3,728 matches
-
ne iubim mai tare, noi pe noi, cu atât pustiul e mai puțin dureros. Aș vrea să fi scris ceva consolator pentru cei ce simt încă pustiul. Nu știu dacă am reușit, dar credeți-mă pe cuvânt: cine a inventat pustiul a făcut-o doar pentru a ne da nouă șansa să îl umplem. Un an nou plin si împlinit! Arad, 03.01.2014 Monica-Elena Bokor Referință Bibliografică: Când pustiul doare diferit / Monica Bokor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582
CÂND PUSTIUL DOARE DIFERIT de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352547_a_353876]
-
dacă am reușit, dar credeți-mă pe cuvânt: cine a inventat pustiul a făcut-o doar pentru a ne da nouă șansa să îl umplem. Un an nou plin si împlinit! Arad, 03.01.2014 Monica-Elena Bokor Referință Bibliografică: Când pustiul doare diferit / Monica Bokor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582, Anul V, 01 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Monica Bokor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CÂND PUSTIUL DOARE DIFERIT de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352547_a_353876]
-
sălbatic din hamuri, Iar doru-mi arzând în amurg se destramă. Tu, cu teamă, așteptai ora de lumină Să intri în cetate ca într-o catedrală. Un greier își încerca arcușu-n grădină, Dorind, parcă, să intre-n sala de gală. Era pustiu în cetate și întuneric. Umbra-ți lumina un colț ascuns, neumblat, În care, ei, dibacii păianjeni, vremelnic Ucid iubiri printr-un sărut însângerat. În nopți de taină ne dau târcoale lilieci. Spațiul vibrează-n trup de iubire și cântec; Genunchii
CUM SPUNEA POETUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350595_a_351924]
-
multe, După ani și ani de școală, Că de mergi să te consulte, Ea mai rău te bagă-n boală...!". Drumurile noastre de ieri, drumurile noastre de azi, drumurile noastre de mâine ar fi fost și ar fi urâte ca pustiul dacă n-ar fi călătorite de cântecele maestrului Benone Sinulescu. Nici nu putem să ne gândim cum ar trăi pasărea fără să ciugulească semințe, nici neamul nostru cât de sărac era fără apa vieții purificată, răcorită și aromată cu sutele
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
afaceri. El creează scene lirice, filmice, îndrăznețe, aparent nelogice, paradoxale, triste, viziuni poetice. DANSEAZĂ CUVINTELE-N HORĂ!/ SE DESPART ȘI JOACĂ DIN NOU/ ȘI JOACĂ MAI BINE DE-O ORĂ ... „E vorba despre ... corp, dar nu mă lasă un amar pustiu ce mă-nnegrește a corb ... tu, biete corp ... miroși a colb”. Și integral RUGĂ CUVÂNTULUI: Mai dă-mi un vers,/ O, Tu, Stăpâne!/ Mai dă-mi o strofă/ Doar anume ... Cuvântule, cel din genune!// Mai dă-mi ceva:/ Nu mă
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
tot văzduhul și pădurile. Căproara s-a dezbrăcat și s-a băgat lângă mine. I-am simțit corpul rece ca de șarpe, colcăiau toți dracii prin ea, pasiuni venite din tenebre necunoscute ne cuprinseseră. Un crivat al păcatului, fulgere în pustiu, așchii de lună dansând pe mări de lavandă, veșnicul păcat al ochilor înlăcrimați. Eu nu știu de ce n-a lăsat Dumnezeu timpul acela al începutului veșnic de pe timpul Evei și al lui Adam. Fără precepte, fără morala seacă, fără prejudecățile
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
cultului creștin - Euharistia - va ilustra această evoluție. Inițial regula a fost participarea călugărilor la Euharistia Bisericii. În același timp, sunt indicații foarte timpurii despre păstrarea darurilor de către eremiți și despre împărtășirea cu ele. „Căci toți câți viețuiesc ca monahi în pustiu unde nu este preot țin Cuminecătura acasă și se împărtășesc ei înșiși. Iar în Alexandria și Egipt, spune Sf. Vasile, chiar și fiecare laic are, cum au majoritatea, Cuminecătura în casa lui și se împărtășește”(Epistola 93) [46] Practica păstrării
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
exprimă... Eminescu este viu Contra celor ce decimă Românismul plumburiu Prin trădarea lor sublimă... Eminescu este viu Contra celor ce deprimă Rima celor care scriu Patria cu ritm și rimă... Eminescu este viu În a vremurilor climă Peste geniul lui pustiu De pustiu ce se comprimă... Eminescu este viu După criminala crimă, Eminescu, precum cum știu, Nu-i a apei vremii știmă.. Referință Bibliografică: Eminescu este viu / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 688, Anul II, 18 noiembrie 2012
EMINESCU ESTE VIU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351319_a_352648]
-
