29,239 matches
-
nașterea unei noi firme cu numele răsunător ireproductibil aici. Excepțională schița Academia, parodia cea mai haioasă a tuturor intelectualilor subțiri și a schimbării revoluționare instituite de o operă numită Kur cu rang de valoare incontestabilă. Citiți-l pe Mrozek. Veți râde și vă veți simți mai inteligenți. Slawomir Mrozek, Povestiri, 1990-1993, Ed. Polirom, 2001, 288 pag., 85.000 lei Evreul eterodox Cartea pe care am ales-o spre prezentare în rândurile următoare a apărut ceva mai demult însă ea se încadrează
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
este atât de mândru și lăsând să se prăfuiască într-un colț un contrabas nou-nouț la care nici n-a apucat să cânte într-adevăr? Câți l-au auzit înjurând ca un birjar frigul de afară, frigul dinăuntru, femeile nebune, râzând apoi cu hohote de ce singur spusese la mânie? Puțini au înțeles însă că ceea ce îl sperie într-adevăr este prea multă dragoste pe care ai putea să i-o arăți. Omul e echilibrat dar suspicios și refuză orice surplus sentimental
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
vi s-a întîmplat să vă pufnească rîsul și să vă podidească plînsul în aceeași secundă? Ei bine, textul de față o face. Nu știm cum, însă asta e reacția. Ne amuzăm fabulos și ne cuprinde o mîhnire fără egal. Rîdem cu gura pînă la urechi și ne șiroiesc lacrimile pe obraji. Iar la urmă ne întrebăm: ce ne-a apucat? Nu cumva am devenit mai oameni? Și chiar asta este una dintre virtuțile lui Coe: umanizează. Ne pune sub ochi
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
înțeles că și la capitolul lungime tot din el s-a inspirat. Se întoarse spre Kingsley. - îți place Pasolini? - Mă rog, voiam să cer o chiftea, spuse Kingsley, cu ochii ațintiți asupra meniului. - Are niște poante, te dărîmă, zise Terry, rîzînd prefăcut și lovindu-și însoțitorul pe sub masă. Logan făcu un gest vag și tolerant cu mîna. - Ce mare lucru, băiatul n-a auzit în viața lui de un macaronar poponaut care-a făcut niște filme mai șmechere. Cui îi pasă
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
pe baricade, înspăimîntător într-o manieră ornamentală, dar înverșunarea sa e mai curînd tandră, revolta sa e fin ironică. Avangarda se conștientizează nu doar prin sine, ci și contextual: ,,eu nicolae magnificul însămînțez pătimaș frumusețea stranie am geniul de-a rîde de mine însumi/ de-a jupui minciuna teribilă de fulgi și de blănuri de-a scuipa în nămolul ochiului pe cel încrezut/ de-a viola umbra catedralelor răscoapte de-o glorie putredă infectă bolnavă înșelătoare ca un vin prefăcut/ mi-
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
Mitică, îi povestește totul ca pe o nostimadă... Ionel se cunoaște bine cu Mitică. Luăm situațiunea caragialiană cunoscută, - amici de birou... Până când, într-o zi, la o bere, venind vorba de amor, - cine cu cine - pe Mitică îl umflă râsul. Râde așa, de unul singur. Ionel așteaptă cât așteaptă, privindu-l cum râde; pe urmă, întreabă, iritat: ,,Ce râzi, monșer?!"... Mitică nu mai contenește. El dă din cap, hohotind în sens că lasă... nu poci a spune, monșer! Ionel insistă. Văzând
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
cu Mitică. Luăm situațiunea caragialiană cunoscută, - amici de birou... Până când, într-o zi, la o bere, venind vorba de amor, - cine cu cine - pe Mitică îl umflă râsul. Râde așa, de unul singur. Ionel așteaptă cât așteaptă, privindu-l cum râde; pe urmă, întreabă, iritat: ,,Ce râzi, monșer?!"... Mitică nu mai contenește. El dă din cap, hohotind în sens că lasă... nu poci a spune, monșer! Ionel insistă. Văzând că celălalt moare de râs, și că, la un moment dat, Mitică
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
amici de birou... Până când, într-o zi, la o bere, venind vorba de amor, - cine cu cine - pe Mitică îl umflă râsul. Râde așa, de unul singur. Ionel așteaptă cât așteaptă, privindu-l cum râde; pe urmă, întreabă, iritat: ,,Ce râzi, monșer?!"... Mitică nu mai contenește. El dă din cap, hohotind în sens că lasă... nu poci a spune, monșer! Ionel insistă. Văzând că celălalt moare de râs, și că, la un moment dat, Mitică îndreaptă spre el degetul arătător... deși
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
ceva extrem de periculos; Hal povestește cum, aflat la L. A. pentru un atelier de proză, la un moment dat, unul dintre cursanți, înainte de a-și citi creația, scoate pistolul și amenință că-l va ucide pe cel care va îndrăzni să rîdă fiindcă proza îi fusese inspirată de propria-i mamă; Charles completează imaginea cu descrierea devastării propriului birou de către cîțiva studenți, creațiile lor ținînd de gangsta rap, după ce se străduise să le explice că limba engleză conține mai mult de 17
