3,464 matches
-
o primă fază, chiar necesar pentru a sensibiliza un public apatic. Autorii au Înțeles bine că nu reforma trebuie creată mai Întîi, ci nevoia de reformă, care se pare a nu fi depășit niciodată fazele primare: contestații, suprimări și adăugiri punctuale. Opțiunea pentru o abordare sistemică și decizională a Învățămîntului are Însă și alte aspecte, trecute sub tăcere de autori. În primul rînd, confirmă tacit marginalizarea microcomunităților școlare și a politicilor tribale care populează acest univers. Nu este o neglijență, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
anumit număr de servicii de bază. O dată stabilite aceste cifre, Le Corbusier a conceput un oraș care era, Într-adevăr, mult mai sănătos și mai funcțional decât metropolele aglomerate și Întunecate pe care le detesta. Arhitectul se baza pe „respirația punctuală și exactă” și pe diverse formule de determinare a dimensiunilor optime ale unui apartament, insistând ca zgârie-norii cu locuințe să aibă spațiu verde, iar circulația rutieră să fie eficientă. Orașul lui Le Corbusier era conceput, Înainte de toate, ca un atelier
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
duce mai departe, a o nuanța și îmbogăți. Spun aceasta, atent nu doar la prezența autorului în paginile revistelor de cultură și de specialitate, ori ale volumelor colective, ci și conștient de îmbinarea, în scrisul lui Al. Zub, a cercetării punctuale cu disponibilitatea pentru reflecția relevantă în câmpul filosofiei istoriei. Adaug, la toate acestea, opera pedagogică a profesorului și a conducătorului de doctorate care îmbogățește, în egală măsură, orizontul cunoașterii altor timpuri, la noi, prin ceea ce se poate numi, pe drept
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în „Revista istorică română“, 1945, IV, p. 483-495) a analizat impactul educației grecești asupra personalității creatoare a lui Heliade-Rădulescu; influența culturii grecești a fost mai însemnată decât pare la prima vedere și ea nu s-a redus la câteva cazuri punctuale, ci poate fi generalizată pentru întreaga sa operă. • Ariadna Camariano, op. cit., p. 9. Vezi și Cornelia Papacostea-Danielopolu, Literatura în limba greacă din Principatele Române (1774-1830), București, Editura Minerva, 1982, p. 194-208, și Nestor Camariano, Athanasios Christopoulos, capitolul Christopoulos et la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a deschis însă o dispută ideologico-diplomatică de durată, odată cu conturarea primelor semnale ale politicii americane de îngrădire a comunismului. Nu doar reacțiile acide ale liderilor români, în presă și discursuri interne, față de Doctrina Truman și planul Marshall, ci și chestiuni punctuale cu referire la transformările care aveau loc cu brutalitate în societatea românească, au încordat raporturile dintre București și cele mai influente capitale occidentale. La 24 și 25 iunie 1947, guvernele Marii Britanii și Statelor Unite trimiteau două note diplomatice în care se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
punctul de vedere asociativ, promovat de specialiștii în prosopografie italică și romană, care pune în congruență proveniența geografică a diferitelor gentes și locurile unde ele s-au instalat la epoci succesive. În acest sens s-au realizat studii cu „exemple punctuale“27, cum ar fi cel al distribuirii în spațiul egeo-mediteranean al numeroșilor negotiatores proveniți din cunoscutele gentes sau branșe familiale Castricia, Annia, Aufidii, Egnatii, Planii, Usulenii sau Seii28. O altă direcție, hipercritică, este ilustrată mai ales de istoricii anglo-saxoni; ea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
poate fi sondat. Aceste metode asta se doresc a fi, instrumente de a pătrunde În adâncimea umanului ca prin intermediul unei sonde. Chiar dacă nu găsim petrol, găsim sedimentele și urmele formării acestuia. Asta propune metoda calitativă. Abordările de acest tip sunt punctuale, specifice, chiar specioase, altfel cădem iarăși În extrema hermeneutizării, a metafizicii, a răspunsurilor generalizatoare. Genul acesta de abordări nu urmărește răspunsuri mici, dar caută rezultate punctuale, informații dense. Revenind la dilema propusă: Ce se produce prima oară, imaginea noastră despre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sedimentele și urmele formării acestuia. Asta propune metoda calitativă. Abordările de acest tip sunt punctuale, specifice, chiar specioase, altfel cădem iarăși În extrema hermeneutizării, a metafizicii, a răspunsurilor generalizatoare. Genul acesta de abordări nu urmărește răspunsuri mici, dar caută rezultate punctuale, informații dense. Revenind la dilema propusă: Ce se produce prima oară, imaginea noastră despre un obiect oarecare, această masă, să spunem, structurile noastre mentale care ne relaționează cu această masă, sau obiectul Însuși? Răspunsul calitativ este acela de a descrie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la domeniul literaturii, ci se deschide Înspre alte teritorii: ideologie, psihologie individuală și colectivă, sociologie, sintaxa mentalităților, mediu academic, artă etc. Sanda Cordoș: Am citit cu mare interes textul tău, Ștefan. Am mai multe observații, iar ele sunt În general punctual prilejuite de frazele și ideile tale. Le voi rosti În maniera În care le-am făcut pe măsură ce am citit textul. Vorbești, chiar În punctul de plecare, despre „ușurința cu care societatea românească postrevoluționară a trecut peste generația ’80 În distribuția