este viu Contra celor ce decimă Românismul plumburiu Prin trădarea lor sublimă... Eminescu este viu Contra celor ce deprimă Rima celor care scriu Patria cu ritm și rimă... Eminescu este viu În a vremurilor climă Peste geniul lui pustiu De pustiu ce se comprimă... Eminescu este viu După criminala crimă, Eminescu, precum cum știu, Nu-i a apei vremii știmă.. Referință Bibliografică: Eminescu este viu / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 688, Anul II, 18 noiembrie 2012. Drepturi de
EMINESCU ESTE VIU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351319_a_352648]
-
bacoviene, vor fi deslușite, timpul se va fi scurs de mult. Poetul a întregit scopul anume al misterelor și a dat zorile pe întunericul în care lumea se zbătea din timpuri memoriale, veghind și arătând chipul hidoșit de vicii: - Adio, pustiu, și fior. / Va fi, poate-odată, amor („Romanță”, 1965:127). București, 22.11.2012 Referință Bibliografică: FUNERAR ȘI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 694, Anul II, 24 noiembrie 2012. Drepturi
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
secol spânzurați de mustățile lui Dali. Nu veți avea viziunea zorilor începându-și rugile sacrosante nu veți vedea Caleașca de fulgere ca o nălucă trecând prin mijlocul emoției nici nu veți ști cum jumătate din viață mi-a luat organizarea pustiului cum am stat ani și ani înconjurat de vorbe precum înecatul de mare și cum deseori cărțile pot fi mai tari decât moartea. Iar dacă vreodată veți întâlni Poema sfârșitului sau, vai vouă!, Documentele Haosului, ocoliți-le în mare grabă
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
știa,fapt ce îl plasa pe o treaptă superioară față de ceilalți atenieni.El nutrea o afecțiune față de Sparta, marele rival și dușman al orașului-stat Atena.Spre deosebire de Atena, Sparta nu a avut niciodată un Partenon sau un teatru.Alături de Creta erau pustiurile culturale ale Greciei antice.Aceste două cetăți, Sparta și Creta erau stat militariste.Știm de la Platon că Socrate admira aceste oligarhii militariste.Socrate făcea parte din clasa tinerilor aristocrați care urau democrația.El devenind idolul acestora,printre care se numărau
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351458_a_352787]
-
un sfârșit fericit; dragostea adevărată NU are sfârșit.” G.W.C.Thomas “Ei, de care lumea nu era vrednica, ... au murit uciși de sabie, au pribegit îmbrăcați cu cojoace și în piei de capre, lipsiți de toate, prigoniți, munciți ... au rătăcit prin pustiuri, prin munți, prin peșteri și prin crăpăturile pământului ... Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu-I este rușine să se numească Dumnezeul lor, căci le-a pregătit o cetate.” Se numește Dumnezeu
ACESTI FRUMOSI NEBUNI PENTRU CRISTOS de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351521_a_352850]
-
Toamne cu primăveri târzii ninge viscolit cu jocuri dureri și mister în clinchet din clopoței- lăcrămioare scuturate de cer fulgi inocenți în dorul crăpat la voia întâmplării se aștern puri nemotivata absență lasă buzele arse jivinei pe moarte urlând în pustiu de explozia cuvântului ce îl ascund sub ruine înerbate de uitată cetate reîntregindu-te sub pleoape închise prin lumina din vis fără țintă alerg în surdina- mecanismului ticăind obosit de cleiul-rugină strângând împrăștiate rămășițe în drum către tine din mine să
TOAMNE CU PRIMĂVERI TÂRZII de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351541_a_352870]
-
Universul fără Dumnezeu mi se pare pustiu. (tace un moment) Mai bine nu ar exista pentru că ar semăna cu o casă pustie în care nu a locuit și nu va locui nimeni niciodată. Ai o nesfârșită și îngrozitoare senzație de pustiu. Senzația de pustiu îți trezește un fel de curiozitate ascuțită. O durere violetă în stomac. ( după un timp) Hm! Ce ciudat ! Când am sesizat eu această curiozitate? Apoi, ideea unicității tale, și de aici un fel de măreție a măreției
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
mi se pare pustiu. (tace un moment) Mai bine nu ar exista pentru că ar semăna cu o casă pustie în care nu a locuit și nu va locui nimeni niciodată. Ai o nesfârșită și îngrozitoare senzație de pustiu. Senzația de pustiu îți trezește un fel de curiozitate ascuțită. O durere violetă în stomac. ( după un timp) Hm! Ce ciudat ! Când am sesizat eu această curiozitate? Apoi, ideea unicității tale, și de aici un fel de măreție a măreției tale. (râde ușor
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
