391,604 matches
-
află la moșie în vizită, privind spre deal, zise mamei: "Îra! Ian te uita, Raluca, cum samănă băietul cela cu Mihai." N-apuca să zică, și iată și o babă, Prodăneasa din sat, cu vestea că e chiar el. Au pus pe un vizitiu, Vasile Rusu, să-l prindă. Văzându-se încolțit, Mihai dădu să fugă țipând, dar fu luat pe sus și dat în primire mamei, care îl tinu ascuns până seara, când, întorcându-se Gh. Eminovici, îi spuse întâmplarea
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
areal al turismului rural montan, unde am întâlnit un elvețian fericit. Insula elvețiană din inima Transilvaniei Mergeam spre Cascada Vălul Miresei, de pe vârful Lespezi, drum de circa 5 km, dar timpul era măsurat și Consiliul local a hotărât să ne pună la dispoziție câteva mijloace de transport adecvate, autocarul neavând acces pe drumul îngust, forestier. Am mers la întâmplare într-o mașină 4x4. Am rămas impresionată. Se asculta muzică din opera Traviata. L-am întrebat cum îl cheamă și de unde este
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
sunt date tuturor oamenilor. Dacă vrem să ne înfrânăm trupul de la cele necurate și dacă vrem să ne rugăm, nu există "nu pot". Oamenii îl caută pe Dumnezeu numai la necaz, greutăți și suferințe. Dumnezeu ne-a spus: "Nu vă puneți nădejdea în oameni" și noi ne aducem aminte de aceasta la nevoie. Îi sfătuiesc pe toți creștinii să nu uite de rugăciune nici când le stă bine. Și să nu pună pe alții să se roage pentru ei. Să se
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
greutăți și suferințe. Dumnezeu ne-a spus: "Nu vă puneți nădejdea în oameni" și noi ne aducem aminte de aceasta la nevoie. Îi sfătuiesc pe toți creștinii să nu uite de rugăciune nici când le stă bine. Și să nu pună pe alții să se roage pentru ei. Să se roage pentru ei înșiși. Cel mai greu vot este de îndeplinit ascultarea în mănăstire, iar în lume, tot ascultarea de Dumnezeu este cel mai greu de făcut. Ascultarea și împlinirea cuvântului
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
și prin justiție, alții cotați astfel în opinia publică), politicieni care și-au asigurat campania sau locul cu bani sustrași, bani iliciți sau, cel puțin spălați; avem politicieni care, pur și simplu și-au cumpărat locul plătind taxe de partid puse pe față; avem politicieni care chiar și-au investit banii ca să-și facă un partid, pe lângă politicieni care nu s-ar fi afirmat dacă n-ar fi acceptat să facă partide cu bani câștigați dubios, ale căror resurse tot le
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355114747.html [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
dezavantajul alegătorilor care, firesc, ar trebui să aibă de ales în special între oameni care, în diverse forme, i-au mai reprezentat și pe care i-au văzut la treabă și la rezultate civice. Dar, în mod deliberat, condițiile sunt puse în așa fel încât o asemenea bucurie să nu se poată petrece. Sunt puse de cei care au făcut până acum legea electorală exact în sensul de a nu da vreo responsabilitate concretă nici parlamentarilor, nici consilierilor locali. Cu toate că pretindem
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355114747.html [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
care, în diverse forme, i-au mai reprezentat și pe care i-au văzut la treabă și la rezultate civice. Dar, în mod deliberat, condițiile sunt puse în așa fel încât o asemenea bucurie să nu se poată petrece. Sunt puse de cei care au făcut până acum legea electorală exact în sensul de a nu da vreo responsabilitate concretă nici parlamentarilor, nici consilierilor locali. Cu toate că pretindem a organiza alegeri într-un stat de drept, dreptul elementar al cetățeanului de a
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355114747.html [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
plac banii. E zgârcită foc! O să-mi fac avere cu fata asta!” se gândi, la vremea însurătorii d-nul cu fluturașul de salariu „competent”. Și așa a fost. Și-au făcut o vilă cochetă...la care un leu n-a pus unul mai mult decât altul. E interesantă veșnica lor negociere. Deși stau de 20 de ani împreună, fiecare e „cu punga lui”. „Copii nu vreau, că-s cheltuitori!” i-a zis el înainte de însurătoare...și-așa a rămas. Au bătut
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
nu-i place...sau îi prisosește...sau ia de la magazinele chinezești, de 3,8 lei orice produs. “Atenția contează, dragă! Cine-i mai bagă-n seamă și pe ei? Se bucură că le deschid ușa.” Așa e, Mia dragă! O să punem afiș pe ușă, în curând: “Vizitați-mă! Azi am sarmale!” Eeeeeeeee...dacă o să fie cu sarmale, sigur vine și soțul Miei! Pentru un “potol grețos”, poate fi cel mai glumeț și fermecător personaj...și mâine, nu te mai cunoaște! Trăim