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
Nu-i nimic. Nu-l întrerupe! Îi poți domina prin simplul fapt că ploaia de vorbe cade cu picături mari, grele, îi lovește în cap, îi năucește. Și nu se oprește. Ridicolul deriziunii e fără margini. Un ochi al meu rîde, celălalt plînge. Cine este adevăratul clovn? Actorul Bruscon este în turneu și dă năvală cu trupa lui, una și aceeași cu familia - soția, fiul, fiica - în cătunul Utzbach. 280 de locuitori. Mirosul predominant, cel de la cocină. Zgomotul permanent, ca un
Exercițiul delirului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15753_a_17078]
-
Chevalier al eseului românesc.(...) Traiectoria lui Alexandru Paleologu este definită foarte bine de o șansonetă a lui Chevalier, care spunea cam așa: Avec un petit mot gentil/ On arrive petit a petit... În cazul lui, zîmbind în dreapta și în stînga, rîzi, surîzi și faci o carieră socială, avec un petit mot gentil. Deci el este chiar prototipul acestei petit mot gentil eficace. Îi lipsește doar "canotierul" lui Chevalier, baston are, totdeauna poartă o batistă albă. Este un personaj monden. Mi-e
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
îți amintește numaidecît de Caragiale (și de Eugen Ionescu, firește): "STAȚIONAREA PE HOL STRICT INTERZISĂ". Jur: așa și scrie, cu litere de-o șchioapă: "STAȚIONAREA PE HOL STRICT INTERZISĂ"! Pe toate coridoarele. Te apucă rîsul, dar, zice înțeleptul popular "Bine rîde acela care rîde la urmă". Așa că dacă ajungeți în Biblioteca Națională din București mai bine rîdeți la " STAȚIONAREA PE HOL STRICT INTERZISĂ", că mai departe nu se știe (mai departe scrie pe pereți!). Acesta-i numai începutul. Promițător. (în continuare
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
de Caragiale (și de Eugen Ionescu, firește): "STAȚIONAREA PE HOL STRICT INTERZISĂ". Jur: așa și scrie, cu litere de-o șchioapă: "STAȚIONAREA PE HOL STRICT INTERZISĂ"! Pe toate coridoarele. Te apucă rîsul, dar, zice înțeleptul popular "Bine rîde acela care rîde la urmă". Așa că dacă ajungeți în Biblioteca Națională din București mai bine rîdeți la " STAȚIONAREA PE HOL STRICT INTERZISĂ", că mai departe nu se știe (mai departe scrie pe pereți!). Acesta-i numai începutul. Promițător. (în continuare nu pot să
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
așa și scrie, cu litere de-o șchioapă: "STAȚIONAREA PE HOL STRICT INTERZISĂ"! Pe toate coridoarele. Te apucă rîsul, dar, zice înțeleptul popular "Bine rîde acela care rîde la urmă". Așa că dacă ajungeți în Biblioteca Națională din București mai bine rîdeți la " STAȚIONAREA PE HOL STRICT INTERZISĂ", că mai departe nu se știe (mai departe scrie pe pereți!). Acesta-i numai începutul. Promițător. (în continuare nu pot să vă doresc decît Călătorie plăcută!). Urmează secția "înscrierea cititorilor", pe ușa căreia, printre
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
grafică de Alexandru Lungu, primul număr, din toamna lui 2001, adună cîteva zeci de semnături dintre cele mai prestigioase. Cronicarul îi urează Columnei nou-născute (Noul Născut de Brâncuși se află pe prima pagină) numere multe și bune. De ce se poate rîde Cam toate ziarele centrale au salutat faptul că România a înregistrat o victorie în privința Legii statutului, după avizul Comisiei de la Veneția. Mai exact, această Comisie a Uniunii Europene a ajuns la concluzia juridică - acesta fiindu-i rostul - că Legea statutului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
de care nici noi înșine nu părem conștienți, comportîndu-ne în continuare ca băștinașii unei colonii oarecare." Dacă în mintea acestui editorialist aceștia sînt românii, nu cred că mai are rost să încercăm să-l convingem că se înșeală. * "Se poate rîde și pe seama unei tragedii?!" se întreabă Cornel Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI. Se poate! răspunde editorialistul care recent a fost citit în toată America, în traducerea excelentului său editorial Cîntarea Americii. Dar, precizează Nistorescu, una e să rîzi de teroriști și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
înșeală. * "Se poate rîde și pe seama unei tragedii?!" se întreabă Cornel Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI. Se poate! răspunde editorialistul care recent a fost citit în toată America, în traducerea excelentului său editorial Cîntarea Americii. Dar, precizează Nistorescu, una e să rîzi de teroriști și cu totul altceva e să faci glume tîmpite pe seama temerilor celor din jur. În ciuda părerii lui Nistorescu potrivit căreia "poți să fluieri și poți să rîzi în fața unei camere de gazare", Cronicarul crede că nici asta nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