eu această curiozitate? Apoi, ideea unicității tale, și de aici un fel de măreție a măreției tale. (râde ușor ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Frumoasă expresie. Un fel de măreție a măreției omului. (respiră adânc, tușește cum tușesc tuberculoșii) Dar apoi vine spaima. Pustiul devine existența ta într-o existență viitoare. Și iată, vin eu, care am știut să mă bucur de liniște și de pustiu, și mă sperii. Îmi e frică acum de universul pustiu. (după un timp ) Dumnezeu mi-ar fi dat
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
expresie. Un fel de măreție a măreției omului. (respiră adânc, tușește cum tușesc tuberculoșii) Dar apoi vine spaima. Pustiul devine existența ta într-o existență viitoare. Și iată, vin eu, care am știut să mă bucur de liniște și de pustiu, și mă sperii. Îmi e frică acum de universul pustiu. (după un timp ) Dumnezeu mi-ar fi dat atunci senzația de univers locuit, care pentru mine, pentru noi, oamenii, este binevenită. Ne dă un sentiment întăritor, trăim starea de împreună
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
sentiment de împreună cu cineva, de frica pe care ne-o ia, și de căldura pe care ne-o dă. In același timp asta ne face și rău, sau ne face mai mult rău. Ne învață slabi, sclavi. Pe când senzația de pustiu ne ațâță, pustiul ne soarbe. Ne simțim slabi și înspăimântați, acum suntem asemenea celui care se află în fața unui munte. Un Pustiu este de fapt un Munte. (râde ușor) He he he he.... E bine, e bine, Costache... (reia după
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
cineva, de frica pe care ne-o ia, și de căldura pe care ne-o dă. In același timp asta ne face și rău, sau ne face mai mult rău. Ne învață slabi, sclavi. Pe când senzația de pustiu ne ațâță, pustiul ne soarbe. Ne simțim slabi și înspăimântați, acum suntem asemenea celui care se află în fața unui munte. Un Pustiu este de fapt un Munte. (râde ușor) He he he he.... E bine, e bine, Costache... (reia după un timp ) CONSTANTIN
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
asta ne face și rău, sau ne face mai mult rău. Ne învață slabi, sclavi. Pe când senzația de pustiu ne ațâță, pustiul ne soarbe. Ne simțim slabi și înspăimântați, acum suntem asemenea celui care se află în fața unui munte. Un Pustiu este de fapt un Munte. (râde ușor) He he he he.... E bine, e bine, Costache... (reia după un timp ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Dar dacă starea aceasta, frumoasă, trăită de ființa umană în fața universului gol este degeaba ? Ce lume poate fi
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
procreația. (a obosit) Apoi cele două jumătăți ale Totului se despart, și fiecare, singură, își duce viața cu gândul la cealaltă. Și eu am văzut asta, și le-am arătat oamenilor. ( se aude limpede cântecul jalnic al unei păsări în pustiu) DOMNIȘOARA POGANY: Da, Costache, știu... CONSTANTN BRÂNCUȘI : Da, întrebarea este dacă ființa umană ar fi un întreg... Iată, când se lipesc jumătățile și se formează întregul, așa să rămână în veci întregul. DOMNIȘOARA POGANY : Te gândești la femeie și la
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Târgu-Jiu, fuga la Slatina și de aici la Craiova.... Și apoi fuga în lume. (respiră adânc, ca și cum și-ar da sufletul ) Dacă n-aș fi fost geniu n-aș fi fugit... Era dorul ăla în mine, însă era mers în pustiu și la nimereală. Era mers către ținta pe care o știam eu acolo în mine. Dacă mă gândesc, copilăria și tinerețea mea seamănă cu cea a lui Rimbaud, a copilului minune al poeziei. (tace, molfăie ceva) Ce-o fi fost
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Hristos. La fel Revelația nu este o sumă de propoziții sau de doctrine, ea este persoana Lui Iisus Hristos, este viața Sfintei Treimi. Dar acestea sunt în Biserică, ruperea omului de Dumnezeu și de dragostea Lui, prin erezie, este un „pustiu de bine”. „Ei uită că ascultarea și smerenia este modul existenței în sânul Sfintei Treimi”, după cum spune Sf. Siluan Athonitul. Ei uită că Iisus Hristos „trăiește în eternitate în stare de Fiu”, adică de ascultare. Nu se poate reduce creștinismul
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
am venit și-o caut cu ardoare, Dar n-o găsesc și-n suflet rău mă doare. O caut peste tot, am fost și-n sate, Ogoare plâng în buruieni lăsate, Înspre păduri, potecile uitate M-au rătăcit într-un pustiu de cioate. Acasă poarta nu e zăvorâtă, Căci mama tot mai iese și se uită; Atâta dor i-a mai rămas pe lume, Feciorii să-i mai strige iar pe nume. Moșneagul iese-n cale și-o întreabă: „Vine? La
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]