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
cât de genuină, cât de contemporană și de ce înalt nivel este arta lui de a predica [...]. Nici o notă de falsitate, nici o iotă de retorică, fără vreun recurs gol la formă sau la ritual obligatoriu care provoacă disconfort pentru ascultător și pune, atât pe predicator, cât și pe acesta, în situații jenante. Întotdeauna o gândire adâncă și sentiment profund [...]. Și atunci, destul de recent, mi s-a "descifrat" că este Părintele Alexander Schmemann" (""Concern" Publishes Solzhenitsyn's Letter About Father A. Schmemann", The
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
2 și 7 ani. Se numește „De ce fac copiii crize de furie”, iar la una dintre pagini are un desen cu doi copii care dau afară pe ușă un tigru fioros și o gorilă înspăimântătoare. Este un fel de a pune în imagine una dintre cele mai importante lecții de viață pe care părinții din toată lumea încearcă să le-o dezvăluie copiilor lor de toate vârstele: cum să nu țipe, să nu înjure, să nu spargă, să nu lovească, să nu
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie by https://republica.ro/al-treilea-parinte-de-ce-fac-profesorii-crize-de-furie [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
au ceea ce se numește marjă de eroare. Evaluează starea unui om la intr-un anumit moment, dintr-o anumită zi, dintr-o anumită lună, dintr-un anumit an. „Pentru o acuratețe mai mare, directorul unității școlare ar trebui să îi pună la dispoziție date suplimentare cu privire la comportamentul pe termen lung al persoanei, rezultatele activității ei”, crede Constantin Edmund Cracsner, președintele Filialei București a Colegiului Psihologilor din România. Încearcă să explice astfel cum oameni care au trecut azi testul psihologic îi înjură
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie by https://republica.ro/al-treilea-parinte-de-ce-fac-profesorii-crize-de-furie [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
Loreto, de care Descartes are cunoștință și pe care în 1619 o caută pe jos cu toată devoțiunea, de la Veneția până la Notre Dame de Lorette. Atunci când Decartes postulează primul principiu al noii filozofii cartesiene prin axioma “gândesc, deci exist”, și pune bazele unei noi “științe universale” pe care el o numea Mathesis universalis, se naște și prima întrebarea legitimă și obligatorie pentru toți “maeștri gânditori” care au urmat: unde se plasează Descartes cu naveta spațială platoniciană pe “scara creaturală”? De la Plotin
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
la început cu rușine și timiditate, apoi intră în Jocul serios al istoriei celei mai mari înșelătorii umane. Și pentru ca să fie respectat, aplică metoda dansului pudic “cu mască-fără mască”: când se urcă cu inima pe “scara creaturală” la Dumnezeu, își pune masca pe figură, ca să nu fie văzut de autoritățile eclesiastice. Iar când coboară cu mintea în inimă, postulează șase Meditații ale rațiunii, care conțin fundamentele fizice ale conștiinței, dar care le postulează pentru o conștiința individuală, nu pentru o conștiință
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
secundar feminin în filmul „Șobolanii roșii”, a jucat pe scenă și în film o seamă de roluri care i-au înveșmântat și cultivat pe lângă riguroasa pregătire profesională, strălucitorul talent, aceasta ca determinare venită din partea regizorilor ce-au știut să îi pună în valoare calitățile (unul dintre ei fiind cel care i-a fost soț, Mircea Daneliuc”. A jucat în: „Să mori rănit din dragoste de viață” (1984); „Primăvara bobocilor” (1987); „Pădurea de fagi” (1987); „Război în bucătărie” (2001); dublajul memorabil la
TORA VASILESCU LIBERTATEA ŞI ROBIA DE A IUBI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425751158.html [Corola-blog/BlogPost/350054_a_351383]
-
Dumnezeul sfânt Și sub genunchi, smerenia, covor. Nu te învață nimeni a muri! 'n galopul vremii și de la părinți Deprinzi doar mamă, țară și să simți Cum să te rupi de ei spre a trăi, June hulpav, consumator de timp, Punând vieții temelii de vis, Crezându-și lui miracolul promis, Himeră pentru orice anotimp. Alegem între ură și-a iubi, Pășim orbește peste-al vieții prag, Din toți și toate, eul ne e drag, Ucenicim în arta de-a muri. Am
M-A ÎNVĂŢAT NICHITA CUM SĂ MOR! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1451544679.html [Corola-blog/BlogPost/375029_a_376358]
-
terenuri, aur și platină, valori la Bursă, sau în fiarele lucitoare pe roți, toate, în fond, niște otrăvuri născocite spre a ne scurta, lent și sigur, scumpa noastră viață, în schimbul morganicelor satisfacții de moment, plăceri concepute drept „lux", unde mai pui. E criză! Și colții ei încep, încet-încet, să sugrume speranțele multora, care și-ar mai dori să-și vadă astfel de vise împlinite. Mai greu sau mai ușor, unii, am reușit să ne cumpărăm un amărât de acoperiș deasupra capului
