imensității cosmice din primul tablou. Chipurile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Liebenstriebe/Todestriebe freudiene, fie prin selectarea din cuplul de forțe jungian anima/animus a unei anime benevolente, creatoare. Oricum, este evident că, spre deosebire de himerele și sfincșii decadenți, a dispărut la Paciurea elementul care le edifica, tensiunea dintre principiul plăcerii și pulsiunile tanatice, care configurau un erotism contrariant, deviant, morbid. Formalismului decorativist, sau ceea ce John Reed definește ca Stil decadent, Paciurea îi opune un formalism ontologic. Sorin Alexandrescu focalizează ceea ce el numește emergența formei, efortul generic, ineluctabil al materiei de a prinde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-și trupul. Vocația definitorie a femeii fatale pe care Munch o întâlnise în persoana norvegienei Dagny Juell (Ducha) sau a lui Tulla Larsen nu este maternitatea și fecundația, ci orgasmul, escaldarea plăcerii fizice fără scopuri procreative. Cu alte cuvinte, o pulsiune elementară, caracterizată în termeni de o misoginie implacabilă de către Baudelaire 355 pentru o viață de consum erotic, cum este cea a prostituatei. În locul Madonei, Munch o pictează pe Marea Prostituată a Babilonului cu chipul pe care i-l conferă modernitatea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau ceea ce Rodolphe Rapetti numește "corpul isteric" (le corps hysterique). Ieșit din cadrul domestic sau cel al virtuților consacrării religioase, corpul feminin este posedat de un demonism care nu mai are nimic din factura efuziunilor romantice cu expresia fulminantă a afectelor. Pulsiunilor sentimentale le-au luat locul pulsiunile sexuale și o nouă expresie corporală: "[...] o nouă propensiune pentru tensiunea imobilă, crisparea nervoasă, sau încă ostentația extazului sexual, mereu prin intermediul reprezentării corpului oprit într-un moment semnificativ"358. Simptomele marii nevroze, Charcot le
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
isteric" (le corps hysterique). Ieșit din cadrul domestic sau cel al virtuților consacrării religioase, corpul feminin este posedat de un demonism care nu mai are nimic din factura efuziunilor romantice cu expresia fulminantă a afectelor. Pulsiunilor sentimentale le-au luat locul pulsiunile sexuale și o nouă expresie corporală: "[...] o nouă propensiune pentru tensiunea imobilă, crisparea nervoasă, sau încă ostentația extazului sexual, mereu prin intermediul reprezentării corpului oprit într-un moment semnificativ"358. Simptomele marii nevroze, Charcot le identifica în procesiunile dansante la școala
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Femeia fatală ca înger al morții este poate cea mai nimerită întruchipare a relației dintre Eros și Thanatos, Principiul plăcerii (Lustprinzip) enunțat pentru prima oară în 1848 de către psihologul experimentalist german, Gustav Theodor Fechner este dublat la Freud de o pulsiune tanatică, distructivă și autodistructivă. Wagner le sintetizează în ceea ce el numește Liebestod, dragostea-moarte, concept transpus dramatic în opera sa Tristan și Isolda. Helen K. Gediman în Fantasies Of Love And Death In Life And Art: A Psychoanalytic Study Of The
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
află și Nud, (inventar 309, nedatat, nesemnat, ulei pe carton, 0,980 x 0,570 cm), aflat în prezent la Muzeul Național de Artă al României, Pallady urmează rețetarul simbolisto-decadent al înscrierii feminității într-o arie a ambiguității, abandonată complet pulsiunilor sale sexuale. Într-un alt tablou, senzualitatea se dublează de o notă de reverie. Culcată pe niște perne pe un divan, cu o moliciune orientală de odaliscă, femeia pare transportată în paradisul artificial al unei feerii opiacee, în timp ce farmecul corpului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
natura posibilă a acestei muzici: Dionysos. Esența tabloului este nietszscheană, bazat pe tensiunea între apolinic și dionisiac, așa cum o prezintă filozoful german în Nașterea tragediei. Există un filon tragic în acest tablou, care subliniază prin intermediul simbolurilor prezența în muzică a pulsiunilor instinctuale într-un cadru care prin intermediul pietrei tombale face aluzie la prezența insinuantă a morții. Cruzimea, dar și temperamentul năvalnic al declanșării instinctualului sunt prezente în acest tablou, sintetizate estetic în figura sfinxului, expresie a frumuseții stranii a unei noi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decadent: senzualitate, fantezie și maladiv. Sigmund Maur subliniază în Salomeea și o prezență pregnantă a subconștientului, cu întreg potențialul său subversiv, și concomitent, lipsa unei dimensiuni a conștiinței și a actului moral. Salomeea este împinsă pe scenă de propriile sale pulsiuni redimensionate la puterea fanteziei și pe care, conform esteticii decadente, criticul o pune în relație cu erosul maladiv: "Salomeea este lucrarea capitală pe care o expune. Schițează o foarte sugestivă stare sufletească a fiicei lui Irod, după ce a câștigat capul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
furnizat de democrații. Multipartidismul și drepturile omului în formatul statului de drept permit chiar diversificarea și competiția unor specii ale democrației: liberală, socială, creștină. La polul opus, dezordinea socială generalizată, falimentul statului și dreptului ca autorități regulative, agresivitatea indivizilor depersonalizați, pulsiunea maselor, caracterizează anarhiile. În această situație, indivizii își rezolvă pe cont propriu interesele și-și impun dominația prin violență, iar o bună parte din populație suportă teroare unor minorități agresive. Între acești poli, pot fi identificate alte situații-tip. Astfel
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de împrejurare a pierde înseamnă a da, că a da înseamnă, în cele din urmă, a te regăsi. Exaltarea unui fel de dublu glorificat atestă, într-adevăr, căutarea unei identități, precum și demersul instinctiv de redobîndire a sinelui, factori constitutivi ai pulsiunii originare. Paradoxul stă în faptul că această redobîndire se manifestă aparent în aservirea, în supunerea la o autoritate exterioară. Dar e vorba de o autoritate care, și acesta e lucrul esențial, nu mai este considerată suspectă, demnă de dispreț sau
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]