1,643 matches
-
incarnarea regimului imperial, viciat, avid de plăceri, fără valori morale și deci condamnat la o dispariție brutală Renée moare în scurtul paragraf final, prădata de soțul și fiul vitreg, lăsând în urmă doar datorii. Nana, o altă alegorie a regimului, putrezește cangrenata de variolă, în momentul în care Franța declară război Prusiei, în 1870. Zola încearcă să pătrundă misterul Parizienei, căutându-l în natură, originea, educația, clasa și mediul său: "Cette folle de Renée, qui était apparue une nuit dans le
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ideală și raportată la ideea de specie, de continuitate, întruchipează, prin paradox, condiția tragică a existenței"76. Desprinderea de vârsta inocentă a copilăriei se face, însă, treptat, maturizarea fiind aproape refuzată: "Am crescut? Suntem oameni maturi?/ Câte mii de nuanțe putrezesc o culoare.../ Dragi și ridicole sunt zilele/ Când lumea o împărțeam în buni și răi". (Am crescut). Uimirea, dublată de o acută teamă de necunoscut, întrețin criza identitară, care începe să se contureze: "Va veni o vreme/ Când voi simți
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lipsa pășunei <ș>i a nutrețului de iarnă pentru dânsele. Așa, pe tot anul, se taie și se <d>oboară la pământ părți întregi de păduri numai spre a hrăni acele numeroase turme cu frunzele copacilor tăieți, a cărora tulpini putrezesc apoi fără a se întrebuința. Spre a mai lăți locurile de pășunat pentru oi și vite albe, se aprind înadins întregi păduri de mai multe sute de fălci și, în acest chip, în puține ceasuri se pierd cei mai frumoși
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aducă fierul de peste hotar. Plătind mari some, Moldova aduce fierul trebuitori din Germania, Anglia, pân și din Siberia, când zac mari și îmbelșugate pături de fier-piatră aproape de Bistrița, mai ales la Broșteni, în cea mai favoritoare poziție, când întregi păduri putrezesc neîntrebuințate, sau parte se ard cu răsipă, când, cu un cuvânt, Moldova ar fi în stare a produce nu numai fierul cât trebuiește în țară, dar încă și pentru exportație în țerile ce au lipsă de acest metal. Lipsa unei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acră trebuincioasă pentru boiele, medicamente, fabrică de hârtie ș.a. ce se aduce pe tot anul din țeri streine și piatra acră aflătoare lângă Bisericani și Tarcău fiind într-o poziție favorabilă, între păduri mari, care, neîntrebuințate, cea mai mare parte putrezesc, apoi așezarea și înființarea unei fabrici de piatră acră nu cere mare capital, nici este complicată. Din aceste temeiuri, este de dorit înființarea unei asemenea fabrici, care ar aduce folos sigur și antreprenorului. 20-le. Săgă din piatră acră, alaum
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru ca lucrarea băilor, în sfârșit, să se deschidă în Moldova și țara, cu vremea, să fie scutită de un tribut greu pe care-l plătește în tot anul pentru ferul străin, deși fer-piatră se găsește cu îmbelșugare între codrii cari putrezesc fără folos și pe lângă împoporarea lipsită de subzistență, apoi subscrisul declară și se îndatorește în public că este dispozat a îndemăna pe fiecare antreprenor patriot de a înființa o mică fabrică de fier, c-un rezultat sigur și folositor pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Pângărați, în depărtare de trei ceasuri de la Piatra. Văile di căpitenie a monastirilor Pângărați, Bistrița, Bisericanii, precum: Tarcăul, Oanțu, Vadurile, Gărcia, Valea Doamnei, Pângărăciorul sînt pline de păduri, mai cu samă de fag, din care cea mai mare parte acu putrezesc și care, întrebuințându-să, ar îndestula două băi, spre scoaterea anuală a cel puțân de 50-60 mii cântară, adică peste 2 1/2 milioane ocă de f<i>er. După o răpide cercetare făcută numai pe deasupra, am găsit acolo, la 8
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
destramă, ca într-o vale văratică, sub fâlfâitul unui stol de porumbei. O reclamă uriașă acoperă vâjâind precum o draperie sinistră ferestrele blocului cu 12 etaje de unde, cândva, ai privit fericit strălucind orbitor - ireal - munții. Joc de oglinzi În timp ce aplauzele putrezesc lent ca niște frunze - toamna - mustind sub ochii și pașii copilului ce aleargă de unul singur în penumbra somptuoasă a unei săli de spectacol însoțit de bătăile nebunești ale inimii de ecoul vătuit al pașilor căutând ceva fără obiect printre
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/8573_a_9898]
-