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rău că, probabil, v-am dezamăgit, pentru că perspectiva mea de abordare este foarte diferită față de ceea ca s-a spus până acum. Este reacția mea de lectură... Andrada Fătu-Tutoveanu: Doar două vorbe, dacă Îmi permiteți o reacție foarte scurtă și punctuală pe text. Pornind oarecum de la ceea ce spunea Ioana, de la faptul că fenomenul nu m-a interesat personal până În momentul În care am avut contact cu materia pe care o predau profesorii mei, contactul acesta direct și bulversant, aș spune că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
taifas și o Întrebau, făceau cu schimbul. O altă chestiune la care vreau să mă refer: nu mi s-ar părea neapărat inadecvat să existe totuși un curs de istorie obligatorie a ceea ce s-a Întâmplat În comunism, un curs punctual; dar dacă este opțional e mai bine - măcar știi că nu formatezi creiere. Nu poți să fabrici creier anticomunist cu bucata. De aceea eu Îmi asum inclusiv reacții ambigue În legătură cu memoria suferinței. Mi-aduc aminte că recent, de pildă, am
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
faci monografie pe Beniuc, poți să lucrezi și singur. Bineînțeles, dacă vrei să faci o istorie a cenzurii Îți trebuie cincizeci de oameni. Dacă vrei să faci ceva cum au făcut cei patru tineri (Manolescu, Cernat, Mitchievici, Stanomir), adică istorii punctuale, antropologie culturală până la urmă, e de ajuns să Încropești o echipă mică și să Începi un șantier arheologic pornind de la colecțiile revistelor vremii și de la mărturiile tot mai numeroase. Andrada Fătu-Tutoveanu: Corneliu vorbea din perspectiva istoricilor care abordează lucrurile foarte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și, poate mai prozaic, pentru că evoluăm într-un spațiu guvernamental în care resursele sunt transparent alocate, dar niciodată în progresie geometrică. Elemente de detaliu, cum ar fi relevanța activității de informații în echilibrul dintre nevoia de informație strategică și cererile punctuale de informații ce pot surveni cotidian, coordonarea interinstituțională și viziunea pe termen lung, atât de necesară laborioasei construiri a unui dispozitiv informativ, și, în final, dar nu în ultimul rând, relația analistului cu complexitatea mediului contemporan de securitate, multidisciplinaritatea și
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
De partibus divinae legis). Stilul manualului a fost foarte prețuit în trecut (a fost comparat chiar cu cel al lui Tacit!) pentru că ar avea încă forța tradiției culturale clasice; astfel de judecăți trebuie să se sprijine însă pe o confruntare punctuală a textelor. Conținutul operei se poate divide în două părți, corespunzătoare fiecărei cărți. Prima parte se referă la aspectul formal al stilului biblic, adică la formele literare specifice fiecărei cărți, la izvoarele lor, la autori și structură. A doua parte
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
vara anului 1918”, în județele Chișinău, Tighina și Akerman. Volumul cuprinde cântece lirice, haiducești, colinde, orații de nuntă, bocete, pilde. Pasiunea începuturilor se mai întrevede în anii maturității în decantarea sensurilor și a etimologiei unor expresii populare sau în formularea punctuală a unor ipoteze asupra originii și vechimii diverselor balade istorice. Independent însă de aceste abordări accidentale ale domeniului etnologiei, G. rămâne important prin culegerea din 1913. SCRIERI: Cuvinte și lucruri, Cluj, 1922; Note și fapte de folclor și filologie, Cluj
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
a face cu un model global de societate, care se referă la caracteristicile ei esențiale, ca în postcomunism. Modelul global extern s-a fărâmițat acum într-o sumedenie de mici modele sectoriale, unele alternative, referitoare la domenii sau chiar realități punctuale din societățile occidentale. Cu toate acestea, ele reprezintă termenii de referință ai reformelor conduse politic de guvernanții României și au prioritate, cel puțin la nivel politic, față de presiunile induse din interior și de proiectele propuse de grupurile mai mari sau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cel puțin la nivel politic, față de presiunile induse din interior și de proiectele propuse de grupurile mai mari sau mai mici ale societății românești. Pe de altă parte, cel puțin unele dintre prioritățile acordate unor asemenea modele externe parțiale sau punctuale nu sunt decât forme de manifestare a tranziției spontane. De-a lungul tranziției postcomuniste, factori interni de presiune au învățat destul de repede forța legitimării externe, precum și mijloacele de a o utiliza în folosul susținerii propriilor proiecte de schimbare, generate de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la nivelul comunității internaționale. O asemenea rețea era ineficientă în cazul realităților esențiale, precum alegerile libere sau liberalizarea contului de capital, dar extrem de utile - și au funcționat eficient - în cazul detaliilor, al modelelor sectoriale sau al modelelor referitoare la realități punctuale. Rezultatul a fost că o bună parte a transformărilor aparținând tranziției spontane postcomuniste au fost instituite nu doar de jos în sus, dinspre societatea „profundă” către clasa politică, ci și cu sprijin de sus în jos, adică cu sprijinul cel