excelentului său editorial Cîntarea Americii. Dar, precizează Nistorescu, una e să rîzi de teroriști și cu totul altceva e să faci glume tîmpite pe seama temerilor celor din jur. În ciuda părerii lui Nistorescu potrivit căreia "poți să fluieri și poți să rîzi în fața unei camere de gazare", Cronicarul crede că nici asta nu se poate decît din prostie sau din nesimțire. La fel cum tot numai din prostie se pot face glume cu plicuri de făină expediate ca și cum ar conține antrax. La
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
că nici asta nu se poate decît din prostie sau din nesimțire. La fel cum tot numai din prostie se pot face glume cu plicuri de făină expediate ca și cum ar conține antrax. La fel cum numai din prostie se poate rîde de suferință, tot din prostie se poate rîde încercînd să o provoci "în glumă". Una e să faci haz de teroriști și cu totul altceva e să rîzi de victimele lor. * Probabil că cititorii acestei rubrici își amintesc de circul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
prostie sau din nesimțire. La fel cum tot numai din prostie se pot face glume cu plicuri de făină expediate ca și cum ar conține antrax. La fel cum numai din prostie se poate rîde de suferință, tot din prostie se poate rîde încercînd să o provoci "în glumă". Una e să faci haz de teroriști și cu totul altceva e să rîzi de victimele lor. * Probabil că cititorii acestei rubrici își amintesc de circul provocat cu cîțiva ani în urmă de CVTudor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
ca și cum ar conține antrax. La fel cum numai din prostie se poate rîde de suferință, tot din prostie se poate rîde încercînd să o provoci "în glumă". Una e să faci haz de teroriști și cu totul altceva e să rîzi de victimele lor. * Probabil că cititorii acestei rubrici își amintesc de circul provocat cu cîțiva ani în urmă de CVTudor pe străzile Capitalei, în calitate de senator umilit de Ion Iliescu. În prezent, același CVTudor a anunțat Senatul că nu se prezintă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
Andone, Mircea Rusu, Dana Dogaru și Constantin Drăgănescu) și de decorurile și jocurile de lumini sugestive (create de Dragoș Buhagiar), am remarcat frumusețea textului. Frumusețea și mai ales faptul că poate fi jucat, captivând necontenit publicul, făcându-l, succesiv, să râdă și să se întristeze, să viseze și să gândească. Am simțit o mare invidie. De ce pot bulgarii să aibă un dramaturg ca Hristo Boicev și noi nu putem? De ce nu scriu și Horia Gârbea sau Vlad Zografi sau Alina Mungiu
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15803_a_17128]
-
clasicizate ("Ce se-ntâmplă?" și "Părerea mea!") care, numai ele, arată cu cine avem de-a face, actualul șef al Senatului (nici mai mult, nici mai puțin!) redevine calul de bătaie al ironiei publice. De fapt, ar trebui nu să râdem, ci să fim îngroziți de nivelul argumentării omului numărul doi din republică. Somat de jurnaliști, cel supranumit cândva "Guvernoiu", a hotărât să nu-l invite în călătoria asiatică pe omul definit de majoritatea presei drept un "terorist". Numai că forma
Fii și alifii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15794_a_17119]
-
în amiaza mare, pe trotuarul pe care, orbi și surzi, treceau destui cetățeni pașnici! "Și ce-ai făcut?", l-am întrebat, curios să aflu cum se comportă omul normal în fața agresiunii primare absolute. "Păi, stai să vezi. Ăia se căcau râzând, însă nimeni nu-i băga în seamă. O femeie, sub geamul căreia se petrecea oroarea, striga la ei, însă derbedeii nu erau deloc impresionați. Am vrut să trec drumul, hotărât să comit ceva la fel de animalic: să-i bag cu nasul
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
Harry Brauner, venit la Bienala de la Veneția în 1966, la doi ani după eliberarea sa din închisoare (12 ani) în calitate de coparticipant (împreună cu soția sa Lena Constante) în lotul procesului Pătrășcanu. Locuiau, tustrei, în aceeași pensiune. Harry Brauner �ne îmbrățișa, lăcrima, rîdea, ne mulțumea. Se difuzase la "Europa liberă" o cronică a mea despre Victor Brauner și făcuse asupra "autorităților" de la București o atare impresie încît - zicea el - îi dăduseră viză fratelui său să vină la Veneția�. Ciudat lucru, Brauner ținea mereu
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]