dimineața, În părul de rouă al ierbii și pământul să urce spre cer În genunchi. Noaptea asta tăcerea e proaspătă ca somnul femeilor abia Începute. Mi-e frică de primăvară. Psalmul trupului ninge Îngheț. Mai știi omul de zăpadă? A putrezit de-atâta nins... Curgi din mine, sudoare de dragoste, pe cămașa inimii. Sunt singur. Iau degetele și le prind de umeri, poftindu-le să-ți pipăie somnul căzut pe talpa nopții. Piatra palidă cu gene de nisip Își legăna pântecul
CONFESIUNI - (din volumul În curs de apariție „ÎN VESTIARUL INIMII). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1444]
-
pur. Construcțiile substantivale și verbale preiau sugestii din imaginarul cadaveric, atmosfera exală morbiditate, într-un spectacol al contorsionării vegetale: "Cu cât da să se îndrepteze, cu atât se pierdea mai mult prin niște curpeni încâlciți, prin niște viroage în care putrezeau copaci trăsniți și printre niște gropnițe din care ieșeau, cum ies oasele din stârv, rădăcini nălbite și întoarse". Peisajul terestru este reflectat, specular, de un tablou onomatopeic al elementelor dezlănțuite: "furtuna nu crăpa deloc în ploaie sănătoasă, ci se oțelea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
XX-lea, este parțial reluată și după desființarea cenzurii și abrogarea legilor regimurilor autoritare existente între 1948-1989. Astăzi regăsim în ziare și la unele posturi TV aceleași slăbiciuni pentru spărgători, ucigași, găinari, pentru limbajul oral nerușinat; vedem "redactori fără talent, putrezi de vicii, novici în ale ortografiei, care țipă tare". (6, pp. 147-150) Paginile multor ziare, programele unor posturi TV, câteodată și cele de radio conțin prea multe gesturi și vorbe nepotrivite, texte și imagini lucrate mai mult din punct de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
opinii de altădată sunt tot mai în vârstă. Popoarele duc lipsă de alți tineri entuziaști. În loc să se dezvolte, unele societăți estice se împotmolesc în restructurări și reforme economice fără final hotărât, aidoma monumentelor înconjurate cu schele din lemn care au putrezit în cei peste 20 de ani de când au fost așezate. La șomaj, emigrări forțate care dezorganizează familii, afectează tradiții, dezorientează oameni, comunități, popoare, se adaugă ori vin în prim-plan alte stagnări culturale. Educația școlară este înlocuită de educația prin
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ridică pe toți”. Comentând puțin textul de mai sus, merită să remarcăm faptul că „șpaga” nu e o noutate a zilelor noastre și, mai mult de-atât, nici șantajul! Amenințarea cu „mașina neagră” era o realitate din cauza căreia mulți au putrezit prin pușcăriile comuniste! Liberul-arbitru practicat de mai-marii acelor zile a atins, în mod special, proprietatea privată, indiferent de dimensiunile ei. „S informați că, cu ocazia inventarierii bunurilor moșiei Editha Michiu din comuna Ciortești-Vaslui, s’au inventariat și 56 de oi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
membrii UTM (uniunea tineretului muncitoresc n.n.) dar nici cu organizația de femei (probabil, revoluționarele satului n.n.)”. Luca Gheorghe este și mai tranșant, criticându-l pe secretarul PMR în exercițiu că „...nu se ocupă de construcția noului Cămin Cultural iar materialele putrezește (sic! n.n.) în fața sfatului (popular, n.n.)”. Tot tov. Luca se plânge de „...SMT (stațiunea de mașini și tractoare n.n.) care la întovărășirea din Miclești a făcut lucrări de proastă calitate în special la recoltare și la treeriș”. David Ioan, un
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
același Costache Radu, Bacăul „în privința curățeniei și a sănătății orășenilor, era lăsat în voia lui Dumnezeu. Cea mai mare parte a orașului era o statornică murdărie. Ogrăzile caselor nu erau curățate niciodată, gunoiul se punea pături peste pături și acolo putrezea, (...) mulți având dughenițele lor la uliță, gunoiul ce-l scoteau din dugheană și din casă îl puneau în stradă dinaintea ușii, căci peste o zi sau dou) bătea un vânt mai tărișor și-l împrăștia în stradă și pe capul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Infanterie „Vasile Lupu” din Oltenița. Cimitirul militar mai există pe suprafața aproximativă de 10 ari, dar este întro tristă stare de degradare. Pe ici, pe colo, se mai văd tufe de stânjenei (iriși) puși odinioară de oamenii satului. Crucile sunt putrezite și nu se mai cunoaște niciun nume pe ele. Lista completă a eroilor îngropați aici o deținem și o vom publica la capitolul „Anexe”. În acest cimitir au fost înhumați 71 de copii a căror medie de vârstă a fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