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care a declanșat-o nu numai între grupurile sociale mari de la nivelul întregii societăți, ci și între comunitățile locale sau regiuni, postcomunismul de până acum a accentuat și mai mult aceste mecanisme de redistribuire a resurselor naționale în favoarea unor zone punctuale și netransparent alese pentru alocarea investițiilor, îndrumarea investitorilor străini și dezvoltarea economică și socială pe baza resurselor naționale. S-a făcut mult caz, în competiția politică, pe tema alocării preferențiale a resurselor naționale după criterii de clientelism politic și mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
alegerile -, forța reală a unui grup nu depindea esențial de mărimea grupului, ci de accesul său la instituțiile puterii, la mecanismele de influențare a opiniei publice, și de capacitatea de a se alia, în momentele-cheie, cu alte grupuri, pe problemele punctuale în raport cu care urmau să fie făcute alegeri. Așa se face că grupuri relativ mici numeric și cu semnificație redusă în structura socială a societății românești au putut avea o influență remarcabilă asupra alegerilor majore ale societății, în momentele decisive în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
seamă cu lucrările disponibile despre România. Producția științifică și paraștiințifică s-a lărgit și s-a diversificat după 1989, schimbându-și totodată În mare parte obiectivele. În acest context, pot fi regăsite câteva date despre școlile de partid În studii punctuale asupra fazelor inițiale ale mișcării comuniste și chiar În studiile de tip politologic asupra organizării și funcționării sistemului Într-o țară sau alta. În ceea ce privește istoriile „interne” ale instituțiilor de Învătământ politic, ele s-au dovedit mai degrabă rare sau dificil
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1999). Cu privire la schimbarea valorilor sociale (larg împărtășite), sunt de reținut trei idei mai semnificative: 1) Între sistemul valoric al unei societăți și celelalte componente - inclusiv aceea, foarte pragmatică, a dezvoltării economice - subzistă un circuit cauzal. Astfel, chiar dacă nu la modul punctual, teza weberiană a capitalismului prin valorile eticii protestante este de luat în seamă. După cum valorile postmaterialiste apar doar de la un nivel al siguranței economice (Inglehart, 1999), fiind întâlnite mult mai frecvent în țările cu economii înalt funcționale. În același timp
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
schimbat și determină mai îndeaproape comportamentul efectiv (Crealia și Tesser, 1996). În decelarea factorului genetic ca determinant al atitudinilor, cercetările sunt abia la început. E greu de presupus - dacă nu chiar absurd - că funcționează un determinism ereditar direct în atitudini punctuale față de obiecte eminamente sociale și unele recente, cum ar fi, să spunem, intervenția americană în Irak sau Uniunea Europeană. Baza genetică poate influența indirect însă multe dintre atitudinile concrete pe care le avem. De pildă, dispoziția generală (ereditară) de optimism colorează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
problema în cauză. Este clar că respectivul motiv e în strânsă legătură cu importanța problemei pentru individ. b) Motivația de apărare (defensivă) se referă atât la faptul că analizăm și prelucrăm cu atenție (sistematic) sau nu mesajele în funcție de interesele noastre punctuale, cât și la acela al raportării la valorile și atitudinile centrale, al concepției și stimei de sine. Dacă ele întăresc sau contrazic structurile axiologice profunde și concepția consolidată de sine, vor fi judecate mai riguros; dacă sunt neutre, mai superficial
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pentru grup ca entitate, în competiție cu alte grupuri. Aceasta presupune însă coeziune, cooperare și coordonare intragrupală, așa cum se întâmplă în cazul animalelor colective. De altfel, anumiți autori (Buck și Ginsberg, 1991; Fiske, 1991) consideră că nu atât determinarea genetică punctuală înspre ajutorare și sacrificiu - care, susțin ei, nu a fost practic dovedită științific, ea existând la om și alte mamifere superioare -, cât capacitatea înnăscută de a comunica prin emoții și de a se manifesta empatic (semnalată și de Charles Darwin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]