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
de clopoțel, care ne ținea simțemintele cuminți. Lucrul acesta dădea, celor care ajungeau la căsătorie, un har deosebit „marii întâlniri”. Când mă conducea acasă, ne despărțeam cu pătimașe sărutări, care se încadrau instinctual în jocul naturalului nostru, căci impertinența nu pusese încă stăpânire pe mintea umană, folosind căile de comunicare în masele de oameni. Feriți de clarul dezvăluitor al lunii și de ochii clevetitori, tremuram și eu odată cu frunza copacului, la întunericul căruia mă îmbrățișa el, iar inima din piept îmi
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
unei persoane mature. Dar a veni și seara acelei zile... Și, deși au trecut aproape trei decenii, mi-o amintesc de parcă a fost ieri. Nu știu ce-l determinase, chiar cu câteva secunde înainte de a merge fiecare la casele noastre, să-mi pună acea întrebare scânteietoare, legată de „feciorie”, care a aprins butoiașul în care eu strângeam tăcută pulberea singuraticelor mele bănuieli. Neavând încă nicio discuție atâta de „intimă”, nu i-am putut înțelege sensul. Erau timpuri sănătoase, în această privință, în care
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
ca abisul unui ocean: când te așepți mai puțin, din el se ridică valurile uriașe ucigătoare. Ziua aceea, care decursese atât de frumos, poate cel mai frumos din tot acel întreg lanț de zile ale prieteniei noastre, se terminase tragic, punând punct, printr-o întrebare stupidă, care nu își putuse afla rostul, precum o cloanță-cotoroanță din poveste, ascunsă în desișurile mirificei păduri de basm, care, când iese la iveală... strică tot. Chiar eu eram aceea care voiam ca alesul meu să
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
ani, pașii mei s-au întâlnit, pentru două minute doar, cu ai lui Gelu, pe strada principală, deși locuiam de mult în același orășel. Atunci am auzit o întrebare retorică, care ar fi fost bine venită, dacă ar fi fost pusă la o săptămână, o lună sau o jumătate de an măcar, după seara acelei zile nefaste: Mia: De fapt, de ce ne-am despărțit noi, atunci? Am zâmbit trist, fără a-mi ridica privirea din pământ, căci mă apropiam de patruzeci
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
am numărat vreo șapte până acum! Interesant ce-mi spui! Ar mai trebui să apară vreo șase! Știi cumva și unde se duc? - La spa, unde a intrat și Voquin! - Nici asta nu-mi mirose a bine! - Mai trec doi. - Pune și patru de aici! Taman câți ți-a spus majordomul! - Da. - Ai încredere în el? - În Ali? - Mie nu-mi place! - Nu m-am gândit la asta. Pare un om de treabă! - Știi unde este acum? - La restaurant. Îmi aduce
DRUMUL APELOR, 59 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1494173990.html [Corola-blog/BlogPost/352754_a_354083]
-
este împănat cu teroriști musulmani și KGB -iști. Pe lângă aceste forțe care se confruntă, sunt și corporațiile multinaționale care profită. O altă categorie sunt nenorociții de traficanți și mijlocitori de trafic de arme. Rusia vrea să călărească Europa și o pune în fața la două fronturi, Ucraina și lumea muslumană, care o invadează. La un moment dat Europa va ceda și va invita pe americani să curețe cu mii de bombe și rachete statul islamic și forțele care-l protejează. Poporul rus
INVAZIA EUROPEI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_muha_1442083655.html [Corola-blog/BlogPost/343468_a_344797]
-
mai exacți în exprimare, așa cum se cuvine pentru un lucrător bancar, paradisuri doar pentru unii. Șeful meu, directorul instituției, o canalie, însă un finanțist de excepție ne și spunea: - Morala este pentru proști! Pentru bancheri, banul, doar banul contează! Banul pune în mișcare întreaga lume și fără el lumea moare. Deci noi avem o morală supremă fiindcă prin tot ceea ce facem și trebuie să facem orice fiindcă Dumnezeu a făcut lumea, iar noi avem datoria să o ținem în viață. Puțini
ILUZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1429286836.html [Corola-blog/BlogPost/372416_a_373745]
-
larg. Intru serios la idei. Dacă băiatul e pe invers și m-a ochit pe mine pentru o aventură? Sau o fi de pe la servicii că ăștia de la o vreme se cam tot leagă de noi oamenii serioși care vrem să punem țara asta pe... ăăă... pe... pe drumul cel bun... totuși e prea bătrân pentru oricare dintre aceste ipostaze. Dar mai știi? - Îți place să te gândești la banii pe care-i ai, să-ți faci planuri, vise, să te vezi
ILUZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1429286836.html [Corola-blog/BlogPost/372416_a_373745]