E vorba de amenințarea vagabondului, a nomadului care dă tîrcoale caselor fericite ("O invazie de oameni, spune Michelet, care au trecut unul cîte unul"). De amenințarea călătorului necunoscut care aduce cu el boala sau epidemia, a cărui venire face să putrezească recoltele și să piară vitele. E amenințarea intrusului care se strecoară în familiile prospere pentru a le tulbura și ruina. Insecuritatea și teama încep să se manifeste odată cu trecerea necunoscuților care rătăcesc în noapte. Dar tot în umbră se refugiază
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
se vremea, trebuia Înălbită prin poienile de lângă pâraie care acum, odată cu topirea zăpezii, mai creșteau. Munca de transportat gunoiul era destul de grea și nu prea curată. Era vorba de câteva zeci de tone de bălegar care, dacă era bine clădit, putrezea până primăvara. Până ce zăpada se topea și pământul se dezgheța, gospodarul mai avea puțin răgaz pentru a-și repara uneltele. Până pe la Începutul lunii aprilie trebuia să fie totul pregătit. La arat se pleca În zori, cam odată cu răsăritul soarelui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
-și ia ceva merinde, se Îndreptă spre apa Mureșului. Apoi, eu mă duc că până-oi ajunge acolo pe Runc mai am de bătut ceva cale și am de trecut Mureșul pe puntea aceea care o Început și ea să putrezească. L-am urmărit cu privirea pe bătrân până ce s-a pierdut coborând Încet-Încet către apa Mureșului. Concluzii În paginile pe care am așternut aceste câteva informații despre cei care au fost gălăuțenii de altădată, moșii și strămoșii noștri, și despre
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
p. 173, r. 13 14 : „Eu nu slăbeam de vrun rău, Ci slăbeam de dorul tău.” lipsa persoanei iubite poate afecta și integritatea fizică a îndrăgostitului; p. 174, r. 9 10 : „Cât oi trăi, să iubesc, Că de-oi muri, putrezesc;” scopul vieții pare a fi iubirea, ea este cea care o definește și îi dă sens, așa cum degradarea și distrugerea dau sens morții; r. 23 27 : „Du-te la puica și-i spune Să nu se mai poarte bine, Că
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
pe străduțele strîmte, se încîlcesc și se fac grămezi, de unde se aud înjurături, amenințări și lovituri de bici. Și această mizerie, acest noroi care mustește peste tot de cum dă ploaia, făcînd caldarîmurile alunecoase, adevărate capcane ale morții. Și gunoaiele care putrezesc prin canale și pe la colțuri, mirosul de putrezicine și de urină pe care cel mai mic petec de soare îl fac de nesuportat. Și această apă murdară ce se scurge din burlane, aruncată de pe la geamuri, șiroiește pe scări și umple
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Cîte stelușele Atîția mieurele. D-înde li-o iernat? 'N curte la Pilat. D-înde li-o-nvărat? Din d-ostrov di mare, D-înde iarba-mi crește, În patru să-mpletește, Nima n-o cosăște; D-înde lemnu crește, Jos îmi putrezește, Nime nu-l cioplește. Marea-și grăi iară: D-albuș păcurari, Scoate-ți oile Dîn d-ostrov d-al meu, Că de nu li scoate Eu m-oi mînia Șî m-oi tulbura, Oi ți-oi d-îneca. D-albuș
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
d-oceș, În coarne s-or trozni, Mi-ț-or zdrîncăni, În fluiere li-oi zîce Și oile s-or strănge, Șî eu li-o purcede P-un picior de munte, La stîna bătrînă, D-înde iarba-mi crește, Jos îmi putrezește, Șî ti-oi veselește!. Într-o variantă, Dunărea este aceea care se mînie pe ciobanul orgolios și mîndru de berbecii lui năzdrăvani: - Dalb di-un păcurar, Nu țî-i țîie frică Că iău ț-oi neca Fruntea oilor, Cam pă jumătate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
acum ea... Tata acum vorbea despre comerțul cu grâne. — Prețul grâului îl facem noi, la Istanbul, că nimeni nu mai vinde grâu în afară de noi. De ani de zile în părțile Franței plouă și ninge, nu se mai coc holdele, strugurii putrezesc pe coardă, de-au ajuns țăranii să mănânce iarbă. Străbunica adormise de-a binelea cât fusese vorba despre politica polonezilor, acum însă ciulise urechile. Grâul pentru ea însemna aur, monede rotunde și strălucitoare, grele, zimțate frumos. Barjele ei coborau pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se vrea nici îmbunătățirea culturii, nici utilizarea unor semințe superioare. Nu există pajiște demnă de acest nume în marea Valahie; fânurile sunt aspre, grosolane, spinoase; aici nu se cultivă trifoi, lucernă, sparcetă, toate fânurile artificiale; paiele nu se recoltează, ci putrezesc pe țelini. Orzul și ovăzul sunt ceva mai bune decât grâul; dar nu există decât în cantități nesemnificative. În mare parte, aceste magnifice spații cultivabile sunt pustii, abandonate și limitate la starea de stepe. Speciile ovină și bovină sunt nenorocite
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]